Cele 8 vedenii ale proorocului Zaharia

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                                         

1.«Am avut o vedenie în timpul nopții, și iată un om călare pe un cal roșu; și stătea între mirți, într-un loc umbros, și în urma lui cai roibi, murgi și albi. Și am zis: «Cine sunt aceștia, domnul meu?» Și mi-a răspuns atunci îngerul oare grăia cu mine: «Îți voi arăta acum cine sunt aceștia». Și omul care stătea între mirți a răspuns: «Aceștia sunt solii pe care i-a trimis Domnul ca să cutreiere pământul!» Și ei au răspuns către îngerul Domnului care stătea între mirți și au grăit: «Am cutreierat pământul și iată tot pământul este locuit și liniștit!» Și a răspuns îngerul Domnului și a zis: «Doamne Savaot, până când vei întârzia să arăți milă Ierusalimului și cetăților lui Iuda, pe care le faci să simtă mânia Ta de șaptezeci de ani?» Și îngerului care vorbea cu mine, Domnul i-a răspuns cu cuvinte de mângâiere. Și a grăit către mine îngerul care vorbea cu mine: «Vestește aceasta: «Așa zice Domnul Savaot: Sunt plin de zel față de Ierusalim și față de Sion; Dar este puternică mânia Mea împotriva neamurilor trufașe! Căci Eu Mă întărâtasem doar puțin, dar ele s-au înverșunat în rele». Pentru aceasta, așa zice Domnul: «Mă întorc iarăși către Ierusalim cu milostivire; templul Meu va fi zidit în el», zice Domnul Savaot, «și funia de măsurat se va întinde peste Ierusalim!» Și vestește încă și aceasta: «Așa zice Domnul Savaot: Încă o dată cetățile Mele vor avea belșug de bunuri, iar Domnul Își va revărsa din nou îndurarea Sa peste Sion și va alege iarăși Ierusalimul».

2.Și am ridicat ochii mei și am privit, și iată patru coarne. Atunci am zis îngerului care grăia cu mine: «Ce sunt acestea?» Și el mi-a răspuns: «Acestea sunt coarnele care au împrăștiat pe Iuda, pe Israel și Ierusalimul». Apoi Domnul m-a făcut să văd patru făurari. Și am întrebat: «Ce vor să facă aceștia?» Și El a răspuns: «Acestea sunt coarnele care au risipit pe Iuda, încât nimeni n-a îndrăznit să ridice capul. Iar ei au venit ca să doboare la pământ coarnele acelor neamuri care și-au ridicat cornul împotriva țării lui Iuda, pentru a o risipi».

3. Și am ridicat ochii, m-am uitat și iată un om cu o funie de măsurat în mână. Și i-am zis: «Încotro ai pornit?» Și el mi-a răspuns: «Să măsor Ierusalimul, ca să văd care este lungimea și lățimea lui!» Și iată că s-a arătat îngerul care grăia cu mine și alt înger a ieșit în întâmpinarea lui. Și i-a grăit, zicând: «Aleargă și spune tânărului acestuia: Ierusalimul va fi locuit ca un oraș deschis, atât de mare va fi mulțimea de oameni și de dobitoace înăuntrul lui. Și Eu voi fi pentru el un zid de foc de jur împrejurul lui», zice Domnul, «și voi fi slava lui în mijlocul lui». «Sculați, sculați și fugiți din țara de la miazănoapte», zice Domnul, «că v-am împrăștiat în cele patru vânturi ale cerului; Fugi, Sioane, și te izbăvește, tu care locuiești la fiica Babilonului. Căci așa zice Domnul Savaot: «Pentru slava Sa, El m-a trimis la neamurile care v-au jefuit pe voi; căci cel care se atinge de voi se atinge de lumina ochiului Lui! Căci iată că Eu rotesc mâna Mea peste ei și ei vor fi pradă pentru cei care au fost robii lor, ca să vă dați seama că Domnul Savaot m-a trimis. Bucură-te și te veselește, fiica Sionului, căci iată Eu vin să locuiesc în mijlocul tău», zice Domnul. «Și multe neamuri se vor alipi de Domnul în ziua aceea și Îmi vor fi Mie popor și voi locui în mijlocul tău, ca să știi că Domnul Savaot m-a trimis la tine. Și va lua Domnul ca moștenire a Sa pe Iuda, în țara cea sfântă, și va alege încă o dată Ierusalimul. Să tacă tot trupul înaintea Domnului, căci El S-a ridicat din locașul Său cel sfânt».

4. Și mi-a arătat pe Iosua, marele preot, stând înaintea îngerului Domnului, și pe Satana, stând la dreapta lui ca să-l învinuiască. Și a zis Domnul către Satana: «Ceartă-te pe tine Domnul, diavole, ceartă-te pe tine Domnul, Cel care a ales Ierusalimul! Acesta nu este el, oare, un tăciune scos din foc?» Și era Iosua îmbrăcat în veșminte murdare și stătea înaintea îngerului. Și a răspuns și a zis celor care stăteau înaintea lui: «Dezbrăcați-l de veșmintele cele murdare!» Și i-a zis lui: «Iată ți-am iertat fărădelegile și te-am îmbrăcat cu veșmânt de prăznuire!» Și a mai zis: «Puneți mitră curată pe capul lui!» Și ei i-au pus mitră curată pe cap și l-au înveșmântat, iar îngerul Domnului sta de față. Și îngerul Domnului i-a hotărât lui Iosua astfel: «Așa zice Domnul Savaot: Dacă vei umbla în căile Mele și de vei păzi poruncile Mele, atunci tu vei cârmui casa Mea și vei păzi curțile Mele, și Eu îți voi da ție dregătorie printre slujitorii Mei de aici. Ascultă deci, Iosua, mare preot, tu și cei împreună cu tine care stau înaintea ta; căci ei sunt oameni de prezicere. Iată Eu aduc pe Servul Meu Odraslă. Iată piatra pe care am pus-o înaintea lui Iosua; pe această piatră sunt șapte ochi: iată că Eu voi săpa sculptura ei», zice Domnul Savaot, «și într-o singură zi voi îndepărta nedreptatea din țara aceasta. În ziua aceea», zice Domnul Savaot, «fiecare din voi va pofti pe aproapele său sub vița și sub smochinul său».

5. Și s-a întors îngerul care grăia cu mine și m-a deșteptat, ca pe un om pe care îl trezești din somn. Și mi-a zis: «Ce vezi?» și am zis: «Iată văd un candelabru cu totul de aur, cu șapte candele, iar deasupra candelabrului este un vas cu untdelemn din care pornesc șapte țevi către cele șapte candele; Iar alături, doi măslini, unul de-a dreapta vasului cu untdelemn și altul de-a stânga». Și am întrebat și am zis către îngerul care vorbea cu mine: «Ce sunt astea, domnul meu?» Și mi-a răspuns îngerul care grăia cu mine și mi-a zis: «Oare nu știi ce sunt toate acestea?» Și am zis: «Nu, domnul meu!» Și mi-a vorbit iar și a zis: «Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel: Nu prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu» – zice Domnul Savaot. «Ce ești tu, munte înalt? Înaintea lui Zorobabel devii o câmpie. Și el va smulge piatra din vârf în strigătele mulțimii: «Har, har, peste ea!» Și a fost cuvântul Domnului către mine și mi-a zis: «Mâinile lui Zorobabel au pus temelia acestui templu și tot mâinile lui îl vor termina, și tu vei ști că Domnul Savaot m-a trimis la voi. Căci cine a disprețuit vremea acestor începuturi mici? Ei se vor bucura văzând cumpăna zidarului în mâna lui Zorobabel. Iar aceste șapte (candele) sunt ochii Domnului care cutreieră tot pământul». Și mi-am luat îndemnul și am zis către el: «Ce înseamnă acești măslini unul de-a dreapta și altul de-a stânga candelabrului?» Și l-am întrebat și a doua oară: «Ce înseamnă cele două crengi de măslin, care sunt lângă cele două țevi de aur prin care se lasă în jos untdelemnul?» Și mi-a grăit, zicând: «Oare nu știi ce înseamnă acestea?» Și am răspuns: «Nu, domnul meu». Și m-a lămurit: «Aceștia sunt cei doi fii unși, care stau înaintea Domnului a tot pământul».

6. Și iarăși am ridicat ochii și am privit și iată un sul de carte care se înălța în zbor. Și a grăit către mine, zicând: «Ce vezi tu?» Și am zis: «Văd un sul de carte care zboară, lung de douăzeci de coți și lat de zece». Și el mi-a tâlcuit: «Acesta este blestemul care se răspândește peste fața a tot pământul, căci orice fur va fi nimicit de aici și orice am care jură strâmb va fi pierdut. I-am dat drumul», zice Domnul Savaot, «și se va duce în casa furului și în casa celui care jură strâmb pe numele Meu și va rămâne în ea și va nimici lemnele și pietrele ei».

7. Și îngerul care grăia cu mine a ieșit la iveală și mi-a zis: «Ridică ochii tăi și vezi: Ce este arătarea aceasta?» Atunci am grăit: «Ce este aceasta?» Și el mi-a răspuns: «Este efa care iese la iveală». Și a spus mai departe: «În ea se află fărădelegea a tot pământul!» Și iată că s-a ridicat un disc de plumb, iar o femeie stătea în mijlocul efei. Și el a tâlcuit: «Aceasta este fărădelegea!» Și el a aruncat-o în efă și a răsturnat lespedea de plumb deasupra ei. Și am ridicat ochii mei și am privit și iată că au ieșit două femei. Și vântul bătea în aripile lor, iar aripile lor erau ca de barză. Și ele au ridicat efa între pământ și cer. Și am zis către îngerul oare grăia cu mine: «Încotro duc ele efa?» Atunci el mi-a răspuns: «Ele merg să-i zidească o casă în pământul Șinear și Acad și să o așeze acolo la locul ei».

8. Și am ridicat iarăși ochii mei și m-am uitat. Și iată că ieșeau patru care dintre doi munți și munții erau de aramă. La carul cel dintâi erau înhămați cai roșii, iar la carul cel de-al doilea erau înhămați cai negri. La cel de-al treilea car erau înhămați cai albi, iar la cel de-al patrulea, cai bălțați, puternici. Și mi-am luat îndemnul și am zis către îngerul care grăia cu mine: «Ce sunt acestea, domnul meu?» Atunci mi-a răspuns îngerul și mi-a zis: «Acestea sunt cele patru vânturi ale cerului, care ies după ce s-au înfățișat înaintea Stăpânului a tot pământul. Caii roșii înaintează spre țara de la răsărit; cei negri înaintează spre țara de la miazănoapte; cei albi înaintează spre țara de la apus, și cei bălțați înaintează spre țara de la miazăzi. Puternici, ei înaintau nerăbdători să străbată pământul. El le-a zis: «Plecați și cutreierați pământul!» Și ei au cutreierat pământul. Și a strigat către mine și mi-a grăit, zicând: «Iată, cei ce se îndreaptă către ținutul cel de miazănoapte au potolit Duhul Meu în țara de la miazănoapte».

(Zaharia cap.1-6)