27 iulie 2019

O rugaciune pe care sa o spunem in fiecare ora !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Cuviosul Cosma Etolianul ne invata ca in fiecare zi ,in fiecare ceas,in gandul nostru sa rostim ruagaciunea :
“Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvinte al Dumnezeului Celui Viu, prin Născătoarea de Dumnezeu şi toţi sfinţii Lui, miluieşte-mă pe mine, păcătosul şi nevrednicul robul Tău!”
Aceasta să o spuneţi, fraţilor, şi cu gura voastră şi cu mintea voastră, şi ziua şi noaptea, oriunde aţi fi, fie de mâncaţi, fie de umblaţi, fie de munciţi, fie de şedeţi. şi la aceasta să meditaţi pururea.
Şi dacă n-o ştiţi, să o scrieţi, să o învăţaţi şi vă va fi de mult folos, fiindcă aici ea vă va elibera de orice rău, iar acolo vă va izbăvi de Iadul cel veşnic şi vă va învrednici să mergeţi în Rai, în patria voastră veşnică.
(Viața și Învățăturile Cuviosului Cosma Etolianul)

26 iulie 2019

CRUCEA NU E GREU DE DUS!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


de Preot Sorin Croitoru

Cu credință și nădejde, crucea nu e greu de dus.
Se mai cade, se mai plânge la iubitul Domn Iisus,
Căci și Domnul în Grădina Ghetsimani-a suspinat,
Și apoi cu hotărâre Crucea-n spate Și-a luat!

Dacă știi că te așteaptă nesfârșite bucurii,
Dacă știi că pe vecie cu Hristos tu poți să fii,
Dacă știi că Tatăl nostru te privește ne'ncetat,
Spune-mi, dragă, greu îți pare crucea vieții de purtat?..

Și să știi că nu ești singur, câți creștini, atâtea cruci..
Dacă te strivește crucea, te vom ajuta s-o duci,
Căci Hristos pe Calea Crucii spre Golgota mai cădea..
Grea era a ei povară și S-a prăbușit sub ea,

Dar când Simon Cirineul i-a venit în ajutor,
Domnul Și-a-mplinit menirea și ne-a fost Mântuitor!
De aceea-ți spun că dacă vei cădea din când în când,
Greutatea crucii tale ți-o vom ridica pe rând..

Cu credință și nădejde, cu iubirea de Iisus,
Noi vom duce crucea vieții ce pe umeri ni s-a pus,
Iar la învierea noastră, fericiți c-am biruit,
Dobândind cununa vieții.. vom uita ce-am suferit!











Rugăciunea Preasfinţitului Eremei (Schimnicul) către Sfântul Mare Mucenic Pantelimon (vindecătorul de boli)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

    O, Mare Mucenice şi Tămăduitorule Pantelimon! Roagă-te lui Dumnezeu pentru noi şi nu lăsa să rămână în noi bolile trupeşti şi sufleteşti de care suferim. Vindecă bolile pricinuite de patimile şi păcatele noastre. Bolnavi suntem noi de lene, de slăbiciune trupească şi sufletească – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de dorinţe şi împătimire de lucrurile trecătoare pământeşti – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem, o, Sfinte Pantelimon... Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mântuirii, pentru păcatele, neputinţele şi pentru datoriile noastre – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de ţinerea în mintea noastră a răului, de mânie, de ură, de tulburare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. O, Tămăduitorule al Sfântului Athos şi al întregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mândrie, îngâmfare, preamărire, de rând cu nemernicia şi netrebnicia noastră – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de multele şi feluritele căderi în poftele trupului: în desfrânare, în mâncarea cea fără de saţ, în nereţinere, în desfătare – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon. Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea multă vorbire, de vorbire deşartă şi de cea săvârşită cu judecată – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochii noştri de privirile păcătoase...
Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor deşarte, al cuvintelor rele, defăimătoare.
Ne dor mâinile noastre neîntinse spre săvârşirea rugăciunii şi spre fapta cea de milostenie – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care uşor se îndreaptă spre căi rătăcite şi spre locuinţele acestei lumi – tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.
Dar cel mai mult ne dor limba şi buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, deșarte, urâte, de nerostirea cuvintelor de rugăciune, de laudă sau de rostirea acestora cu nepăsare, cu neluare aminte şi fără de pricepere – tămăduieşte-ne, o, Milostive!
Tot trupul nostru este bolnav: Bolnavă este mintea noastră şi lipsită de înţelegere, înţelepciune şi de cugetare. Bolnavă este voinţa noastră, care se întoarce de la lucrurile sfinte şi se îndreaptă spre lucruri păcătoase, dăunătoare nouă şi neplăcute lui Dumnezeu. Bolnavă este închipuirea noastră, care nu doreşte şi nu este în măsură să conştientizeze atât moartea şi suferinţa veşnică a păcătoşilor, cât şi Fericirile Împărăţiei Cereşti, mânia Domnului, Pătimirile lui Hristos pe cruce, răstignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tămăduieşte-ne. Ne doare totul în noi. În neputinţă este sufletul nostru cu toate puterile şi priceperile lui. În neputinţă este trupul nostru cu toate mădularele lui.

Tămăduieşte-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tămăduitorul cel fără de arginţi, Doctorul cel mult iubitor şi sluga Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu ne lăsa pe noi în urgia bolilor şi neputinţelor, ci tămăduieşte-ne cu puterea harului tău şi vom lăuda Preasfânta Treime: pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor şi vom mulţumi harului tău purtător de vindecări în veci. Amin.

RUGACIUNE CATRE SFANTUL CUVIOS IONACHIE CEL NOU DE LA MUSCEL (Arges) 26 IULIE"!


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



“Sfinte al lui Dumnezeu, Ioanichie cel Nou, ne rugam tie, ca cel ce esti mijlocitor inaintea Tatalui Ceresc, sa ne intaresti in dreapta credinta, Crestin Ortodoxa, sa fim plini de dragoste fata de Dumnezeu, de aproapele si de vrajmasi, sa avem in casele noastre binecuvantarea lui Dumnezeu, spor in cele duhovnicesti, pace si buna intelegere. Tie ne rugam, ca fiii si fiicele nostre, sa fie intelepti, cu dragoste fata de parinti, fata de Sfanta Biserica Ortodoxa, ascultatori si sprijin la batranetele noastre.
Tu, cel ce ai fost sfatuitor al Domnitorilor Tarii Romanesti, sa ne dai sfat si ajutor sufletelor noastre, in vreme de ispita, de necaz si de boala.
Așa cum pe altii i-ai tamaduit, cu Harul ce-l ai de la Dumnezeu, asa tamaduieste-ne si pe noi de toate neputintele.
In vreme de primejdie ne intareste si ne apara.
Tu, cel ce ai venerat pe Maica Domnului, apara dimpreuna cu Dansa si casele, si familiile, si rudeniile, si prietenii si pe toti cunoscutii nostri.
Minunile tale sa le arati si peste noi asa cum ai facut de veacuri cu cei ce s-au rugat tie.
Ne incredem in ajutorul tau si-ti cerem sa fii mijlocitor inaintea lui Dumnezeu pentru ca cererile noastre sa-si afle raspunsul”.
Sfinte Ioanichie cel Nou din Muscel, roagă-te pentru noi lui Dumnezeu si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre.
                                                                                                                              Amin si Aliluia!
                                                                                                                                      Preot Ioan 🛎.

25 iulie 2019

Adormirea Sfintei Ana

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


– mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Sfânta Ana (în ebraică numele Ana înseamnă plăcută, graţioasă), mama Sfintei Fecioare Maria, este străbuna după trup a Domnului Iisus Hristos, fiind fiica lui Matan, preotul, şi a Mariei, femeia lui.

    Sinaxarul din Mineiul pe iulie, ziua 25, spune că acest Matan a avut trei fete: Maria, Sovi şi Ana. Maria s-a măritat la Betleem şi a născut pe Salomeea, moaşa; Sovi s-a măritat tot la Betleem şi a născut pe Elisabeta, soţia preotului Zaharia şi mama Înaintemergătorului Ioan; iar Ana s-a măritat în pământul Galileii şi a născut pe Sfânta Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Aşadar, Salomeea, Elisabeta şi Sfânta Maria, Născătoarea de Dumnezeu, sunt verişoare din trei surori.
După ce Ana s-a însoţit cu dreptul Ioachim, prin rugăciune, a născut pe Sfânta Fecioară Maria pe care, după ce a înţărcat o, a dat-o la Templu ca un dar fără prihană Atotţiitorului Dumnezeu. Cealaltă parte a vieţii, petrecându-şi-o cu posturi, cu rugăciuni şi cu faceri de bine faţă de cei lipsiţi, s-a săvârşit cu pace către Domnul.
După moartea lui Ioachim, Sfânta Ana s-a dus la Ierusalim lângă Sfânta Fecioară Maria. Ea și-a petrecut restul zilelor în rugăciune, post și fapte bune. A trecut la Domnul la vârsta de 79 de ani, iar Ioachim la vârsta de 80 de ani.
Biserica din Ierusalim a Sfintei Ana, se afla zidita pe locul unde s-a aflat casa Dreptilor Parinti Ioachim si Ana, adica pe locul unde s-a nascut Maica Domnului. Aceasta biserica se afla foarte aproape de Poarta Sfantului Stefan, numita si "Poarta Leilor", in partea nordica a muntelui sfant, imediat langa bazinele de la Scaldatoarea Vitezda.
La numai cativa zeci de metri de Poarta Sfantului Stefan, pe partea dreapta, se inalta "Cladirea Parintilor Albi". In curtea manastirii, in mijlocul unei gradini incantatoare, se poate vedea Biserica Sfanta Ana, iar putin mai departe imensul santier de sapaturi arheologice al bazinului de la scaldatoarea Vitezda.


23 iulie 2019

SA IUBIM SMERENIA ...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Bucuria mea, mereu am vorbit despre SMERENIE si BLANDETE, fiindca, doar asa vom avea pace Sfanta in sufletele noastre si numai asa ne putem mantui sufletele noastre.

 Sfantul Parinte, Efrem Sirul ne indeamna asa:

"Iubeste smerenia intru inima adevarata, si vei afla darul Atottiitorului Dumnezeu, si aici si in veacul ce va sa fie. Iar daca te vei inalta pe sine-ti (daca te vei mandri, te vei trufi sau vei primi slava desarta), ca o frunza in copac, urat te vei clatina (te vei tulbura sufleteste). Fiindca, cele dulci ale vietii ca umbra trec."

          Sfantul Parinte, Serafim de Sarov spune asa: "Sa iubim smerenia si vom vedea Slava lui Dumnezeu; pentru ca acolo unde exista smerenie, exista si binecuva ntarea lui Dumnezeu".

 Iar Sfantul Parinte Arsenie Papacioc, zice: “In ierarhia din Biserica nu imparatul sau patriarhul este cel mai mare. 
Cine este mai smerit, acela este mai mare in Sfanta Biserica Ortodoxa, in Imparatia cerurilor. Smerenia este singura cale de salvare”. 

Tare mult mi-au placut si cuvintele Parintelui Savastie Bastovoi: "Cei mai intelepti ajung sa para nebuni lumii, iar cei care se umfla ca broastele primavara, strigandu-si micile lor victorii, sunt considerati stralucitori. Iata, daca vrei, inca un inteles al cuvintelor: “Cei din urma vor fi cei dintai si cei dintai vor fi cei din urma”

. Cine are minte sa puna in suflet aceste minunate cuvinte, cine nu sa se mandreasca inainte!        

                                                                                                                          Amin si Aliluia!
                                                                                                                               Preot Ioan 🛎.

21 iulie 2019

Domnului să ne rugăm...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule al Lui Dumnezeu, nu suntem vrednici de Milele Tale, dar îndrăznim să Te rugăm să primeşti şi puţina noastră rugăciune, precum ai primit oarecând cei doi bani ai văduvei şi să alungi de la noi tulburarea care ne-a cuprins. Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra noastră şi au intrat ape până la sufletele noastre, dar întru Tine este toată nădejdea noastră! Tu cunoşti pricina răului care ne apasă. La Tine perii capetelor noastre sunt număraţi. La Tine scăpăm şi pe Tine Te rugăm să depărtezi de la noi orice rău pierzător de suflet şi să ne ajuţi să biruim toate ispitele care ne învăluie! Tu eşti întărirea, scăparea şi Izbăvitorul nostru, Hristoase Dumnezeule şi Ţie Slavă şi mulţumire pentru toate Îţi înălţăm, acum şi pururea şi în vecii vecilor!

                                                                                                                             Amin!
                                                                                                                     Multumesc, Doamne!

IUBIREA DE DUMNEZEU

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


     Bucuria mea, “candela” sufletului tau trebuie sa fie permanent impodobita cu virtuti. Trebuie sa te inflacarezi si sa te topesti de dor dumnezeiesc si sa adaugi in fiecare zi: IUBIRE LA IUBIRE, RAVNA LA RAVNA, SFINTENIE LA SFINTENIE, BLANDETE LA BLANDETE, SMERENIE LA SMERENIE, RABDARE LA RABDARE, IERTARE LA IERTARE...
Asadar, sufletul tau trebuie sa fie fierbinte in credinta, sa arda de iubire pentru Domnul Iisus Hristos, fara de care nu vei avea nici-o sporire duhovniceasca. Sa-L iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, din toata inima ta, din tot sufletul tau, cu toata fiinta ta si sa nu uiti niciodata ca: DOVADA IUBIRII TALE, catre El, este pazirea celor 10 Porunci dumnezeiesti, a celor 9 porunci bisericesti si a celor 9 Fericiri (Matei 5).
INCEPUTUL IUBIRII TALE, este sa ai smerenia vamesului. DEPLINATATEA IUBIRII TALE, este biruinta impotriva patimilor diavolesti si curatirea inimii tale de tot pacatul. REZULTATUL IUBIRII TALE, este ca in inima ta, isi va face salas Cel ce a spus: “Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5:8). 
Asa cum, daca pui lemne pe foc, se mareste flacara, tot asa si deasa rugaciune mareste flacara iubirii de Dumnezeu si starneste in inima iubire pentru Dumnezeu. ORICE BOGATIE a lumii acesteia este zadarnica. ORICE PLACERE este efemera si urmata de durere. ORICE SLAVA este minciuna si amagire. 
           Doar un singur lucru nu are umbra de zadarnicie, de amagire sau de minciuna: IUBIREA DE DUMNEZEU! 
Ma rog Lui Dumnezeu sa fie permanent prezent in sufletul tau si in imparatia inimii tale, fiindca, nici-o desfatare pamanteasca si nici-o iubire omeneasca, nu dau sufletului tau mangaiere atat de desavarsita si nesfarsita, atata usurare si bucurie, cat da IUBIREA DE DUMNEZEU, DRAGOSTEA CATRE DOMNUL. 
                                                                                                                    Amin si Aliluia!
                                                                                                                        Preot Ioan .

19 iulie 2019

RUGĂCIUNE DE POCĂINŢĂ CĂTRE SFÂNTUL MARE PROOROC ILIE TESVITEANUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Cel ce cu cheia rugăciunii sale a încuiat cerul şi iarăşi l-a deschis, marele între prooroci Ilie, să încuie şi uşa cămării inimii noastre dinspre gândurile răutăţii şi să împodobească cerul minţii noastre cu norii Duhului spre slobozirea ploii Înţelepciunii prin trimiterea veşmântului milostivirii Tatălui.

***

O, Sfinte proorocule Ilie, cel ce ca un serafim ai slujit Făcătorului Tău pe pământ, fiind aprins de focul râvnei dumnezeieşti, aprinde şi făcliile gândurilor noastre spre luminarea sufletelor celor ţinute în temniţa întunecată a păcatelor. Îngeri ai avut în jurul tău slujindu-ţi încă de prunc, prin aceasta Dumnezeu voind să arate mai înainte tatălui icoana vieţuirii tale îngereşti. Întru noi, cei ce prea mult am întinat chipul lui Hristos din noi şi ne-am făcut cărţi ce poartă însemnările patimilor de tot felul, ştergând din noi asemănarea Cuvântului, însemnează cu condeiul Duhului rugăciune de pocăinţă spre aflarea izvorului iertării dumnezeieşti.
Cu veşmântul iubirii Ziditorului te-ai îmbrăcat şi ca un stâlp de foc ai stat pururea în rugăciune înaintea Celui Ce cu ochiul Său atoatevăzător cercetează adâncurile inimilor omeneşti şi nu este străin de curgerea nici unui fir de gând omenesc. Dar înfricoşător te-ai făcut cu adânca cugetare dumnezeiască, cu focul râvnei tale nemistuite arzând orice închipuire pământească a vre unui lucru. Iar, noi, dimpotrivă suntem străini de gândurile înţelepciunii dumnezeieşti, mintea noastră făcându-se ca un stup înconjurat de roiul gândurilor pământeşti.
Văzând împietrirea inimilor celor ce au şters din sufletele lor amintirea dumnezeiască ai închis uşa cerului, oprind curgerea ploii, ca văzând cei lesne plecaţi spre pământ uscăciunea pământului să ia aminte la deşertul patimilor din sufletele lor şi să alerge la izvorul binecuvântat al pocăinţei. Foametea ca o secere a lucrat, aruncând pe mulţi în groapa morţii, dar în zilele noastre este foame mai mare de cuvânt dumnezeiesc, de care nu ne-am făcut vrednici pentru neînţelepciunea şi mulţimea păcatelor noastre. Vezi Sfinte, şi pământul inimilor noastre însetat de ploaia milostivirii dumnezeieşti întru care noi sădim totdeauna neghinele patimilor urâte lui Dumnezeu: lăcomia, slava deşartă, iubirea de argint, ura faţă de aproapele şi toate celelalte odrăsliri necuvioase şi osânditoare. Nu suntem vrednici de mijlocirea ta Sfinte Proorocule Ilie, dar ca unii ce ne apropiem de groapa morţii şi suntem lipsiţi de pocăinţă, îţi cerem să mijloceşti pentru noi roadele bunei credinţe mai înainte de sfârşit.
Fântână a darurilor dumnezeieşti te-ai făcut, cu unealta rugăciunii tale săpând adâncul nemăsurat al inimii. Roagă Sfinte, pe Adâncul milostivirii să treacă cu vederea adâncul păcatelor noastre şi să ne sălăşluiască pe noi la limanul păcii dumnezeieşti.
Cu focul rugăciunii tale ai făcut să se pogoare foc din cer spre mistuirea jertfei, închipuind lucrarea preoţească prin care Mielul Cel Nevinovat Se jertfeşte mai întâi la altarele inimilor celor ce I-au gătit focul iubirii curate. Dar noi îmbătrânit-am întru patimi şi nu se aude în cămara inimilor noastre decât glasul patimilor care risipesc tăcerea Cuvântului. Numele de creştin îl purtăm cu nevrednicie, căci cu nimic nu ne deosebim de păgâni întru răutate, ba încă îi întrecem şi pe aceştia prin stăruinţa întru lipsa de iubire pentru aproapele.
Deşi nu ne închinăm idolului Baal, mai mulţi idoli nevăzuţi adăostim în sufletelel noastre în locul lui Hristos pe Care L-am gonit din inimile noastre şi L-am rănit cu săgeţile gândurilor noastre rele. Pământul inimii este neroditor, căci pe cerul minţii noastre nu odihnim pe Soarele dreptăţii, nici norii darurilor Duhului şi nici căruţa gândurilor Tatălui. Însă trimitem de pe cerul minţii săgeţile de foc ale gândurilor rele, defăimnd cinstea aproapelui şi făcându-ne vrednici osândirii Dreptului Judecător. Inimile noastre s-au uscat din pricina lipsei ploii iubirii şi rătăcim pe căile întunecate ale păcatelor. Dar ţie, Sfinte, fiindu-ţi milă de împietrirea inimilor noastre din norii rugăciunii tale trimite-ne nouă apa cea dorită a înţelepciunii Duhului, care să aducem şi noi roadele faptelor credinţei.
Pe Tabor ai stat lângă Cel Ce a binevoit din milostivire să ia ridice povara trupului omenesc, ca să ridice pe Adam din adâncul iadului şi să-l sălăşluiască întru lumina vieţii veşnice întru Împărăţia Sa. Din adâncul patimilor noastre înalţă-ne la cele cereşti, ca să ne izbăvim de moştenirea întuenricului veşnic.
De corb ai fost hrănit, tu, cel ce zburai ca un înger cu mintea luminându-te cu stelele gândurilor dumnezeieşti. Hrăneşte-ne şi pe noi cu pâinea rugăciunii şi adapă-ne cu apa înfrânării, ca bine să săvârşim călătoria acestei vieţi.
Cu postul te-ai întărit, luând acoperământul milei dumnezeieşti. Deci, pe noi, cei biruiţi de multa lăcomie, ne povăţuieşte spre înfrânare cu măsură şi pune în noi focul doririi celor dumnezeieşti.
În car de foc ai zburat la cer, tu, porumbelule al tainelor Duhului, căci prin râvna ta te-ai făcut vrednic de a ţi se deschide porţile Raiului pe care Adam le-a închis prin neascultare. Ridică mintea noastră în carul rugăciunii, având înaintemergătoare inima, care deschide porţile milostivirii Tatălui când adăposteşte întru sine gândurile cele smerite.
Pentru aceasta, înaintea ta cădem Sfinte, şi te rugăm: opreşte focul mâniei dumnezeieşti cel slobozit asupra noastră pentru mulţimea păcatelor şi dăruieşte pământului ploi line spre buna rodire. Pogoară şi în pământul inimilor noastre roua rugăciunilor tale, ca să culegem şi din grădina sufletelor noastre gândurile cele pline de miresme dumnezeieşti. Întoarce-ne pe toţi la pocăinţă, ca întru limpezimea minţii să lucrăm faptele înţelepciunii Cuvântului şi să aducem Stăpânului roadele dreptăţii după darul Său ce străluceşte în fiecare dintre noi.
Întru adiere de vânt subţire ţi s-a descoperit Înălţimea neajunsă a Iubirii Celei veşnice. Inima noastră, ce s-a făcut peşteră a toată necurăţia, o arată prin pocăinţă sălaş bine plăcut Cuvântului, Celui Ce în peşteră pentru noi a binevoit să Se arate pe pământ. Aprinde sfeşnicul rugăciunii din inimile noastre şi întru adierile iubirii dumnezeieşti arată-ne bine grăitori de laude îngereşti.
La judecată să mijloceşti Sfinte, iertarea noastră, a celor ce măcar că suntem lipsiţi de îndreptare şi de roadele pocăinţei, totuşi ne punem nădejdea în acoperământul milostivirii Tale pe care l-ai trimis de sus şi lui Elisei, spre înmulţirea faptelor bunătăţii Stăpânului.
Pentru aceasta, astăzi mai ales, în ziua prăznuirii tale, dar şi în celalte zile deşteaptă-ne pe noi a-ţi cânta ţie laude ca acestea: Bucură-te, înfricoşătorule serafim ce ai vieţuit pe pământ, dar de cele materialnice erai despărţit întru cugetare, cartea dreptăţii proorocilor, mângâierea săracilor, adierea cea lină a înţelepciunii Cuvântului, o, iubitorule de feciorie, pomeneşte-ne pe noi înaintea lui Hristos, ca bine săvârşind călătoria vieţii, să fim primiţi în hambarele vieţii veşnice ale Celui Ce ne-a sădit în pământul dreptei credinţe, ca neîncetat cu îngerii să-I aducem slavă, împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt. Amin.

Responsabilitatea rugaciunii !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


“ Multi oameni, chiar daca nu se roaga in mod deosebit, recunosc puterea si valoarea rugaciunii si in momente foarte grele ale vietii lor recurg la ajutorul Bisericii si al manastirii si ii roaga pe preoti si pe monahi sa se roage pentru ei.
Acesta nu este un lucru rau, insa poate arata ca ei insisi nu vor sa-si asume efortul rugaciunii ( pentru ca rugaciunea necesita un efort ). Daca insa ne doare ceva, cei mai in masura sa ne rugam suntem noi insine. Atunci rugaciunea noastra dobandeste un avant deosebit si poate fi auzita de Dumnezeu. Aceasta rugaciune trebuie sa aiba un corespondent in viata noastra, sa se imbine cu o lupta duhovnicesca mai intensa.
Un tata l-a vizitat pe parintele Paisie.Cu multa durere i-a spus: - Parinte, roaga-te, fa ceva. Copilul meu este foarte bolnav. Batranul i-a raspuns: Eu o sa fac ceva, dar tu ce vei face? Ceva trebuie sa faci. – Ce sa fac, parinte ? Spuneti-mi, si orice imi veti spune o voi face.- Sa duci o lupta.
De exemplu, renunta la o patima de-a ta. Fumezi ? – Da, parinte. – Atunci pentru sanatatea fiului tau, renunta la tigari. Omul a scos imediat pachetul de tigari si l-a lasat acolo, spunand: - Pentru sanatatea fiului meu, din acest moment voi renunta la tigari! Si, intr-adevar, copilul s-a vindecat.
Alta data s-a petrecut o intamplare similara, cu final diferit. Un tata l-a rugat pe batranul pentru fiul lui bolnav. Batranul i-a raspuns cu aceeasi cuvinte:- Eu o sa fac ceva, dar tu ce vei face ? – Orice imi spui, parinte ! Pentru sanatatea fiului meu si daca imi spui sa sar de la etajul al saselea al cladirii unde locuiesc, o voi face. – Bine, a raspuns batranul, nu trebuie sa sari de la al saselea etaj. Renunta la o patima. Daca fumezi, renunta la fumat. Tatal nu a fost de accord. - Parinte , sar de la etajul al saselea, dar la tigara nu pot renunta ! Si, din pacate, copilul lui nu s-a vindecat. Tatal nu a vrut sa contribuie la stradania si la rugaciunea batranului. ‘”
Cocluzie:
Un crestin la- rugat pe parintele Epifanie Teodoropulos: - Parinte rugati-va pentru mine! Parintele Epifanie i-a raspuns foarte intelept: - Copilul meu, daca eu ma rog si tu dormi, nimic nu se va realiza “
Nota : Fragment preluat din cartea “Sfantul Luca al Cimeii – Minunile contemporane “ Arhimandrit Nectarie,,

SFÂNTUL ILIE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

SFÂNTUL ILIE


Soare cald şi bucurie în frumoasa zi de vară
Ziua Sfântului Ilie vinind azi în suflet iară
Ca o mare sărbătoare pentru ploaie, dar şi foc
Prin Puterea care-o are mult slăvitul Sfânt Proroc

Zi frumoasă-n plină vară sub un soare arzător
Peste foc şi peste pară, aşteptând să vie-un nor
Cerul tot ca să-l întindă tunet din cerescul Car
Trăsnet zărea s-o aprindă spre-a aduce ploaia-n dar

Galaadul e pământul, dincolo de Iordan
Ţară unde vine Sfântul în oraşul Tesvitean
Ce din Îngeri se coboară luând chip de muritor,
Prevestind prin timp ce zboară adevăr biruitor

Plin de Har şi de credinţă învăţând lumea de bine
Având de la Cer ştiinţa despre timpul care vine,
Foc i-au dat să se hrănească, drept mâncare spre trăire
Toată oastea îngereasca dintr-A Domnului Voire

Râvna lui fiind plăcută, Domnului de Slavă Plin
Prin dorinţa-i încăputa în iubirea de Divin
A făcut în dar să-i vie, Dreapta sabie de Foc
Drept cuvântul ca să-i fie un dar Sfânt de-a fi Proroc

Când ajuns la bărbăţie văzând lipsa de credinţă
S-a dus la împărăţie sprea-i da lui Ahab ştiinţă
Ca de-atâta stricăciune ce-a cuprins poporul său
Va da foc şi uscăciune, prin voia lui Dumnezeu

Până ce va fi credinţa iar spre Domnul întărită
Spre-a aduce biruinţa peste lume înrăită
Secetă şi foc va pune, peste tot să pârjolească
Doar când vorbă lui va spune atunci doar să se oprească

Seceta a cuprinsţara ani de-a rândul cu urgie
Focul pârjolind cu para ploaia neputând să vie
Iar Ilie umbla-n lume, învăţând oamenii buni
Să creadă-n Cerescul nume săvârşind prin El minuni

Ca faina înmulţită şi uleiul pe sfârşit
Pentru pâinea cea gătită spre-a fi oaspete hrănit
Precum fiul ce-i murise bietul văduvei băiat
Suflând printre vorbe zise, Ilie l-a înviat

Ca apoi să mulţumească Dumnezeului cel Mare
A voit ca să jertfească un viţel spre Lăudare
Dar alături ca să-i vină şi prorocii mincinoşi
Punând jertfa ce-o închină către zeii păcătoşi

Iar aceia chemând focul, n-a venit nici o scânteie
Să aibă măcar norocul ofranda spre zei să-şi deie
Dar Ilie-n rugăciune către Dumnezeul Sfânt
A atras spre rug minune Foc năprasnic aducând

Înspre Cer suind Jertfirea, ce se-aduce Celui Sfânt
Să-şi rostească mulţumirea omului de pe Pământ
Iar Ilie-n pedepsire i-a ucis pe mincinoşi
Să aducă liniştire în suflet la Păcătoşi

Apoi rugăciunea spusă, din suflet spre Domnul Sfânt
A făcut ploaia adusă în şuvoaie spre pământ
Dumnezeu prin Mila-i Mare venind iar în dăruire
Către om spre împăcare prin in'Nalta Sa Iubire

Î-Ţi aduc Sfinte Ilie, azi o Rugă de iertare
Înspre noi Milă să-ţi vie să ne-ajuţi în cugetare
Spre a şti ce-avem a face prin Lumina-ţi să ne spui
Să avem de-acuma pace , care-n suflet să ne-o pui

Focul tău să ardă totul ce-i infect şi mincinos
Să ne-ajuţi a pune votul doar prin gândul luminos
Toţi să vină spre-ajutare, care-au stat până acum
Spre-a pasi alta cărare luminaţi spre noul drum!

MULŢI ANI! Tuturor celor ce poartă frumosul nume ILIE!...

Cu preţuire, al dvs. ANDREI BOTOSANU.
Bucureşti 20.07.2012

Pomenirea Preacuvioasei maicii noastre Macrina, sora marelui Vasilie (+380).

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Sfanta Macrina a fost sora, mai mare, a Sfantului Vasilie cel Mare, al lui Petru al Sevastiei si a lui Grigorie de Nyssa. 

Din tinerete, si-a inchinat viata slujirii lui Dumnezeu si ajutorarii saracilor. Fiind impodobita cu frumusetea trupului si cu fire buna, a fost logodita cu un mire asemenea ei, dar le-a fost logodna prea scurta, de vreme ce logodnicul ei s-a intamplat de a murit. Au venit multi altii sa o ia, insa Fericita si-a ales fecioria, ajutand-o pe mama sa Emilia, la treburile gospodaresti si la cresterea fratilor mai mici, ca o a doua mama, de vreme ce cu totii erau zece frati si surori. Si se nevoia si cu dumnezeiestile Scripturi, ca una ce se sarguia sa indrume pe fratii ei pe calea urmarii lui Hristos, facand casa parinteasca "o scoala de fapte bune."
Impreuna cu fratele sau, Sfantul Vasilie, au intemeiat, apoi, doua manastiri in Pont, una pentru femei si alta pentru barbati, condusa, una, de Sfantul Vasilie cel Mare, iar alta, de femei, unde era egumena Macrina, care, dupa moartea mamei sale, si-a impartit averea saracilor. Si a trait fericita asa, cu multa cuviinta si sihastreste, in rugaciuni si castigandu-si, prin munca, cele de trebuinta, pana la cea din urma suflare a ei.

Cercetand pe sora sa, in boala ei cea de pe urma, Sfantul Grigorie de Nyssa, a gasit-o cu totul slabita de friguri si culcata pe o scandura. Si saracia in manastirea fecioarelor era asa de mare, incat deabia s-a gasit un val invechit, spre acoperirea trupului Macrinei, cand au dus-o la mormant. Atunci, Sfantul Grigorie a pus deasupra ei mantia sa de episcop. In viata ei, Sfanta Macrina a facut si multe minuni, dand tamaduire bolnavilor si indracitilor, cu rugaciunile ei. Si a murit Fericita, in anul 380, si a fost ingropata in biserica "Celor patruzeci de Mucenici", alaturi de mormantul maicii sale, iar pomenirea ei se face, in toti anii, la 19 iulie. Dumnezeului nostru slava!

18 iulie 2019

Sfantul Mucenic Emilian

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                     Luna iulie in 18 zile: patimirea Sfantului Mucenic Emilian (+362).

Imparatind paganul Iulian, cel lepadat de Dumnezeu, s-a ridicat de catre el, ca un vifor si ca o furtuna, cumplita prigoana asupra crestinilor, tulburand toata lumea. Pentru ca, in toata imparatia Romei, in toate tarile si cetatile, a poruncit ca binecredinciosii crestini din toata semintia si limba, barbati si femei, de toata varsta, sa fie dati, fara de mila, la chinuri si la amara moarte. Cu o porunca nedreapta ca aceasta, uratorul de Dumnezeu imparat a stricat legile cele drepte si a umplut Rasaritul si Apusul de sangele crestinilor, ce se varsa, fara de crutare, pornindu-se cu manie si cu vrajba impotriva lui Hristos si a robilor Sai. Deci, tocmind dregatori asupritori, prin toate cetatile si tarile, ca sa chinuie pe crestini, a trimis in cetatea Durostorum, care este in tara Moesiei, pe un chinuitor nemilostiv, cu numele Capitolin, pierzator de oameni si iubitor de idoli, care, venind in cetatea cea mai sus-zisa, mai intai a intrat in capistea idoleasca si a adus jertfa dracilor, inchinandu-se acelor idoli neinsufletiti. Apoi, intr-o alta zi, iesind la locul de judecata, a stat pe un scaun inalt, cu mare mandrie si cu ingrozire, pentru infricosarea crestinilor. Si, punand de fata porunca imparateasca, intreba: "Este oare, cineva in cetatea aceasta impotriva zeilor, marturisind ca este crestin?" Iar cetatenii, cu juramant, il incredintau ca nu este, in cetatea lor, nici un om de felul acesta, ci toti, cu inchinaciuni si cu jertfe, cinstesc zeii in toate zilele. Aceasta auzind-o Capitolin, dregatorul, s-a bucurat mult si a chemat pe toti, cei mai mari, din cetate, la sine, la pranz, zicandu-le: "De vreme ce va vad pe voi slujind parintestilor zei cu osardie, se care ca, in ziua de astazi, sa mancam impreuna si sa bem si sa ne veselim."

Era, insa, in acea cetate, unul din crestinii cei tainuiti, cu numele Emilian, rob la oarecare barbat cinstit si mare din cetate, care era crestin. Acest Emilian, cand se ospatau dregatorul si mai marii cetatii, afland vreme prielnica, a intrat singur, fara sa stie nimeni, in capistea idoleasca, avand un ciocan de fier si a inceput sa bata in idoli, incat i-a sfaramat, facandu-i praf. Altarul lor s-a rasturnat, jertfele le-a aruncat si le-a calcat in picioare, iar facliile cele mari, care erau aprinse inaintea lor, le-a rupt si le-a sfaramat, si, apoi, a plecat impacat cu duhul. Dupa plecarea lui, un oarecare om dintre pagani a intrat in capiste si, vazandu-le pe toate sfaramate, s-a inspaimantat si, alergand, a spus aceasta dregatorului si cetatenilor, care erau la masa cu el; si indata toti s-au tulburat si dregatorul s-a maniat mult. Si, a trimis, indata sa caute pe cel ce a facut aceasta. Si, alergand, trimisii au vazut pe un oarecare satean, de la tarina, trecand pe langa capiste. Si, prinzandu-l pe acela, il trageau la dregator, socotindu-l ca pe un talhar. Si venea din urma mult popor, facand multa zarva, pentru sfaramarea zeilor. Iar fericitul Emilian, vazand aceasta, a socotit intru sine, zicand: "De voi tainui fapta mea, apoi, ce folos imi va fi mie? Oare, dimpotriva, nu-mi voi ingreuna cugetul meu, facandu-ma pricinuitor de moartea omului acestuia nevinovat si ma voi afla ca un ucigas inaintea lui Dumnezeu?" Aceasta gandind-o, a alergat la cei ce trageau si bateau pe omul acela si a inceput a-i opri, strigand, cu mare glas: "Liberati pe acest om nevinovat. Pe mine sa ma prindeti, pentru ca eu am sfaramat si am calcat in picioare zeii vostri, cei fara de suflet." Iar ei, lasand pe omul acela, l-au prins cu manie, pe Sfantul Emilian si, cu batai si cu ocara, l-au dus pe el la dregator.

Iar dregatorul stand la obisnuita judecata, inaintea poporului, si vazand pe Emilian cel adus la el, a zis catre cetateni: "Cine este acesta?" Iar cetatenii au zis: "El este cel ce a facut raul acela, sfaramand zeii si rasturnand jertfele." Iar, dregatorul, umplandu-se de manie, a grait catre cetateni: "Voi ati zis, mai inainte, ca, in cetatea voastra, nu este nici unul potrivnic zeilor si, iata, s-a aflat unul ca acesta, prin nepurtarea voastra de grija. Pentru aceasta pricina sa dati la visteria imparateasca o livra de aur." Aceasta zicand-o catre cetateni, s-a intors spre fericitul Emilian si a inceput a-l intreba pe el, cu manie: "Cap necurat, spune-ne noua cum te numesti?" Iar ostasul ce viteaz al lui Hristos i-a raspuns: "Crestin sunt." Apoi dregatorul, si mai mult maniindu-se, a zis: "Numele tau, spune-ni-l noua, spurcatule." Raspuns-a Mucenicul: "Parintii mei m-au numit Emilian, iar Hristos, adevaratul Dumnezeu, m-a invrednicit a ma numi si a fi crestin." Zis-a dregatorul: "Spune, omule rau-credincios, cine te-a indemnat sa faci ocara zeilor, celor fara de moarte?" Iar robul lui Hristos a raspuns: "Dumnezeu si sufletul meu mi-au poruncit sa sfarm idolii, fara de suflet, pe care voi ii numiti dumnezei, pentru ca toti oamenii sa stie ca ei sunt fara de suflet, surzi si muti, si nu spun nici o vorba, ci sunt pietre si lemne nesimtitoare. Deci, sa stii ca n-am adus nici o ocara adevaratului Dumnezeu, Celui ce toate le-a facut, ci pe zeii vostri, cei mincinosi, i-am surpat, ca unii ce n-au facut nimic din ce este in lume, ci ei insisi sunt fauriti de voi, ca sa piara numele lor in veci." Iarasi, a zis dregatorul: "Numai tu singur i-ai sfaramat pe zei, sau si altcineva, impreuna cu tine?" Raspuns-a Sfantul: "Singur eu, cu ajutorul Hristosului meu, i-am sfaramat, facandu-i praf pe idolii vostri si am calcat in picioare jertfele si lumanarile lor si nici unul n-a putut sa se razbune pe mine, nici sa scape din mainile mele, pentru ca n-au putere, nici simtire. Si asa sa fiti si voi, ca ei, voi care ii faceti pe ei si voi toti cei ce nadajduiti in ei." Iar dregatorul, maniindu-se, a poruncit ca, pe robul lui Hristos, sa-l dezbrace, spre bataie. Si, cand au dezbracat hainele de pe Mucenic, a zis catre dansul dregatorul: "Spune ticalosule, cine te-a indemnat sa sfarmi pe zei?" Raspuns-a Sfantul: "Ti-am spus, mai inainte, si, iarasi iti spun, ca nimeni altul, in afara de Dumnezeu si cugetul meu, nu mi-a poruncit sa fac aceasta."

Si a zis dregatorul catre slujitori: "Intindeti-l pe el si-l bateti tare, ca sa stie ca indrazneala nu-i va ajuta lui, nici nu-l va scoate pe el cineva din mainile mele." Si au inceput a-l bate pe el cumplit. Si, batut fiind Mucenicul si pamantul de sangele lui rosindu-se, a zis catre el dregatorul: "Spune, osanditule, cine te-a indemnat sa faci raul acesta?" Iar Mucenicul, batut fiind, a raspuns: "Ti-am spus tie, ca Dumnezeu mi-a poruncit mie si sufletul meu, si inca nu ma crezi pe mine. Dar nici un rau n-am facut, ci numai bine, pentru ca pe dracul l-am rusinat, iar pe Dumnezeul meu l-am proslavit." Iar dregatorul a zis catre slujitori: "Intoarceti-l pe el si-l bateti pe pantece si pe piept, pentru ca maret este si nu se supune legilor imparatesti." Si a fost batut Mucenicul mult si fara de crutare. Apoi dregatorul, poruncind sa inceteze bataia, a zis catre Sfant: "Rob esti, sau liber?". Raspuns-a Sfantul: "Sunt rob al unuia, mai mare, din cetate." Si s-a maniat dregatorul asupra acelui mai mare din cetate, stapanul lui Emilian, fiindca pe un rob, ca acela, vrajmas al zeilor si nesupus poruncii imparatesti, il tine la dansul si a pus asupra lui pedeapsa, ca sa dea, la visteria imparateasca, o livra de argint, iar pe Mucenicc l-a osandit sa fie ars.

Si, indata, slujitorii luand pe Sfant, l-au scos, cu mult popor, din cetate, si aproape de malul Dunarii, aprinzand un foc mare, l-au aruncat in el pe Mucenic. Iar vapaia focului inconjura pe Sfant si nu s-a atins de el, ci se revarsa imprejur, departe, si a ars necredinciosii, pe toti cati i-a ajuns. Iara Sfantul, stand in foc, s-a intors cu fata spre rasarit si cu semnul crucii se ingradea pe sine si binecuvanta pe Dumnezeu. Si, rugandu-se, cat a voit, a zis: "Doamne Iisuse Hristoase, primeste duhul meu!" Acestea zicandu-le, s-a culcat si a adormit in Domnul, focul fiind stins acum. Si a ramas trupul lui nevatamat de foc, incat nici parul lui nu l-a ars. Iar toti cati, dintre cetateni, erau crestini, in taina, aceia, mergand la sotia dregatorului, care, si ea, in taina, avea credinta crestineasca, i-au spus ei toate cele despre Sfant si au indemnat-o pe ea sa ceara, de la barbatul ei, trupul Mucenicului, cel nevatamat de foc, spre ingropare. Iar ea, rugandu-si barbatul, acesta i-a poruncit sa-l ia, fara teama. Si, credinciosii luandu-l si cu panza curata si cu aromate invelindu-l, l-au ingropat cu cinste, la un loc ce se numea Ghizidina, ca la trei stadii de la cetate. Deci, a patimit Sfantul Mucenic Emilian, pentru Hristos in ziua de 18 iulie, intr-o vineri, fiind dregator Capitolin, stapanind in Roma Iulian Apostatul, iar, pentru noi toti, imparatind stapanul nostru Iisus Hristos, Caruia cinste si marime se cuvine, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.

SURSA:Parohia Sfantul Ilie Grant

16 iulie 2019

SFÂNTA MUCENITA IULIA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...16 lulie       

VIEŢILE SFINŢILOR

Pe când era tânără, Iulia a fost luată în captivitate de către persani. Ei au dus-o în Siria și au vândut-o ca sclavă. Sfânta Iulia l-a slujit cu credință pe stăpânul ei, îndeplinind poruncile creștine. Ea și-a păstrat fecioria, a ținut toate posturile și s-a rugat lui Dumnezeu.

Sfânta Muceniță Iulia s-a născut în Cartagina într-o familie creștină. Pe când era tânără, Iulia a fost luată în captivitate de către persani. Ei au dus-o în Siria și a vândut-o ca sclavă. Sfânta Iulia l-a slujit cu credință pe stăpânul ei, îndeplinind poruncile creștine. Ea și-a păstrat fecioria, a ținut toate posturile și s-a rugat lui Dumnezeu.

Nu a băgat în seamă nici un îndemn al stăpânului său (păgân), de a se lepăda de Hristos și a se închina la idoli. Stăpânul ei de multe ori a voit să o piardă, dar, văzând slujirea ei credincioasă, o cruţa.

Atunci când stăpânul a mers cu mărfuri în Galia, a luat-o pe Sfânta Iulia cu el. În drumul lor, nava a poposit pe insula Corsica. Stăpânul său a hotărât să ia parte la un festival păgân, cumpărând un viţel gras, l-a adus jertfă zeilor şi a început a se veseli mâncând, bând şi dănţuind. Văzând aceasta, Iulia a decis să rămână la bordul navei, suspinând din adâncul inimii şi plângând pentru rătăcirea şi pierzarea acelor oameni.

După ce stăpânul fecioarei s-a îmbătat și a adormit, unul din cei ce jertfeau idolilor a mers pe corabie și văzând-o pe Sfânta Iulia rugându-se cu lacrimi în ochi, a luat-o și a dus-o înaintea căpeteniei lor, zicând că aceasta îi hulește pe zeii lor păgâni.

Sfânta Iulia a recunoscut în fața tuturor păgânilor că este creștină.

Aflând credința ei, păgânii i-au promis că o vor elibera din robia stăpânului său, dacă va jertfi idolilor. Sfânta le-a răspuns: „Libertatea mea este ca să slujesc lui Hristos, Căruia-I slujesc cu conştiinţa curată, iar de rătăcirea voastră mă mâhnesc”.

Simțindu-se jigniți, au început să o chinuie, lovind-o și chiar tăindu-i sânii. Sfânta Iulia a răbdat cu vitejie, pentru dragostea lui Hristos, toate acele cumplite chinuri.

Căpetenia păgânilor, vrând să o piardă înainte de a se deştepta din somn stăpânul ei, a poruncit ca Sfânta Iulia să fie răstignită pe cruce.

Atunci când sufletul Sfintei Mucenițe Iulia s-a desprins de trup, toți cei prezenți au văzut un înger al Domnului, lângă sfintele sale moaște. Înspăimântați, aceștia au fugit, lăsând trupul pe cruce.

Un înger al Domnului s-a arătat călugărilor aflați în mănăstirea situată pe o insulă din apropiere, spunându-le să meargă în Corsica și să coboare de pe Sfânta Cruce, trupul chinuit al Sfintei Mucenițe Iulia.

Ajungând la locul indicat, călugării au găsit astfel după cum le-a spus îngerul Domnului. Ei au luat trupul sfintei cu mare evlavie și l-au îngropat în biserica mănăstirii. După aceasta, la mormântul sfintei au început să se săvârșească vindecări minunate.

În jurul anului 763 cinstitele moaște ale Sfintei Mucenițe Iulia au fost mutate la mănăstirea de călugărițe din orașul Brescia.

14 iulie 2019

Despre Sfinţi

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

„Eu iubesc pe cei ce Mă iubesc şi slăvesc pe cei ce Mă slăvesc“,
zice Domnul (Pilde). Dumnezeu e slăvit întru Sfinţii Lui, iar sfinţii sunt
slăviţi de Dumnezeu. Slava pe care Domnul o dă Sfinţilor e atât de mare
că, dacă oamenii ar putea vedea un Sfânt aşa cum este el, ar cădea la
pământ de evlavie şi de frică, fiindcă omul trupesc nu poate îndura slava
unei arătări cereşti.
Nu vă miraţi de aceasta. Domnul iubeşte făpturile Lui atât, încât i-a
dat omului revărsarea Duhului Lui Sfânt şi în Duhul Sfânt omul se face
asemenea lui Dumnezeu. De ce însă iubeşte Dumnezeu atât de mult pe
om? Pentru că El este Iubirea însăşi, şi această Iubire nu e cunoscută
decât prin Duhul Sfânt.

                 ADEVĂRAŢII OAMENI DE ŞTIINŢĂ
                       AU CREZUT ÎN DUMNEZEU

JOHANNES KEPLER (1571–1630) autorul celor trei legi ale
mişcării planetare, a declarat: „Cred numai şi numai în slujirea lui
Hristos. Intenţionam să devin teolog, dar văd acum că prin strădaniile
mele Dumnezeu este slăvit şi în astronomie, întrucât <Cerurile spun
slava lui Dumnezeu> “.
ROBERT BOYLE (1627-1691) – pionier al chimiei moderne, a
scris cărţi religioase în care şi-a declarat credinţa puternică în Hristos şi
a studiat patimile, moartea , învierea şi înălţarea şi toate celelalte
minunate lucrări făcute de El în timpul şederii Sale pe pământ, pentru
a întări convingerea oamenilor că Iisus Hristos este atât OM cât şi
Dumnezeu.
SIR ISAAC NEWTON (1642–1727), unul dintre cei mai mari
oameni de ştiinţă, descoperitor al legilor gravitaţiei, mişcării şi al
calculului matematic, a studiat în amănunt Biblia şi profeţiile din Daniel
şi Apocalipsa. El declara: „Studiez zilnic Biblia . Acest sistem
extraordinar al Soarelui, planetelor şi cometelor poate izvorî doar din
stăpânirea unei Fiinţe inteligente care guvernează toate lucrurile… ca
DOMN al tuturor“.
MICHAEL FARADAY, (1791-1867), pionier al studiului
electricităţii, inventatorul generatorului electric, al primului motor
electric şi al transformatorului electric, a fost un creştin cu viaţa
impregnată de puterea lui Dumnezeu, a rămas un om smerit deşi lua
masa cu regina Victoria, a fost prezbiter în Biserica sa şi predica ori de
câte ori i se ivea ocazia, Evanghelia. Întrebat de un reporter despre viaţa
de după moarte, a răspuns: Ştiu în Cine am crezut şi sunt încredinţat
că El are puterea să păzească ce I-am încredinţat până în ziua aceea”.
SAMUEL MORSE (1791-1872) inventatorul telegrafului şi al
codului Morse. Primele cuvinte transmise OFICIAL de el prin
intermediul telegrafului au fost: „Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu –
Numeri 23:23 “ … „Este opera LUI … nu nouă, ci Numelui Tău,
Doamne, dăm slavă”.
JAMES JOULE (1818-1889) realizează legătura dintre căldură şi
mişcarea mecanică, oferă bazele primei legi a termodinamicii, este unul
dintre creştinii a căror credinţă era binecunoscută. Face parte dintre cei
717 oameni de ştiinţă care, la Londra, în 1864 , semnează manifestul
intitulat „Declaraţia studenţilor în ştiinţe naturale şi fizică“, în care
mărturiseşte: „După cunoaşterea şi împlinirea voii lui Dumnezeu,
următorul meu ţel este să cunosc cât pot de mult despre atributele Sale
– înţelepciunea Sa, puterea şi bunătatea Sa, aşa cum sunt ele arătate
de lucrarea mâinilor Sale“.
LOUIS PASTEUR (1822-1895). A pus bazele microbiologiei şi
bacteriologiei, a inventat vaccinarea, imunizarea şi pasteurizarea,
declara: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de
lucrarea Creatorului meu. Ştiinţa ar trebui să-i apropie pe oameni de
Dumnezeu, pentru că pretutindeni în natură există dovezi ale unui
„PROIECT DIVIN“.
WILLIAM THOMPSON (Lord Kelvin) (1824-1907).
Descoperitorul scării absolute, a patentat în timpul vieţii sale 70 de
invenţii, este cunoscut şi pentru puternica credinţă pe care o avea în
Dumnezeu. El a zis: „pretutindeni în jurul nostru se află dovezi
copleşitoare ale unui proiect divin şi binevoitor. Concepţia ateistă mi se
pare atât de lipsită de sens încât nici nu o pot exprima în cuvinte“.
JAMES CLERK MAXWELL (1831-1879). Printre notiţele sale sa
găsit următoarea rugăciune: „Dumnezeule atotputernic, care l-ai creat
pe om după chipul Tău şi l-ai făcut un suflet viu ca să Te poată căuta
pe Tine, învaţă-ne să studiem lucrarea mâinilor Tale şi întăreşte-ne
raţiunea pentru slujirea Ta, pentru a crede în Cel pe care L-ai trimis să
ne dea cunoştinţa mântuirii şi a iertării noastre. Toate acestea le cerem
în Numele Aceluiaşi Iisus Hristos, Domnul nostru“.
FLEMING - pionierul electronicii declara: „Există dovezi
abundente că Biblia, deşi scrisă de oameni, nu este produsul minţii
omeneşti şi trebuie venerată ca fiind cuvintele transmise nouă de către
Creatorul Universului“.
Lister, inventatorul chirurgiei antiseptice declara: „… sunt un om
care crede cu tarie doctrinele fundamentale ale crestinismului “ .
Simpson, inventatorul anestezicelor, întrebat care este cea mai mare
descoperire a vieţii sale, raspunde: „Faptul că L-am găsit pe
Mântuitorul“.
Fratii Wright, inventatorii avionului cu motor. L-au primit
amândoi pe Iisus Hristos ca Domn şi Mântuitor încă din tinereţe şi au
refuzat să lucreze în Ziua Domnului (duminica) chiar şi în perioada în
care se aflau într-un punct foarte critic în cursa pentru înregistrarea
invenţiei lor.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

Etichete

. . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? CITATE DESPRE RABDARE CITATE DIN FILOCALIE CITATE DIN SF EVANGHELIE CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma Sfantul Calinic de la Cernica SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR zilei

SFINTI

SFINTI