29 iunie 2014

Cele noua lectii predate de Sfintii Petru si Pavel

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

  • Mai e dispus cineva sa asculte, astazi, de un indrumator, sa-si ia de profesor pe unul dintre apostoli? Sau ne-am prea obisnuit sa ne lipim doar de invatatori mai putin exigenti, care ne cruta in slabiciunile noastre, pacalindu-ne ca, in felul acesta, suntem si cu Dumnezeu, dar si cu cele ale lumii ne mangaiem...
    Pe 29 iunie, praznuim pe cei mai cunoscuti dintre apostolii Domnului, pe Sfintii Petru si Pavel.



    Sa incercam, impreuna, sa deslusim care sunt acele lucruri pe care trebuie sa le purtam in mintea si in inima noastra atunci cand cugetam la acesti "invatatori ai lumii". Si sunt cel putin 9 lucruri la care putem reflecta intr-o astfel de zi de sarbatoare.

    1. In primul rand, observam ca cei doi apostoli erau de conditii diferite: in timp ce Pavel era un barbat foarte cultivat, rabin in religia evreiasca (inainte de a se converti), cunoscator al limbii grecesti, Petru era un simplu pescar, deprins sa-si trudeasca trupul, zi si noapte uneori, pentru a castiga o paine pentru el si pentru familia sa. Cu toate acestea, ei se bucura de aceeasi apreciere din partea Bisericii, fiind considerati, deopotriva, intre cei care au lucrat, cu multa osteneala, in ogorul Domnului.



    Asadar, atunci cand este vorba de a sluji lui Dumnezeu, nu trebuie sa ne uitam la conditia noastra sociala sau, cu atat mai putin, la profesia pe care am dobandit-o prin aptitudinile sau prin educatia noastra. Daca ar fi sa comparam modul in care se dobandeste mantuirea cu o intrecere sportiva, am putea spune, fara indoiala, ca, in crestinism, toti pornesc de la aceeasi linie de start si au aceleasi sanse de a trece linia de sosire.

    2. In al doilea rand, parcurgand vietile celor doi sfinti, constatam ca, in timp ce Pavel nu a fost casatorit, facand elogiul unei vieti feciorelnice, dar fara a defaima cu ceva taina cununiei, Petru a fost casatorit si chiar sunt informatii ca si-ar fi luat cu el si sotia in unele calatorii misionare. Este binecunoscut, de altfel, episodul in care Mantuitorul o vindeca, in Capernaum, pe soacra lui Petru.



    Iata dar ca nu conteaza daca esti casatorit sau monah, daca te impovareaza grijile familiei sau te lupti cu ispitele aduse de celibat. In fata lui Dumnezeu poti fi un misionar la fel de apreciat; dupa cum nu poti sa te sustragi de la a predica Evanghelia folosind pretextul unor griji sau ispite lumesti...

    3. In al treilea rand trebuie sa remarcam faptul ca Petru a fost ucenicul direct al Mantuitorului, l-a insotit pas cu pas de-a lungul activitatii Sale de propovaduire a Evangheliei. Pavel nu L-a cunoscut direct, dar l-a recunoscut imediat ca Domn si Dumnezeu, cand i S-a aratat pe drumul Damascului.

    Nici noi nu mai putem avea privilegiul de a cunoaste pe Domnul asa cum L-a cunoscut Petru, in timpul vietii sale pamantesti, dar toti putem sa ne invrednicim de darul primit de Pavel, cel care a cunoscut pe Hristos cel Inviat pe drumul spre Damasc.

    4. Si ajungem astfel la al patrulea inteles, pe care-l putem extrage, spre folosul sufletelor noastre, din vietile "intaistatatorilor apostolilor". Vedem ca Petru este cel care S-a alaturat Domnului inca de la inceputul propovaduirii Sale, insa la sfarsit s-a lepadat de trei ori de cel caruia ii jurase sa-i stea alaturi chiar cu pretul vietii. Pavel, pe de alta parte, la inceput a fost impotriva crestinilor cu o neobosita ravna, determinandu-L pe Hristos sa i se adreseze, cu durere in glas: "Saule, Saule, de ce ma prigonesti?" A urmat, apoi, convertirea, iar Saul, devenit intre timp Pavel, a fost unul dintre cei mai neobositi propovaduitori ai lui Hristos cel rastignit si inviat.



    Asa se intampla si in zilele noastre: unul poate e in Biserica, cu Hristos, inca de la nastere, prin purtarea de grija a familiei, insa mai tarziu ajunge sa se lepede de Hristos; oricand, insa, se poate intoarce la credinta, "plangand cu amar". Altul, desi este, de-a lungul vietii, un anticrestin vehement, daca e onest in actiunile sale, va avea sansa sa-L intalneasca pe Dumnezeu, mai devreme sau mai tarziu.

    5. Cea de-a cincea invatatura pe care ne-o transmit, peste veacuri, "apostolul neamurilor", Pavel (care era si cetatean roman), si apostolul (mai ales al) celor taiati imprejur, Petru, este aceea ca toti sunt chemati in Imparatia lui Dumnezeu indiferent de nationalitate sau de religia in care s-au nascut.



    6. Pavel a fost numit de catre Hristos Domnul "vas ales", iar Petru, care inseamna "piatra" (Chefa, in evreieste), a primit acest nume in locul celui de Simon. Aceste doua elemente, piatra si vas, nu sunt alese intamplator. Ele definesc si ceva din personalitatea celor doi neintrecuti apostoli. In timp ce Petru era ca o piatra, extrem de darz si de hotarat, chiar daca avantul sau era uneori frant de slabiciunea sa omeneasca, Pavel a fost ca un vas purtator de Duh Sfant, un vas in care s-a adunat intelepciunea care s-a revarsat, apoi, asupra celor chemati la Hristos. Erau, fara indoiala, firi diferite cei doi apostoli, dupa cum diferiti suntem si noi unii fata de ceilalti.



    Insa Dumnezeu are un plan pentru fiecare dintre noi. Calitatile noastre sau aparentele defecte pe care le avem pot fi puse in slujba Domnului. Caci cine ne cunoaste mai bine decat Mantuitorul, Cel ce ne-a creat si ne-a inzestrat cu daruri si care nu a sadit nimic in noi care sa nu poata fi desavarsit?

    7. Cei doi apostoli nu au avut intotdeauna, de-a lungul vietii, o impreuna lucrare armonioasa. Asa cum relateaza Apostolul Pavel, in epistola catre galateni, Petru a fost la un moment dat sub influenta crestinilor iudaizanti, adica a acelora care nu doreau sa se amestece cu cei de alt neam, desi toti erau botezati in numele aceluiasi Dumnezeu, intreit in persoane. Asa se face ca Pavel l-a certat, in Antiohia, pe Petru pentru ca, temandu-se de cei taiati imprejur, acesta nu mai statea la masa cu cei "dintre neamuri".



    Iata ca avem, aici, o a saptea invatatura, aceea ca armonia frateasca nu este un scop in sine, ci ca ea deriva doar din dreapta credinta in Dumnezeu. Fatarnicia nu poate fi acceptata, indiferent sub ce chip ar ispiti. Petru a inteles prea bine aceste lucruri si, asa cum il stim, se va fi cait de aceasta slabiciune a sa.

    8. Tot un moment de slabiciune se poate spune ca a avut Petru si atunci cand s-a apropiat momentul suprem, cel al primirii unei morti mucenicesti. Este scris in viata sa ca, pe cand Nero prigonea pe crestinii din Roma, el fugea, noaptea, afara din oras. Dar un om dumnezeiesc, care semana cu Hristos, mergea repede in cetate. Atunci l-a intrebat Petru: "Unde mergi, Doamne?". "Ma duc sa ma rastignesc a doua oara!", a raspuns El. Era Mantuitorul! Deci Petru a prins curaj, s-a intors, a fost prins de imparat si rastignit pe cruce pentru Hristos. Apostolul Pavel a primit si el moarte muceniceasca, tot pe vremea crudului imparat Nero, fiindu-i taiat capul cu sabia. Chiar daca unul a ezitat, initial, sa accepte acest sfarsit, iar celalalt a facut-o fara sa ezite, moartea lor ramane una si aceeasi: e moarte de mucenic.



    Iata aici a opta lectie pentru orice crestin, in orice veac ar trai.Pentru Hristos orice jertfa este egala.

    9. A noua si ultima invatatura pe care am putea-o desprinde de la cei doi slaviti apostoli deriva din simbolurile cu care ei sunt indeobste asociati. In iconografia ortodoxa ii gasim, adesea, pictati impreuna, Petru purtand o legatura de chei, iar Pavel o sabie. Care este talcul acestor doua elemente, ce semnifica aceste obiecte? Cheile pe care Sfantul Petru le poarta sunt "cheile Imparatiei Cerurilor", ele descuie portile raiului, dar numai prin taina pocaintei sau a spovedaniei. Sabia inseamna propovaduirea sarguitoare a cuvantului lui Dumnezeu: "Caci cuvantul lui Dumnezeu e viu si lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri si patrunde pana la despartitura sufletului si duhului, dintre incheieturi si maduva, si destoinic este sa judece simtirile si cugetarile inimii" (Evr. IV, 12). (deseori Pavel apare cu o carte in mana,aratand eruditia sa.


    Asadar, daca primim cuvantul lui Dumnezeu, chiar daca ne ustura la inceput, precum taietura provocata de o sabie, ulterior ne deschide portile vesniciei, precum deschide o cheie poarta casei.

    Cu siguranta ca, ucenicind pe langa cei doi mari apostoli, zabovind adesea in lectura epistolelor lor, vom mai primi si alte lectii. Dar, inainte de toate, s-ar fi cuvenit sa adresez o intrebare, deloc retorica: mai e dispus cineva sa asculte, astazi, de un indrumator, sa-si ia de profesor pe unul dintre apostoli?



    Sau ne-am prea obisnuit sa ne lipim doar de invatatori mai putin exigenti, care ne cruta in slabiciunile noastre, pacalindu-ne ca, in felul acesta, suntem si cu Dumnezeu, dar si cu cele ale lumii ne mangaiem... 

  • SURSA Arta si religie
  • 25 iunie 2014

    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul  - Ain Karem

    Ain Karem este o localitate din Israel, aflata la mica distanta de Ierusalim. Aceasta este deosebit de importanta pentru crestini, deoarece, potrivit traditiei, ea este patria lui Zaharia si a Elisabetei, parintii Sfantului Ioan Botezatorul. Aici s-a nascut Sfantul Ioan Botezatorul. Satul Ain Karem se afla la o distanta de aproximativ 8-10 kilometri mai spre vest de Ierusalim si la 150 de kilometri distanta de Nazaret.

    Numele localitatii - Ain Karim - se crede ca a fost primit de la multimea gradinilor si a campurilor cultivate din zona (karm), fertile datorita unui izvor cu debit bun (ain). Semnificatia numelui localitatii nu este insa pe deplin lamurita: "izvorul cu apa multa","izvorul viei" sau "izvorul Karem-ului". Izvorul din Ain Karem este numit Ain Sitti Maryam, adica "Fantana Mariei".
    Locuit inca din Epoca Bronzului, conducatorul evreu Iosua a repartizat Karem-ul tribului lui Iuda, precum citim in Sfanta Scriptura: "Aceasta este mostenirea fiilor lui Iuda, dupa familiile lor (...) Maarat, Bet-Anot si Eltecon: sase cetati cu satele lor. Tecoa, Efrata sau Betleemul, Peor, Etam, Culon, Tatam, Sores, Carem (Karem), Galem, Betir si Manah: unsprezece cetati cu satele lor." (Iosua 15, 20 si 59)

    Odata cu aparitia crestinismului, in localitatea evreiasca Ain Karem a fiintat o puternica comunitate de crestini, aceasta ocupandu-se in mare parte cu tamplaria si indrumarea pelerinilor. In prezent, cu exceptia a cateva mici comunitati crestine, intreaga populatie din Ain Karem este formata din evrei. Prezenta unei moschei in aceasta localitate tine sa aminteasca de existenta unui sat arab, mai inainte de anul 1948. Inainte de acest an, satul era locuit de 3.000 de arabi, dintre care 300 erau crestini.

    Localitatea Ain Karem pastreaza sapte locasuri de inchinaciune crestine, biserici si manastiri. Printre acestea, se afla: Manastirea Franciscana, ridicata pe locul unde a avut loc Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul; Biserica Vizitei Fecioarei Maria la Elisabeta; Manastirea Sfantul Zaharia; Biserica Doamnei din Sahyun, impreuna cu o serie de morminte.
    Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul - marturia Sfintei Scripturi
    Sfanta Scriptura marturiseste cu mare bucurie Nasterea Inaintemergatorului Domnului. Preotul Zaharia, urmas al lui Aaron, apartinand tribului lui Levi, in timp ce oferea la templu jertfa de tamaie a avut o vedenie. Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, care isi si incepe Evanghelia cu acest minunat eveniment, descrie astfel vestea si nasterea lui Ioan:

    Era in zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoteasca a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron si se numea Elisabeta. Si erau amandoi drepti inaintea lui Dumnezeu, umbland fara prihana in toate poruncile si randuielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpa si amandoi erau inaintati in zilele lor.

    Si pe cand Zaharia slujea inaintea lui Dumnezeu, in randul saptamanii sale, a iesit la sorti, dupa obiceiul preotiei, sa tamaieze intrand in templul Domnului. Iar toata multimea poporului, in ceasul tamaierii, era afara si se ruga. 

    Si i s-a aratat ingerul Domnului, stand de-a dreapta altarului tamaierii. Si vazandu-l, Zaharia s-a tulburat si frica a cazut peste el. Iar ingerul a zis catre el: Nu te teme, Zaharia, pentru ca rugaciunea ta a fost ascultata si Elisabeta, femeia ta, iti va naste un fiu si-l vei numi Ioan. Si bucurie si veselie vei avea si, de nasterea lui, multi se vor bucura. Caci va fi mare inaintea Domnului; nu va bea vin, nici alta bautura ametitoare si inca din pantecele mamei sale se va umple de Duhul Sfant.
    Si pe multi din fiii lui Israel ii va intoarce la Domnul Dumnezeul lor. Si va merge inaintea Lui cu duhul si puterea lui Ilie, ca sa intoarca inimile parintilor spre copii si pe cei neascultatori la intelepciunea dreptilor, ca sa gateasca Domnului un popor 
    pregatit." (Luca 1, 9-17)

    In pestera din stanga Altarului este cinstita Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, cu ocazia careia Zaharia a rostit Cantarea Binecuvantarii: "Si Zaharia, tatal lui, s-a umplut de Duh Sfant si a proorocit, zicand: Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israel, ca a cercetat si a facut rascumparare poporului Sau; si ne-a ridicat putere de mantuire in casa lui David, slujitorul Sau, precum a grait prin gura sfintilor Sai prooroci din veac; mantuire de vrajmasii nostri si din mana tuturor celor ce ne urasc pe noi. 
    Si sa faca mila cu parintii nostri, ca ei sa-si aduca aminte de legamantul Sau cel sfant; de juramantul cu care S-a jurat catre Avraam, parintele nostru, ca, fiind izbaviti din mana vrajmasilor, sa ne dea noua fara frica, sa-I slujim in sfintenie si in dreptate, inaintea fetei Sale, in toate zilele vietii noastre.

    Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preainalt te vei chema, ca vei merge inaintea fetei Domnului, ca sa gatesti caile Lui, sa dai poporului Sau cunostinta mantuirii intruiertarea pacatelor lor, prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi  Rasaritul cel de Sus, ca sa lumineze pe cei care sed in intuneric si in umbra mortii si sa indrepte picioarele noastre pe calea pacii." (Luca 1 ,67-79).
    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Ain Karem - scurt istoric
    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este cunoscuta si sub denumirea de"Sfantul Ioan cel din Munti". Acest al doilea nume vine de la cuvintele "tinut muntos", mentionate de Sfantul Apostol si Evanghelist Luca, atunci cand relateaza vizita Fecioarei Maria facuta verisoarei sale, Elisabeta, pe cand aceasta din urma purta in pantece pe Sfantul Ioan Botezatorul.

    Si in acele zile, sculandu-se Maria, s-a dus in graba in tinutul muntos, intr-o cetate a semintiei lui Iuda. Si a intrat in casa lui Zaharia si a salutat pe Elisabeta. Iar cand a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a saltat in pantecele ei si Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant, si cu glas mare a strigat si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau.
    " (Luca 1, 39-42) "
    Sfantul Apostol si Evanghelist Luca nu precizeaza cum se numeste cetatea spre care a plecat in graba Maria, dar traditia crestina, confirmata si de sapaturile arheologice, ne spune ca e vorba de Ain Karem. In secolele IV-V, bizantinii au folosit aceasta zona pe post de cimitir, datorita mormintelor a doi martiri necunoscuti, amintiti si in inscriptia de la poarta bisericii. In secolele V-VII, bizantinii au construit aici o bisericuta in amintirea Sfintei Elisabeta. 

    O scriere in limba georgiana, datand din secolele VII-VIII, marturiseste ca Biserica din Ierusalim celebra o mare sarbatoare la data de 28 august: "In orasul Encharim, in biserica in care este pomenita Dreapta Elisabeta." Acest lucru reiese si din Calendarul Bisericii din Ierusalim. Exista obiceiul ca in fiecare an, comunitatea din Ierusalim, sa mearga in pelerinaj la "Sanctuarul Sfanta Elisabeta de la Encarim". Cruciatii au gasit la Ain Karem doua sanctuare pe care le-au reconstruit.

    De la pelerinul rus Daniel Staretul, de la inceputul secolului al XII-lea, ni se pastreaza cea dintai descriere detaliata a locului: "Casa lui Zaharia se afla la poalele unui munte, putin mai la vest de Ierusalim. La aceasta casa a lui Zaharia a venit Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pentru a o vizita pe verisoara ai, Elisabeta. In aceasta casa s-a nascut Sfantul Ioan Botezatorul. Acum, pe acest loc se inalta o biserica foarte inalta. Pe partea stanga, dupa intrarea in biserica, sub un mic Altar, se afla o micuta pestera. In aceasta pestera a fost nascut Sfantul Ioan."

    O mare si frumoasa biserica se inalta pe acest loc inca din perioada cruciatilor. In orice caz, imediat dupa caderea Imperiului Latin, in anul 1187, cladirea bisericii a fost mult redusa de catre localnicii musulmani, din aceasta ei facand grajd pentru adapostit vitele, mai bine de patru secole. Biserica cruciatilor a fost distrusa de Saladin sau, mai exact, a fost transformata intr-un mare han.

    Mai multi pelerini scriitori au marturisit despre situatia grea a Bisericii Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Ain Karem, pana in momentul in care franciscanii au recuperat acest loc sfant, in secolul al XVII-lea. Odata cu venirea acestora, cladirea bisericii si anexele acesteia au inceput a fi curatate si folosite potrivit scopului lor initial. Biserica din Ain Karem a fost redata cultului crestin.

    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Ain Karem - arhitectura
    Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Ain Karem pastreaza capele si morminte foarte vechi, alaturi de aportul mai nou al cruciatilor. Planul bisericii, din imaginea de mai jos, este urmatorul: 1. Cripta in care s-a nascut Sfantul Ioan Botezatorul; 2. Biserica din secolele XI-XII; 3. Capela Martirilor, cu inscriptii si morminte, din secolul al V-lea; 4. Capela de Sud, din secolul al VII-lea; 5. Locul in care se faceau spalarile rituale, din primul secol; 6-7. Sala Cruciatilor, din secolul al XII-lea.
          
    Partea cea mai consistenta a bisericii a fost zidita in secolul al XI-lea, exceptie facand domul acesteia, care a fost terminat in secolul al XII-lea. Cripta ce aminteste locul in care a avut loc Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul se afla in partea stanga a Altarului. Cateva trepte de piatra conduc spre o grota naturala, considerata ca facand parte din locuinta lui Zaharia.

    In timpul lucrarilor de restaurare a fost descoperita, sub actualul portic al bisericii, o capela din secolul al V-lea sau al VI-lea, cu doua morminte sapate in piatra din epoca romana. Inscriptia greceasca de pe unul din mozaicurile capelei da marturie ca este vorba de mormintele unor martiri. Mai tarziu, catre secolele VII-VIII, evlavia crestina a vazut in aceste morminte locul de ingropare a pruncilor nevinovati masacrati din porunca lui Irod.
          
    Alaturi de aceasta capela a fost descoperita o alta capela, tot din epoca bizantina, iar in micuta curte din fata bisericii a fost descoperita o statuie din marmura a lui Venus Pudica (sau Afrodita). Fragmentul dintr-o statuie a lui Venus, gasit pe acest loc, indica posibilitatea ca aici sa fi existat si un antic templu pagan al romanilor.
    In anul 1885, pe poartea intrarii in curtea bisericii, in partea stanga, s-a descoperit o inscriptie in limba greaca, lucrata in mozaic; aceasta indeamna astfel: "Bucurati-va, O, Martiri ai Domnului!" In urma sapaturilor efectuate in anii 1941-1942, in curtea bisericii din Ain Karem s-au descoperit unele ramasite de cladiri din perioada romana.
          
    Teodor Danalache


    22 iunie 2014

    RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII ROMÂNI

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                                                           (Duminica sfinţilor români)

    Sfinţilor români, voi, care sunteţi podoaba neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ: mucenici, care aţi murit pentru Stăpânul Hristos; ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie; cuvioşi, care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup; mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă; şi voievozi, care ne-aţi apărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, rugându-vă cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea bună.

    Noi credem şi mărturisim că voi, sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru, sau care aţi venit în aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă rugaţi cu dragoste pentru noi şi ne sunteţi cel dintâi ajutor în faţa lui Dumnezeu, şi pentru aceasta ne şi rugăm vouă cu evlavie: păziţi-ne, împreună cu Maica Domnului, de toate greutăţile şi încercările care se abat asupra noastră; nu de cele ce sunt îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, sfinţilor, ci de cele care sunt din răutatea şi invidia vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, şi care sunt mai presus de puterea noastră. Izbăviţi-ne, aşadar, cu rugăciunile şi îndurările voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de foc, de potop, de boală şi de toate necazurile pe care din cauza răutăţii noastre le pătimim.

    Că, iată, cu nenumarate păcate Îl mâhnim pe milostivul Dumnezeu: cu uciderea de prunci cea cumplită, cu desfrânarea cea ruşinoasă, cu hoţii şi viclenii şi minciuni, şi îndeobşte cu toată fapta cea rea. Ne-am îndepărtat sfinţilor, întru totul de Dumnezeu şi de Biserica Sa, şi vă rugăm acum să cereţi pentru noi iertare de păcate, chip de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta cea bună. Si să ne întoarceţi la dragoste pentru Dumnezeu şi pentru Maica Sa şi pentru Biserica cea strâmoşească. Ca nu cumva din pricina noastră să fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai degrabă să fim un neam întru care să se slăvească sfânt numele Lui.

    Ca astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să ne închinăm vouă, iubiţi ai noştri sfinţi români, şi să slăvim pe Dumnezeu cel Unul în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin


    Cu rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ale Apostolilor Tăi, Hristoase Dumnezeule, învredniceşte-ne şi pe noi a lucra cu osârdie pământul inimii, pe care stropindu-l cu roua rugăciunilor Sfinţilor Tăi, să îţi aducem Ţie roadele cele mântuitoare ale pocăinţei.

                                                             Rugaciune Tuturor Sfintilor
    Catre voi , Sfintilor Toti, ca si catre niste Lumini Povatuitoare , care cu faptele Voastre ati Luminat Calea Cerescului Rasarit , cu smerenie ne plecam noi pacatosii genunchii inimii noastre si din adancul suftetului strigam : Rugati-Va pentru noi Iubitorului de oameni Dumnezeu , ca sa nu ne lase sa ratacim prin raspantiile pacatului , ci sa ne Lumineze mintea si inima , cu Lumina Harului Sau , ca intariti fiind cu acest Har , sa putem , cealalta vreme , sa umblam pe Cararea cea dreapta . Ajutati-ne pe noi Voi , Cei ce cu Invatatura cea Mantuitoare a lui Hristos , ati Luminat Biserica Lui si cu Sfintele si de Dumnezeu Inteteptitele Canoane neclintit ati intarit-o , Ierarhilor si Parintilor ai Turmei Lui Hristos ; care cu Rugaciunile si cu Slujirea Sfintelor si Dumnezeiestilor Taine , pe toti credinciosii ati sfintit si i-ati invatat sa umble dupa Poruncile lui Dumnezeu . Rugandu-va pe Voi, pururea Fericitilor , Rabdatorilor de patimi ai lui Hristos si Mucenicilor , care inaintea stapanirilor pe Hristos Dumnezeu cu Buna Indrazneala L-ati Marturisit , si Cinstit Sangele Vostru pentru El ati varsat , Cuviosilor si Dreptilor , Cei ce prin Calea cea stramta si cu necazuri viata V-ati savarsit si cu omorarea trupului si a patimilor V-ati Rastignit lui Hristos , cereti-ne noua de la Hristos Dumnezeu iertarea pacatelor , indreptarea vietii si toate Bunatatile cele trebuincioase , pentru viata cea vremelnica si pentru cea vesnica .
    O Preacinstit si Preamarit Sobor al Sfintilor lui Dumnezeu , Cei ce ca Ingerii fara de trup ati vietuit si Domnului ati Placut , fiti-ne Mijlocitorii si Rugatorii rostri ! Cautati cu Dumnezeiasca Dragoste spre noi strainii si calatorii si , cu Puterea si cu Darul ce vi s-a Dat Voua de la Dumnezeu , Indreptati-ne si pe noi catre Patria Cereasca , intariti neputinta noastra , aparati-ne pe noi de ispite si de inselaciuni , Pazindu-ne de caderea in pacat . Treziti in noi Dragostea cea Sfanta pentru Domnul si ravna pentru mantuirea noastra . Saditi in inimile noastre frica cea Dumnezeiasca . Indreptati pasii nostri spre Lucrarea Poruncilor lui Hristos si spre implinirea Voii lui Dumnezeu Tatal . Faceti ca sa vietuim noi viata aceasta intru curatie si intru dreptate . Pururea sa ne aducem aminte de ceasul mortii si de de infricosatoarea a Doua Venire a Domnului Dumnezeului si Mantuitorului Iisus Hristos . Ca prin Darul si Iubirea Lui de oameni fiind paziti si mantuiti , sa ne invrednicim si noi pacatosii si nevrednicii , impreuna cu Voi , in Imparatia cea Cereasca a ne inchina inaintea Sfantului Prestol al Domnului si , multumind cu bucurie , sa slavim pe Preasfanta si de Viata Facatoare si Nedespartita Treime :
    pe Tatal si pe Fiul si pe Preasfantul Duh , in vecii vecilor .
    Amin !

    Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




    21 iunie 2014

    Despre Rugaciunea Inimii cu Parintele Mina Dobzeu

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

    "Eu L-am vazut pe Domnul Iisus. Asta mi-a dat putere"

    Chilia parintelui Mina Dobzeu miroase a ta­maie si-a mir. Peretii sunt imbracati in icoa­ne si intre ele arde neincetat o candela. Aerul e subtire si incarcat cu o tacere smerita. Dupa 91 de ani de credinta si rugaciune, dupa chinurile din tem­nitele comuniste, parin­tele sta intins in pat, orb si aproape fara auz. Mai­nile ii sunt firave. Mainile sale, care l-au bo­tezat pe Nicolae Steinhardt in in­chi­soare, care au cioplit troite si au binecuvantat mii de cre­dinciosi. Dar chiar si asa, firav si fara puteri, intrea­ga sa fiinta iradiaza bunatate si liniste, iar vor­bele sale, pline de intelepciune si traire du­hovni­ceas­ca, iti incal­zesc inima. Unul dintre cei mai indu­hovniciti calugari ai Romaniei m-a pri­mit pentru a-mi vorbi des­pre ru­gaciunea inimii, pe care o cu­noaste indeaproape.

    "Bate la usa inimii. Loveste cu cuvinte!"

    - Parinte, v-ati intarit de-a lun­gul vietii practicand rugaciunea inimii. Ati vorbit despre importan­ta ei si ati raspandit-o in toata Ro­mania , in biserici si manastiri. De ce ati considerat important sa fa­ceti cunoscuta aceasta rugaciune, in mod special?

    17 iunie 2014

    DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                             CUVÂNT CĂTRE CREŞTINII ORTODOCŞI
                                     DESPRE   CINSTIREA SFINŢILOR



     Motto: „Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Lui, Dumnezeul lui Israel“ (Psalm 67:36). „ Prin Sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei“ (Psalm 15:3). 

                                                                                          Preot Ioan

                                        Iubiţi credincioşi,

           Când spunem sfânt ne gândim la un om închinat lui Dumnezeu, un om care îşi însuşeşte sau deprinde starea de sfinţenie şi care atinge sfinţenia sau care este sfinţit. De la natură nimeni şi nimic nu este sfânt. Numai Dumnezeu singur este prin fire sfânt şi El împărtăşeşte sfinţenia Sa celor credincioşi şi chiar lucrurilor şi locurilor. Termenul de sfânt se foloseşte deopotrivă pentru fiinţe spirituale, persoane umane, locuri, lucrări sau obiective etc.. Sfântul Antonie cel Mare spune: „Sfânt se numeşte omul curăţit de patimi şi de păcate“.
               Sfinţi sunt şi îngerii buni care, deşi fiinţe spirituale, nu au sfinţenia de la ei înşişi, ci de la Dumnezeu. Ei se menţin în această stare prin efort şi slujire, căci cei care s-au trufit au căzut în neascultare şi au devenit demoni: „Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer“ (Luca 10:18). Multe texte biblice cuprind expresia „Sfinţii îngeri“ şi fac referire la lucrarea acestora.„Căci cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri“ (Marcu 8:38); „Corneliu sutaşul , om drept şi temător de Dumnezeu şi mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat de către un sfânt înger“ (Faptele Apostolilor 10:22); „Va bea şi el (cel ce s-a închinat lui Antihrist) din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului“ (Apocalipsa 14:10).
     Sfinţi sunt numiţi şi proorocii: „Precum a grăit prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac“ (Luca 1:70); „Pe Care trebuie să-L primească Cerul până la vremile stabilirii din nou a tuturor celor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinţilor Săi prooroci din veac“ (Faptele Apostolilor 3:21).
     Sfinţi sunt numiţi şi apostolii: „Care (Dumnezeu) în alte veacuri, nu s-a făcut cunoscut fiilor oamenilor, cum s-a descoperit acum sfinţilor Săi apostoli şi prooroci, prin Duhul“ (Efeseni 3:5). 
    Sfinţi se numeau şi toţi creştinii care, curăţiţi de păcat prin harul Sfântului Botez s-au menţinut în el şi l-au sporit; se vorbeşte astfel de „toţi sfinţii“ şi chiar de „fraţi sfinţi“: „Sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în Colose“ (Coloseni 1:2); „Pentru aceea, fraţi sfinţi, părtaşi chemării cereşti, luaţi aminte la Apostolul şi Arhiereul mărturisirii noastre, la Iisus Hristos“(Evrei 3:1). Alţii sunt sfinţi consacraţi, dovediţi sfinţi şi după moarte, prin darurile lor de sus şi prin minunile sau faptele şi viaţa lor sfântă de aici:„Mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor adormiţi s-au sculat“ (Matei 27:52). 


    HRANA PENTRU SUFLET: DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR




     Urmează lincul...

    HRANA PENTRU SUFLET: DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR


    BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

    14 iunie 2014

    Duminica tuturor sfintilor ...

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

     Astazi este Duminica tuturor sfintilor ...este o invitatie catre sfintenie...
    HRISTOS NU S-A RASTIGNIT IN ZADAR CI PENTRU NOI SI PENTRU  A  NOASTRA IUBIRE...
    SA NE RUGAM BUNULUI DUMNEZEU SI TUTUROR SFINTILOR SA MIJLOCEASCA PENTRU NOI ...

     Biserica a legiuit ca aceasta proslavire sa se faca indata dupa Pogorarea Sfantului Duh fiindca toti sfintii s-au sfintit si se sfintesc prin harul Sfantului Duh.
    Harul Sfantului Duh aduce pocainta si iertarea pacatelor, tot el calauzeste in lupta cu patimile si poftele, incununand aceasta nevointa prin curatie si nepatimire.
    In acest chip apare o faptura noua, potrivita pentru cerul nou si pamantul nou. Asadar, sa urmam si noi cu ravna sfintilor lui Dumnezeu !
    Cum se poate face asta, ne invata Evanghelia de azi : ea cere sa marturisim fara teama credinta in Domnul, sa Il iubim mai presus de orice, sa ridicam crucea lepadarii de sine si a lepadarii din inima de toate.

     
                                             Rugaciune Tuturor Sfintilor

     
                   Catre voi , Sfintilor Toti, ca si catre niste Lumini Povatuitoare , care cu faptele Voastre ati Luminat Calea Cerescului Rasarit , cu smerenie ne plecam noi pacatosii genunchii inimii noastre si din adancul suftetului strigam : Rugati-Va pentru noi Iubitorului de oameni Dumnezeu , ca sa nu ne lase sa ratacim prin raspantiile pacatului , ci sa ne Lumineze mintea si inima , cu Lumina Harului Sau , ca intariti fiind cu acest Har , sa putem , cealalta vreme , sa umblam pe Cararea cea dreapta . Ajutati-ne pe noi Voi , Cei ce cu Invatatura cea Mantuitoare a lui Hristos , ati Luminat Biserica Lui si cu Sfintele si de Dumnezeu Inteteptitele Canoane neclintit ati intarit-o , Ierarhilor si Parintilor ai Turmei Lui Hristos ; care cu Rugaciunile si cu Slujirea Sfintelor si Dumnezeiestilor Taine , pe toti credinciosii ati sfintit si i-ati invatat sa umble dupa Poruncile lui Dumnezeu . Rugandu-va pe Voi, pururea Fericitilor , Rabdatorilor de patimi ai lui Hristos si Mucenicilor , care inaintea stapanirilor pe Hristos Dumnezeu cu Buna Indrazneala L-ati Marturisit , si Cinstit Sangele Vostru pentru El ati varsat , Cuviosilor si Dreptilor , Cei ce prin Calea cea stramta si cu necazuri viata V-ati savarsit si cu omorarea trupului si a patimilor V-ati Rastignit lui Hristos , cereti-ne noua de la Hristos Dumnezeu iertarea pacatelor , indreptarea vietii si toate Bunatatile cele trebuincioase , pentru viata cea vremelnica si pentru cea vesnica .
    O Preacinstit si Preamarit Sobor al Sfintilor lui Dumnezeu , Cei ce ca Ingerii fara de trup ati vietuit si Domnului ati Placut , fiti-ne Mijlocitorii si Rugatorii rostri !  

    Cautati cu Dumnezeiasca Dragoste spre noi strainii si calatorii si , cu Puterea si cu Darul ce vi s-a Dat Voua de la Dumnezeu , Indreptati-ne si pe noi catre Patria Cereasca , intariti neputinta noastra , aparati-ne pe noi de ispite si de inselaciuni , Pazindu-ne de caderea in pacat . Treziti in noi Dragostea cea Sfanta pentru Domnul si ravna pentru mantuirea noastra . Saditi in inimile noastre frica cea Dumnezeiasca . Indreptati pasii nostri spre Lucrarea Poruncilor lui Hristos si spre implinirea Voii lui Dumnezeu Tatal . Faceti ca sa vietuim noi viata aceasta intru curatie si intru dreptate . Pururea sa ne aducem aminte de ceasul mortii si de de infricosatoarea a Doua Venire a Domnului Dumnezeului si Mantuitorului Iisus Hristos . Ca prin Darul si Iubirea Lui de oameni fiind paziti si mantuiti , sa ne invrednicim si noi pacatosii si nevrednicii , impreuna cu Voi , in Imparatia cea Cereasca a ne inchina inaintea Sfantului Prestol al Domnului si , multumind cu bucurie , sa slavim pe Preasfanta si de Viata Facatoare si Nedespartita Treime :
    pe Tatal si pe Fiul si pe Preasfantul Duh , in vecii vecilor .
    Amin !



    Prin urmare, daca n’ar fi fost moarte n’ar fi, fost coroana; daca n’ar fi fost moarte, n’ar fi fost mucenicie; daca n’ar fi fost moarte , Pavel n’ar fi putut sa zica: “in fiecare zi mor; marturie de asta imi este lauda voastra, pe care o am in Hristos Iisus”.
    Daca n’ar fi fost moarte si stricaciune, n’ar fi putut Pavel sa zica.: “Ma bucur in suferintele mele pentru voi si implinesc in trupul meu lipsurile suferintelor lui Hristos”.

    13 iunie 2014

    Postul Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


     Anul acesta, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe luni, 16 iunie 2014. Spre deosebire de celelalte posturi care au o durată fixă, Postul închinat Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel are o durată variabilă de la an la an, în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Dat fiind rolul major pe care l-au avut aceşti Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creștinismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire atât trupească, cât şi duhovnicească a creştinilor. Istorie: Postul Sf. Ap. Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sf. Duh, care s-au pogorât peste Sf. Apostoli. Primele marturii despre acest post le avem din sec. IV, in Constituţiile Apostolice – Cartea V, cap. 20: „După ce veţi serba Cincizecimea, mai serbaţi o săptămână, şi după aceea postiţi o săptămână; căci este drept să vă bucuraţi de darul lui Dumnezeu, şi să postiţi după odihnă, deoarece şi Moise şi Ilie au postit patruzeci de zile…” Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sf. Atanasie cel Mare, Teodoret, al Cirului si Leon cel Mare, care numeşte postul acesta Postul de vara sau al Cincizecimii. Potrivit cercetătorilor, acest post era ţinut la început numai in cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioși. Temei canonic: Spre deosebire de Postul Mare, postul Sf. Ap. Petru si Pavel, împreună cu celelalte 2 posturi de peste an, sunt mai noi. Hotărârile bisericești privitoare la respectarea lor nu fac altceva decât să consfinţească practici care erau de mult în uz. Întrucât la început, nici timpul din cursul anului, nici durata şi nici felul postirii nu erau uniforme, data şi durata postului au fost uniformizate pentru întreaga Ortodoxie la Sinodul local din Constantinopol (1166) prezidat de împăratul bizantin Manuil I şi patriarhul ecumenic Luca. Durata: Postul Sf. Apostoli Petru si Pavel are o durată variabilă de la an la an, deoarece începutul lui este fixat în funcţie de data variabila a Sfintelor Pasti (22 martie – 25 aprilie). Postul ţine până în ziua de 29 iunie/12 iulie. Durata lui poate varia de la 8 zile (durata cea mai scurtă, când Învierea cade la 25 aprilie/ 8 mai) până la 42 de zile (durata cea mai lungă, când Învierea cade la 22 martie/ 4 aprilie). Notă: • În Bisericile de stil nou, care ţin Pascalia tot pe stilul vechi, durata Postului Sf.Apostoli se scurtează, de la 28 de zile (durata cea mai lungă) până la desfiinţare (în anii în care Învierea cade după data de 1 mai). O regulă simplă şi practica spre a afla durata Postului Sf. Petru si Pavel din orice an este următoarea: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3/16 mai (exclusiv), atâtea zile ţine postul. Dezlegări: În Postul Sf. Petru si Pavel sâmbăta şi duminica se mănâncă peşte. Avem dezlegarea la peşte şi luni, marţi, joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare. La hramuri şi la Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie/7 iulie) se dă dezlegare la peşte, în orice zi a săptămânii ar cădea.
     Rostul postului: Cele 4 mari posturi din an constituie fără nici o discuţie, cea mai bună perioadă a anului pentru pocăinţă şi mărturisire, cercetare a cugetului şi curăţire pentru primirea Sf. Taine. Că aşa stau lucrurile o confirmă şi Tradiţia Bisericii, şi faptul că în acele perioade, există posturile de obşte, adică toată Biserica posteşte, „de la vlădică până la opincă”, cler şi credincioşi. Aceasta e regula, cu excepţiile de rigoare. Lăsăm la o parte cât reprezintă procentul acestor excepţii, deşi per ansamblu s-ar putea, pe bună dreptate obiecta, că, statistic vorbind, peste 80% din credincioşii ortodocşi nominali, nu respectă cum se cuvine rânduielile posturilor. Postul este o lege dumnezeiască şi este legat de pocăinţa, el este o rânduială sfântă care asigură stăpânirea duhului asupra patimilor trupești.
    Postul este o jertfă liber consimţită, de credincios pentru progresul său duhovnicesc; este o negare de bună voie a tot ceea ce înrobește sufletul; el este mijloc de supunere, întărire a voinţei, este cea mai mare contribuţie a omului pe calea sfinţirii lui. De asemenea, este un mijloc de binefacere socială. El are o importanţă deosebită în anul liturgic, pentru pregătirea sărbătorilor. Se înţelege, însă, de la sine că postul, ca abţinere de la mâncare, băutură şi pofte trupești, nu este singurul mijloc de desăvârșire şi cea mai importantă datorie creștinească. Postul trupesc trebuie dublat negreșit de cel sufletesc, de rugăciune, de milostenie şi de orice faptă de caritate. Numai așa el este un post deplin. Din acest punct de vedere, putem spune că postul are o importanţă socială, constituind un mijloc şi o forţă de progres, de întrajutorare. Sub această formă el este strâns legat de o altă virtute şi anume de cumpătare, care cere omului să folosească din bunurile pe care Dumnezeu i le dă, numai atât cât îi trebuie. Prin întrebuinţarea raţională şi echilibrată a bunurilor materiale, prin renunţarea de bună voie la consumarea îndreptăţită a lor, creștinul poate oferi şi celui care nu are posibilitatea de întreţinere şi de existenţă. Sf. Părinţi despre post: “Hrana trebuie dată trupului nu pentru satisfacerea plăcerii, ci spre satisfacerea slăbiciunii, caci cei care se împărtășesc din mâncări din alte pricini, se vor osândi ca cei care s-au dedat desfătării”. “Când cineva îţi va zice: “Eu am ţinut tot postul”, răspunde-i: “Eu aveam un dușman şi m-am împăcat cu el” . (Sf. Ioan Gura de Aur) „Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeţi vreun sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul. Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de hrăpire şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine… Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase”. (Sf. Ioan Gura de Aur) „Şi pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrul la care i-am chemat” (Faptele Apostolilor 13, 2). „Şi hirotonindu-le preoţi în fiecare biserică, rugându-se cu postiri, i-au încredinţat pe ei Domnului în Care crezuseră” (Faptele Apostolilor 14, 23).

    BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: Postul Sfintilor Petru si Pavel


    Postul Sfintilor Petru si Pavel


    DOAMNE AJUTA !
    MAI AVEM CATEVA ZILE PANA LA  INCEPUTUL POSTULUI SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL...un timp dedicat mai mult interiorizarii...DE LUNI INCEPEM POSTUL...UN POST FOARTE SCURT SI USOR DE DUS TINAND SEAMA CA AVEM FRUCTE SI LEGUME DIN BELSUG...


    Se spune ca odata intre doi oameni sa  starnit o ceartă pentru o bucată de pămant . Dumnezeu a dat glas unei cărămizi dintr-un zid care le-a spus...
    Am fost rege si am stăpânit lumea timp de sute de ani, apoi am fost cenușe 1000 de ani ,după care un olar m-a luat si m-a prefăcut intr-o ulcică, dupa ce am fost folosită alte sute de ani  ,m-am preschimbat in pulbere ...Un mester m-a luat si m-a prefăcut in caramidă si stau in zidul ăsta de sute de ani...
    Pentru ce vă certati pentru o bucata de pămant pe care va trebui sa o părăsiti atăt de  curănd. De foarte multe ori uităm ca viata noastra nu este atăt de lungă pe cat ne-am dori . Alergăm dupa diferite lucruri uitănd ca fericirea vine dinlăuntrul nostru , ca si solutiile la toate problemele  care se ivesc in viata noastră .
    Mai multă atentie  la propriul suflet , poate raspunde chiar si unor intrebari strict materiale...
    Postul Sfintilor Petru si Pavel face parte din cele 4 posturi mari de peste an , in care trebuie sa ne curătim sufletele , sa ne spovedim si impărtăsim cu scump trupul si săngele lui IISUS HRISTOS.
    vă las aici un link să cititi căt de important este acest post , dintre posturile importante de peste an...
     clic pe link !
     http://babylenuta.blogspot.ro/2013/06/doamne-ajuta-dumnezeu-sa-iti-asculte_16.html


    Si pentru ca urmează sa merg si eu sa ma impărtăsesc ...imi cer iertare  tuturor ,celor ce mă cunosc ,prietenilor virtuali si nu numai ...daca am gresit cu ceva ,vă rog să mă iertati si cand mai gresesc sa imi atrageti atentia, că nu mă supăr...ca să indrept gresala , caci nu e nimeni fară de păcat ...Dumnezeu să fie alături de noi si Sfinții Petru si Pavel , dragi sufletului meu sa ne ajute tuturor...
    Acum să vă povestesc ceva,  eu cred ca acesti sfinți au facut o minune cu mine...
    Acum 7 ani cu o zi inainte de lăsarea postului m-am dus la biserica noastră care are hramul Sfintilor si m-am rugat lor si Maicii Domnului să mă ajute să mă las de fumat. Eram o fumătoare inrăită si nu credeam vreodata ca o sa reusesc să scap  de acest viciu.
    Dar cu rugăciune se poate orice , la Dumnezeu totul e posibil.
    Eu tineam posturi si atunci dar fumam, si multi imi spuneau sa nu mă chinui să tin post pentru că nu e primit si seamănă mai mult cu o cură de slăbire ...Nu puteam sa merg intr-un pelerinaj ca aveam si tigările cu mine...nu puteam sa intru in biserică , ca tigările erau in posetă...de multe ori imi amintesc ca mergeam la Catedrală si le ascundeam ca boschetarii in mărăcini si mergeam mă rugam ,apoi le luam si plecam in drumul meu...
    In seara cand s-a lăsat postul am fumat cateva tigări una dupa alta , am ingenunchiat si am facut cateva rugăciuni si 33 de mătănii...cati ani a avut Măntuitorul, citisem eu asta undeva...
    Am pus pachetul cu tigări in sertar , si m-am culcat . Noaptea m-am visat fumănd ,si m-am trezit cu o poftă nebună de tigări...Am mers iar la biserică , m-am plimbat ,si cand imi venea poftă de tigară , trăgeam aer curat in piept si spuneam cate o rugăciune , sau un Doamne ajuta-mă !
    După doua săptamăni am dat tigările rămase unei prietene care venise la mine si nu avea tigări...vă mărturisesc ca de multe ori am incercat sa  mă las , de multe ori am strivit pachetul de tigări si l-am  aruncat in gradină , dar...la 2-3 noaptea umblam de nebună pe langa bloc sa caut tigările ...eram inrăită , si cum imi place ca orice fac sa fac bine...
    Un an de zile tot imi venea poftă de tigară..dar incet , incet tot mai rar...
    Numai un fumător care doreste sa se lase de tigări mă intelege , prin ce am trecut .
    Au trecut 7 ani si vă spun cu mana pe inimă ca nu am cumpărat niciodată un pachet de tigări nimănui...si nici nu imi amintesc de tigara doar dacă văd pe cineva fumănd...
    De atunci cand imi aduc aminte , multumesc Sfintilor că eu cred ca am avut ajutorul lor , ca altfel nu reuseam ...

    9 iunie 2014

    Pilda

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

     Alexandru Macedon, cuceritorul lumii, prinzând odată un pirat, a cerut să fie adus dinaintea sa şi l-a întrebat:
    - Cu ce drept bântuieşti tu mările?
    Iar piratul i-a răspuns cu îndrăzneală:
    - Cu acelaşi drept cu care bântuieşti şi tu uscatul, lumea! Eu jefuiesc din când în când câte o corăbioară, tu însă jefuieşti şi prădezi împărăţii întregi şi cu toate acestea mie îmi zice lumea hoţ (pirat), iar ţie, împărat...

    Aşa facem şi noi: îi judecăm pe oameni, pentru neputinţele lor, pe când şi noi săvârşim aceleaşi fapte rele, sau şi mai rele.

    “De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.”
    (Sfânta Evanghelie dupa Luca, 6, 41-42)

    4 iunie 2014

    SFINŢII MUCENICI ZOTIC, ATAL, FILIP ŞI CAMASIE DE LA NICULIŢEL

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


    IZVOARE ALE SFINŢENIEI, RĂSĂRITE DIN PĂMÂNTUL RODITOR AL DOBROGEI

    Pe urmele înaintaşilor păşind aţi ridicat întru mărturisire Crucea lui Hristos,
    Şi ca nişte miresme strălucitoare de tămâie v-aţi adus înaintea Domnului ca prinos.
    Jertfa dragostei către Împărat aţi pecetluit-o cu sângele vostru mucenicesc
    Şi tot pământul l-aţi îmbrăcat ca şi cu veşmânt iubitor de mir ceresc.

    În vistieriile Mucenicilor v-aţi aşezat ca nişte flori ale credinţei curate,
    Şi gingăşia voastră şi-a găsit ecoul în Raiul desfătărilor minunate.
    Cu slavă şi cinste aţi împodobit patria şi credinţa noastră strămoşească
    Flăcările Adevărului tainic, ducând mai departe prin jertfa voastră.

    La cetatea cerească aţi ajuns mai întâi cu gândul purtat pe valurile rugăciunii,
    Cu smerenia cugetului aţi bătut la uşa Împăratului, făcându-vă următori Luminii,
    Cu faptele dragostei aţi îmbrăcat sufletul ca şi cu nişte raze atotcuprinzătoare
    Ce îmbrăţişează toată zidirea cu toată limpezimea sufletului cea sfinţitoare.

    Sfinte Atal, pe pământul străbun ţi-ai purtat aripile îngereşti ale rugăciunii,
    Şi ascultând glasul Evangheliei lui Hristos, te-ai învrednicit de vederea minunii
    Căci lepădând toată cugetarea cea lumească, te-ai ridicat la vrednicia împărătească,
    În inimă sădind sămânţa dreptei credinţe ce s-a îndulcit de mirul din vistieria cerească.

    Ca un luceafăr ai răsărit pe cerul Bisericii, zâmbind cu privirea sufletului Celui Nevăzut,
    Şi purtat de raza nevăzută a Duhului, până în corturile cereşti ai ajuns.
    Sfintei Treimi te-ai închinat şi ca un altar ai purtat comorile virtuţilor
    Lucrătoare le-ai arătat în tine, peceluindu-le cu jertfa mucenicilor.

    Fiu preaales al cetăţii Noviodunum, mlădiţă iubitoare a roadelor dumnezeieşti,
    Foc al iubirii însetate de Adevăr, următor al nevoinţelor nepământeşti,
    În văpaia mărturisirii iubitoare aruncându-te te-ai adus lui Hristos ca o jertfă vie
    Şi cele văzute în cămara minţii şi în oglinda inimii ai râvnit să le vezi în veşnicie.

    Lepădând slava acestei lumi, ai privit limpede cele închipuite pe cerul credinţei,
    Sub Crucea lui Hristos ai aflat mângâierea iubirii care dă aripi pocăinţei.
    În vistieria inimii ai ascuns toate tainele dăruite de Mirele ceresc
    Şi cu glasul ai mărturisit pe cel ce dă viaţă deplină sufletului omenesc.

    Îmbrăcându-te în veşmântul nestricăciunii ai luminat în Împărăţia cerului ca o stea a veşniciei,
    Şi printre cetele îngerilor ascunzându-te, te-ai bucurat că te-ai făcut părtaş slavei cereşti, prin bunăvoinţa Proniei.
    Făcându-te părtaş testamentului iubirii lui Hristos, te-ai arătat vrednic moştenitor al Tatălui ceresc,
    Şi sub picioarele tale zdrobind vicleşugul păcatului, ai râvnit odihna păcii, învrednicindu-te de sfârşit mucenicesc.
    Poarta cerului ai deschis cu cheia inimii iubitoare de Hristos,
    Pe calea Adevărului ai mers până ai ajuns la Soarele Prealuminos
    Şi închinându-te la Tronul Ceresc ai primit mari daruri din mâna Stăpânului,
    Primind sabia Adevărului şi comoara rugăciunii, spre ajutorarea creştinului.

    Cu stâlpări de rugăciuni împodobind lăcaşurile cereşti, mila Domnului asupra noastră reverşi,
    Şi pe cei din nevoi îi mângâi şi cu nădejdea celor de folos inimile lor le întăreşti
    Cu mâini îngereşti împleteşti veşmântul rugăciunii, făcându-te pod pentru cei aleşi
    Mijlocind înaintea lui Dumnezeu mare milă, pentru cei ce se luptă cu patimile trupeşti.

    Pătimirea ta aşează şi în sufletele noastre ca o icoană curată a credinţei celei adevărate,
    Pe masa duhovnicească a sufletului pune gânduri de tărie, de candela iubirii luminate.
    Din florile Raiului ne dăruieşte şi cetatea împărătească o arată strălucind în oglinda sufletului
    Ca nădejdea celor cereşti, în luptă să ne dea nouă, nevrednicilor, întărirea inimii şi a cugetului.

    Soare al revărsărilor de har te-ai făcut pentru pământul Dobrogei, încălzind minţile credincioşilor
    Din malea învolburată a ispitelor ridici pe toţi şi cu toiagul credinţei îi sprijini, povăţuindu-i spre ceata Sfinţilor
    Pe toţi cei ce aleargă la tine, cinstind jertfa ta preacurată, din untdelemnul candelei cereşti le dăruieşti picături,
    Căci pentru mărturisirea ta cea întru lumină, Împăratul te-a învrednicit de alese slujiri.

    Podoabă nepreţuită a Sciţiei Minor, sabie ce ai tăiat gândul rău al tiranilor,
    Crinul cu strălucire îngerească, ce ai răsărit sub lumina păcii în ţarina creştinilor,
    Comoară purtătoare a glasului mântuirii, ridicarea cugetului la înălţimea mărturisirii,
    Vas al mirului iubitor de jertfă, roagă-te Domnului să ne întărească pe piatra sfinţirii !

    Sfinte Zotic, te-ai împărtăşit în acelaşi gând de dragoste din paharul suferinţei,
    Şi vicleşugurile păgânilor biruind, te-ai arătat neclintit stâlp, zidit pe temelia credinţei.
    Cu botezul Sângelui împărătesc ţi-ai luminat sufletul tău, strălucindu-l cu podoabă îngerească
    Până la moarte ai urmat Celui Ce ţi-a deschis vistieriile cerului şi te-a primit în slava Sa cerească.

    Apărător al dreptei-credinţe te-ai arătat şi râvna ta te-a urcat pe treptele mărturisirii,
    Ce te-au călăuzit, sub lumina rugăciunii, până la cele nădăjduite prin puterea iubirii.
    În oglinda Adevărului privind Chipul Celui Ce stăpâneşte toate cu toiagul iubirii,
    Ai mărturisit că este Împărat în veac şi te-ai grăbit să-I aduci roadele jertfirii.

    Ca un trandafir ai crescut în pământul strămoşesc şi sub razele Duhului dăruit-ai cerului zâmbet îngeresc,
    În strălucirea virtuţilor te-ai îmbrăcat şi te-ai făcut încă de pe pământ slujitor ceresc.
    De valurile vântului fiind clătinat, cu mireasma rugăciunii toate ispitele ai împrăştiat.
    Şi neamului tău ai lăsat moştenire rugăciunea, ca desăvârşire a gândului curat.

    Ca un mir de sfinţenie pământul a primit cu bucurie sângele tău mucenicesc,
    Preţul cel nepreţuit cu care ai dobândit în ceruri palat împărătesc.
    Ostaş neînfricat al dreptei-credinţe te-ai arătat, biruitor sub călăuza Împăratului
    Legea s-a ţinându-o neştearsă pe tăbliţa inimii, ai făcut lucrătoare puterea sfatului.

    Nestemată scumpă şi duhovnicească ce împodobeşte veselia Mucenicilor,
    Cunună împărătească ce prin credinţă curată te-ai făcut moştenitor odihnei Sfinţilor.
    Rugător neîncetat pentru neamul străbun, Prieten râvnitor al mântuirii credincioşilor,
    La înfricoşătoarea Judecată te roagă Domnului să aflăm milă şi izbăvire de osânda chinurilor.

    Inima ta a fost cuprinsă de razele dreptei credinţe ce ţi-au descoperit în cămara cerului taine negrăite,
    Gândul întărindu-ţi cu nădejdea ce izvorăşte din roadele credinţei, te-ai ridicat la cele smerite.
    Ocean de răbdare s-a revărsat peste tine şi înfricoşarea chinurilor nu ai socotit
    Gândul fiind alipit de dragostea lui Hristos, toate ispitele cu tărie ai biruit.

    Cu totul te-ai lepădat de tine şi toată viaţa ta cea împodobită cu miresmele curăţiei Domnului ai dat,
    Întru nimic ai socotit tirania chinurilor şi cu apa cea vie a mărturisirii lucrătoare sufletul ţi-ai udat,
    Puteri sufleteşti negrăite ai dobândit şi spre jertfă te-ai avântat, dorind să vezi privirea Celui Iubit,
    Care în pragul Împărăţiei te aştepta, mult râvnind să dăruiască cununa slavei fericitului mucenic.

    Fiu al bisericii dreptmăritoare fiind, cu jertfa ta cea sfântă palatul dumnezeiesc ai împodobit
    Comoară în vistieria rugăciunilor Sfinţilor te-ai adus, mijlocind înaintea Domnului creştinesc sfârşit.
    Hotarele ţării le împrejmuieşti cu zidul rugăciunilor, cel ridicat din pietrele credinţei ortodoxe,
    Şi din cetatea lui Hristos alungi săgeţile celor necredincioşi, care vor pieirea celor alese.

    Ca o floare aleasă a Episcopiei Tomisului, străluceşti în grădina duhovnicească a creştinilor,
    Şi miresmele virtuţilor dăruieşti tuturor celor ce luptă cu nădejde spre dobândirea cununilor.
    Mărturisitor al credinţei strămoşeşti fiind, înveţi pe toţi jertfa arătându-le icoana vieţii tale
    Mintea de la cele pământeşti o ridici şi deschizi privirea sufletului spre a întrezări a cerului cale.

    Mărgăritar al Ierusalimului ceresc, Ecou al mărturisirii întemeiate pe Piatra Împărătească,
    Stâlp ce cuprinzi sărutarea cerului prin rugăciunea veghetoare în via cerească
    Glas al dorului îngeresc înfiripat printre tainele nepătrunse ale sufletului,
    Ca un diamant îmbrăcat în formele virtuţilor, luminează-ne întunericul cugetului !

    Sfinte Filip, dragostei apostoleşti ai urmat şi de cuvântul blândeţii lui Hristos ai fost cucerit,
    Ca o rază a Soarelui celui de taină în pământul Sciţiei celei mici ai strălucit.
    Vas al înţelepciunii dumnezeieşti făcându-te, ai revărsat asupra tuturor lumina cunoştinţei
    Care trezeşte inima din somnul morţii şi o face râvnitoare spre mărturisirea credinţei.

    Nori prealuminoşi de rugăciune adăpostind în cerul sufletului, primit-ai putere mărturisitoare,
    Prin Care pe Cel Nezidit L-ai arătat Împărat al cerului şi pământului, dătătorul de ştiinţă luminătoare.
    Sămânţa cea bună sădită de Creator în pământul sufletului tău a adus valuri de rod îmbelşugat,
    Împodobind şi ţarina credinţei noastre, prin care am suit cu bucurie scara Veşnicului Împărat.

    Lucrând cu osteneală de la răsărit roadele faptei bune în pământul credinţei Stăpânului,
    Te-ai învrednicit ca la apus să primeşti slobozirea din trup sub mărturia Adevărului Cuvântului.
    Lumina sufletului tot mai curată ai arătat-o prin faptele bune şi cu sângele mucenicesc ai îmbrăcat-o,
    Pentru care, cu vrednicie, ai fost primit în Cămara laudelor îngereşti şi viaţa veşnică ai aflat-o.

    Ca o albină înţeleaptă în zborul cel duhovnicesc te-ai ridicat la înălţimile veşniciei,
    De unde ai contemplat florile cele adevărate ale virtuţilor întemeiate pe pământul trăiniciei.
    Şi adăpându-te cu sete din nectarul cel cu dulceaţă îngerească al Duhului,
    Te-ai aprins de dragostea dumnezeiască, jertfindu-te cu dor Cuvântului.

    Cercetând Sfânta Scriptură cu ochii înţelepciunii, privirea ţi-ai odihnit-o în tainele dreptei-credinţe,
    Care ţi-au izvorât putere sfinţitoare şi te-a îmbrăcat cu făgăduinţa cereştii biruinţe.
    Ca un iconom credincios al celor de folos ai adus multă cinste Stăpânului
    Şi talantul tău l-ai înmulţit prin rânduiala înţeleaptă, spre biruinţa binelui.

    Gata a fost inima ta a nădăjdui spre Dumnezeu şi de săgeţile vrăjmaşilor nu te-ai înfricoşat,
    Contemplând icoana Cuvântului, toate gândurile păgânilor deşarte le-ai arătat,
    De vremelnica viaţă nu te-ai îngrijit, ci spre drumul veşniciei şi mai mult ai alergat
    Sub pavăza dumnezeiască ai călătorit neabătut, până ce Împărăţia cea dorită ai aflat.

    Mărturisind pe Hristos-Adevărul întrupat spre ridicarea noastră din înşelăciunea vrăjmaşului,
    Ai pătimit crunt, dar nu te-ai lăsat doborât, fiind neîncetat întărit de dragostea Împăratului.
    Iar acum frumuseţile cele nădăjduite le priveşti şi cu cetele Îngerilor te închini Celui Iubit,
    Cu care împreună la altarul rugăciunii stând, roagă-te să aflam şi noi biruinţă în războiul gândit.

    Ajungând la limanul odihnei ai fost primit cu bucurie şi cinstit ca un vrednic prieten al Mirelui,
    La ospăţul duhovnicesc al păcii ai fost aşezat şi la lumina iubirii ai contemplat chipul Soarelui.
    Negrăitele cântece din vistieria cerească ai învăţat şi spre lauda Stăpânului cu dor te-ai avântat,
    Dănţuind în hora împărătească, roagă-te şi pentru cei ce bucuria cerească încă nu au aflat.

    Prin răbdarea chinurilor ai dobândit sufletul tău şi podoaba trupului nu ai preţuit,
    Vii ai făcut în viaţa ta cuvintele Evangheliei ce la Adevăr paşii ţi-au călăuzit,
    Iubirea lui Hristos în tine sălăşluindu-se te-ai făcut asemenea îngerilor, râvnind doar cele cereşti,
    Şi Adevărul strălucind deasupra Ta te-a chemat tainic prin glasul sufletului la slava celor nepământeşti.

    Fântână a cereşilor daruri, mărturisire îngerească a înţelepciunii celei adevărate,
    Inimă întemeiată pe Adevărul veşnic izvorâtor de tărie, nădejdea celor luminate
    Crin al tainicelor înţelesuri ce-şi poartă paşii printre comorile înţelepciunii cereşti,
    Viaţă noastră o aşează pe altarul dreptei-credinţe, cea dăruitoare a oazelor îngereşti !

    Sfinte Camasie, mlădiţă cuvântătoare a Adevărului, răsărită din iubirea Luminii,
    Glas limpede al mărturisirii binecuvântat de puterea sfinţitoare a rugăciunii,
    Oază a tainelor îngereşti, acoperite de veşmântul smerit al sufletului,
    Privire neîncetată către Hristos, Înălţime ce îmbracă vrednicia cugetului.

    La păşunea duhovnicească aducând pe cei rătăciţi, prin deşertul patimilor ai răzbit,
    Mersul ţi-a fost hotărât şi odihnă deplină nu ai aflat până ce Împărăţia nu ai găsit.
    Priveliştea inimii ţi-a arătat frumuseţea Raiului dăruită celor ce se fac vase ale Cuvântului
    Şi sufletul purtând pecetea dragostei a urmat cu râvnă împlinirea tainei Stăpânului.

    Al Dobrogei strălucit Soare, ce povăţuieşti pe cei ce trec marea întunecată a acestei vieţi,
    Şi cu veşmântul nădejdii acoperindu-i în Împărăţia cea neînserată cu dragoste îi aştepţi.
    Pentru Hristos foarte ai suferit şi greutatea jertfei celei curate nu ai socotit
    Căci privind cu ochii iubirii, în îndurarea muncilor grele te-ai întărit.

    De uciderea trupului nu te-ai înspăimântat şi de cele materiale cu bucurie te-ai lepădat
    Ca de moartea sufletului să scapi şi să te învredniceşti de viaţă veşnică lângă Împărat.
    Cu mulţumire pământul dobrogei a primit sângele tău ca pe un izvor roditor şi minunat
    Care a urmat întru asemănare Stăpânului, Care pentru noi ca jertfă S-a dat.

    Ochii Domnului privind spre Tine, te-a întărit întru mărturisirea iubitoare,
    Şi cuget viteaz dăruindu-ţi, ţi-a înlesnit drumul spre cetatea săltătoare,
    Nesocotind durerea chinurilor ai stat pe altarul jerfei, împodobindu-l cu gândul înmiresmat al rugăciunii,
    Prin puterea mărturisirii celei drepte ai dat pildă de sfinţenie lucrătoare lumii.

    Prin pătimirile tale ai câştigat inimile celor ce priveau tăria ta neclintită de valurile răutăţii,
    Aducând la Hristos pe cei ce prin vieţuirea lor în neştiinţă colindau cărările morţii.
    Hotărârea cea neclintită a credinţei tale văzându-o păgânii, cu sabia, capul ţi-au tăiat
    Dar gândind la întâlnirea cu Mirele iubit, ca jertfă curată pentru El te-ai dat.

    Mintea grăind despre frumuseţea icoanei lui Hristos, spre cele cereşti râvnea,
    Şi în mijlocul chinurilor negrăite, de mirul mucenicesc al slavei se îndulcea,
    Părăsind cugetarea la deşertăciunile acestei lumi, te-ai făcut ca un vas răsărit din adâncimi
    Şi toate tainele limpezi ale înţelepciunii dumnezeieşti cuprinzând, te-ai făcut trâmbiţă a veşnicelor doriri.

    Preţuind cele veşnice, cu sângele tău ai răscumpărat veşnicele daruri îngereşti,
    Şi privirea avându-o întemeiată pe cerul credinţei, ai defăimat cele lumeşti,
    Cocor al zborurilor de taină, aprinzând făclia cerului cu lumina jertfei tale muceniceşti,
    În cetele Sfinţilor te-ai aşezat, de unde nu încetezi a trimite ofrande cereşti.

    Cu cerească dorire fiind împodobit, cele înalte ai lucrat încă de pe pământ,
    Şi roade multe ai adus Domnului, mângâindu-te neîncetat cu al Său cuvânt.
    Cu nădejdea la slava celor de sus, ca şi cu un veşmânt te-ai îmbrăcat vremea ispitirii,
    Înfocat doritor al mântuirii sufletului fiind, ai alergat la Raiul fericirii.

    Floare a bunelor vestiri de bucurie, ridicată de corul îngeresc la veşnica veselie,
    Cărare a Împărăţiei mângâiată de paşii credincioşilor ce se grăbesc spre veşnicie,
    Bun Dăruitor al razelor de lumină culese din grădina Cuvântului,
    Inimile cele întunecate de patimi le trezeşte la mărturisirea Adevărului !

    Ca nişte stele ce în întunericul pământului au răsărit tainice raze ale Adevărului,
    Sfintele voastre moaşte s-au arătat în Dobrogea, povăţuite la lumină de iubirea cerului.
    Şi astfel, ca nişte comori trimise din vistieria împărătească am primit darul Domnului,
    Pentru care îl rugăm să ne învrednicim de mijlocirea rugăciunii voastre, spre binecuvântarea omului.

    Arhivă blog

    CATEGORII

    . Despre Evlavie (3) .RUGĂCIUNE (20) .Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul (2) .Rugăciune către Sfântul Mucenic Fanurie (2) ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI (1) ACATISTE (10) Acatistele zilelor săptămânii (1) ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop (1) ACATISTUL Sfantului Ciprian (1) Acatistul Sfantului Gheorghe (3) Acatistul Sfantului Nectarie Taumaturgul (3) Acatistul Sfantului Nicolae (1) Acatistul Sfântului Eftimie cel Mare (1) Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL (1) ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC ȘI TĂMĂDUITOR PANTELIMON (1) Acatistul Sfântului Serafim de Sarov - 2 Ianuarie (1) ACATISTUL SFÂNTULUI STELIAN (1) Acatistul Sfintei Cruci (1) ACATISTUL SFINTEI MUCENITE VARVARA (3) Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: (1) Acatistul Sfintei Parascheva (2) Acatistul Sfintilor Brancoveni (1) Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi (1) ACATISTUL SFINȚILOR IOSIF IACOB ȘI DAVID PROOROCUL (1) Acatistul Sfinţilor Teodor Tiron şi Teodor Stratilat (2) Adormirea Maicii Domnului (1) Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (1) ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN (1) AGHIAZMA SAU APA SFINTITA (2) AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI (1) AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE (9) AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI (4) AICI GASESTI MOASTELE SFINTEI PARASCHIVA (2) AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI (6) AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI (1) AICI SE GASESC SFINTE MOASTE (2) Alexandru Pesamosca (2) APOSTOL ŞI MUCENIC ŞTEFAN (1) Arhanghelui Gabriel. (1) ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN (5) Articole Apopei Roxana (1) Articole Ioan Monahul (5) AUDIO..VISARION IUGULESCU (1) BISERICI (35) BUNA VESTIRE (2) CANOANELE SFANTULUI CALINIC (2) Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui (1) Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti (2) CANONUL SFANTULUI EFREM SIRUL (1) Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei (1) CARTI INTERESANTE (1) Cei patru Sfinţi Evanghelişti (1) CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL (6) Cele noua lectii predate de Sfintii Petru si Pavel (1) Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? (2) CITATE DESPRE RABDARE (1) CITATE DIN FILOCALIE (1) CITATE DIN SF EVANGHELIE (3) CUGETARI ORTODOXE (1) CUM ÎNSEALĂ DIAVOLUL PE OM (1) CUM SA NE RUGAM (8) CUVINTE DE FOLOS (31) Cuviosul Arhimd. Sofronie (1) CUVIOSUL ISIDOR PELUSIOTUL (1) Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) (4) CUVIOSUL SERGHIE: (2) Cuviosul Tadei de la Vitovnita (1) Cuviosului Sofronie Saharov (1) DESPPRE VRAJI SI FARMECE (1) DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR (1) DESPRE AVORT (3) DESPRE ACATISTE SI PARACLISE (1) DESPRE APOCALIPSA (1) DESPRE BOALA (2) Despre Boboteaza (1) DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. (2) Despre Clopote (1) Despre colivă (2) DESPRE CREDINTA (1) DESPRE CRUCE (6) DESPRE DIAVOL (13) DESPRE DRAGOSTE (1) Despre educatia crestina a copiilor (1) DESPRE HAINELE PREOTESTI (2) DESPRE ICOANE (10) DESPRE INGER PAZITOR (3) Despre invidie (1) DESPRE JUDECAREA APROAPELUI (2) DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE (7) DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU (4) DESPRE LACRIMI (2) DESPRE LUMANARI (4) DESPRE MAICA DOMNULUI (3) DESPRE MANIE (2) Despre milostenie (2) DESPRE MOARTE (5) DESPRE OZN-URI (1) DESPRE PACAT (3) DESPRE POCAINTA (2) DESPRE POST (12) Despre PREOTUL DUHOVNIC (2) DESPRE RAI SI IAD (4) DESPRE RUGACIUNE (30) Despre Rugaciunea Inimii (2) Despre Sfanta Impartasanie (1) DESPRE SFINTELE MOASTE (6) DESPRE SMERENIE (3) DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM (7) DESPRE SUFLET (1) DESPRE TALISMAN (1) DESPRE TRUFIE (1) DESPRE URA (1) DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN (10) DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA (1) Drumul sufletului după moarte (1) Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon (2) Duminica Tuturor Sfintilor (1) ENIGMA MARAMEI VERONICĂI (2) EPISTOLIA DOMNULUI (2) EVANGHELIA ZILEI 16. 11. 2014 (1) GRIGORIE TEOLOGUL ŞI IOAN GURĂ DE AUR (1) ICOANA BIZANTINĂ (1) IER. SAVATIE BASTOVOI (1) IEROD. VISARION IUGULESCU (6) INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: (1) INDREPTAR SPOVEDANIE DE VALERIU GAFENCU (1) Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului (1) INTERVIURI (33) INVATATURI (121) IZVORUL TAMADUIRII (2) ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (1) Întâmpinarea Domnului -Stretenia (2) Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" (1) Lancea cu care a fost omorât Hristos (1) Legenda Sfântului Valentin (1) Maica Pelaghia (1) MANASTIREA HUREZU (1) MARGARITARE DUHOVNICESTI (1) Maria Egipteanca (6) MĂRTURIA PĂRINTELUI PANTELIMON DESPRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA (1) MILOSTENIA (1) MILOSTENIE..VREAU AJUTOR (5) MINUNEA DE LA SF.MORMANT (1) Minuni ale Sfantului Nectarie (16) Minuni Sfanta Parascheva (3) MINUNI.. (60) MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA (3) Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (2) NICOLAE VELIMIROVICI (2) O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA (1) O rugăciune de dimineaţă (1) OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM (1) PAR. ILIE CLEOPA (3) PARACLIS LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ( 29 AUGUST) (1) PARACLISUL CUVIOSULUI GHEORGHE DE LA HOZEVA (8 IANUARIE) (1) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IOAN EVANGHELISTUL ( 8 mai) (2) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie) (4) PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA (11 NOIEMBRIE) (4) PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) (1) Parastasele și folosul lor (3) PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (5) PARINTELE ARSENIE BOCA (50) PARINTELE ARSENIE PAPACIOC (17) PARINTELE CLEOPA (43) PARINTELE ILARION ARGATU (10) PARINTELE ILIE LACATUSU (4) PARINTELE IOSIF TRIFA (3) PARINTELE JUSTIN PARVU (8) Parintele Maxim (1) Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre (1) PARINTELE PAISIE AGHIORITUL (32) PARINTELE PETRONIU TANASE (1) PARINTELE PORFIRIE (5) PARINTELE SOFIAN BOGHIU (5) Parintele Teofil Paraian (1) PARINTELE VISARION IUGULESCU (4) Părintele Ardenie Boca (1) Părintele Constantin Galeriu (1) Părintele Iulian de la Prodromu (1) Părintele Nicău (1) Părintele Proclu (1) PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1) Părintele Rafail Noica (1) Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) (1) Pelerinaj Grecia 2017 (2) PILDE (127) PILDE CRESTINE (16) PILDE DIN PATERIC (4) POEZII (87) POEZII ..IISUS HRISTOS (14) Poezii cu Preot Ioan (16) POEZII DE ANDREI BOTOSANU (10) POEZII DE CAMELIA CRISTEA (4) Poezii de Costel Ursu (1) Poezii de Doru Avram (1) Poezii de Eliana Popa (13) POEZII DE ILARION ARGATU (2) Poezii de Pr.Gabriel Militaru (1) Poezii de Preot Sorin Croitoru (39) POEZII DE RADU GYR (3) POEZII DE TRAIAN DORZ (7) Poezii de Valeriu Gafencu (3) Poezii de Vasile Militaru (1) Policarp si Laurentiu (1) POSTUL SFINTILOR PETRU SI PAVEL (2) POVESTIRE (6) POVESTIRI DIN PATERIC (1) POVESTIRI DUHOVNICESTI (3) POVESTITE DE SFINTI (25) Pr. Efrem Atonitul (1) PR. PAISIE OLARU (2) PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor (1) Preotul Andrei Constantin (1) PREVIZIUNI (1) Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani (1) PROFETII (30) Prohodul Domnului (1) Proorocul Moise (1) PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA (4) Pruncii Simeon şi Parascheva (1) Psalmi (1) Psalmul 50 (al lui David) (1) PUSTNIC ONUFRIE (1) Rucăciune către sfinti (1) Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos (1) RUGACIUNE CATRE SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (1) Rugaciune catre Sf. Nectarie (2) RUGACIUNE CATRE SFANTUL CUVIOS STELIAN (1) RUGACIUNE CATRE SFANTUL NICOLAE (1) Rugaciune pentru bolnavii de cancer. (1) RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA (1) Rugaciunea Sfantului Ciprian (1) Rugaciunea Sfintei Cruci (1) RUGACIUNI (86) Rugăciune catre Sfantul Ilie (3) Rugăciune catre Sfantul Nectarie (2) Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului (1) RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA (2) Rugăciune către sf Arhangheli Mihail Si Gavril (1) Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul (3) Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (2) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL GHEORGHE (1) Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici (3) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL (1) Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (1) RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII (3) Rugăciune de pocăinţă (1) Rugăciune pentru căsătorie... (2) RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN (1) Rugăciunea Sfântului Ciprian (1) Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: (3) Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina (1) Rugăciuni către Sf. Pantelimon (2) Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii (1) SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM (4) SARBATORI (27) Sânzaienele (1) SCOPUL VIETII CRESTINESTI (1) SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. (1) Sf ap Iacob al lui Zevedeu (1) SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR (2) Sf Efrem cel Nou (1) Sf Gheorghe (2) Sf Gheorghe Hozevitul (2) Sf Ignatie (1) SF IOAN GURA DE AUR (16) Sf Lazăr din Betania (1) SF SPIRIDON (1) SF. IERARH ANTIM IVIREANU (2) Sf. Ignatie Teoforul (4) SF. IOAN BOTEZATORUL (14) SF. IOAN DE LA PRISLOP (3) Sf. Mc. Calistrat; (1) Sf. Porfirie Bairaktaris (1) Sf. Prooroc Iona (1) Sf. Sfintit mucenic Valentin (1) SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA (2) SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA (5) Sf.Ignatie Briancianinov (1) SFANFA LITURGHIE (1) Sfanta Ana (4) SFANTA DUMINICA (1) SFANTA ECATERINA (1) SFANTA FILOFTEIA (11) SFANTA HRISTINA (3) Sfanta Iulia (1) Sfanta Lucia (3) Sfanta Macrina (1) Sfanta Marina (5) Sfanta Mucenita Haritina (1) Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale (1) Sfanta Mucenita Tecla (2) SFANTA PARASCHIVA (12) Sfanta Salomeea (1) Sfanta Tatiana (3) Sfanta Teodora (1) Sfanta Veronica (1) SFANTA XENIA (5) Sfantul ioan Iacob Hozevitul (5) Sfantul Mc Ioan Valahul (2) SFANTUL ADRIAN (6) Sfantul Alexandru (2) Sfantul Andrei - Apostolul romanilor (3) Sfantul Andrei Rubliov (1) SFANTUL ANTONIE CEL MARE (8) Sfantul Ap.Timotei (5) SFANTUL APOSTOL ANDREI (7) SFANTUL APOSTOL IOAN (3) Sfantul Apostol si Evanghelist Matei (3) Sfantul Apostol Tadeu (1) SFANTUL CRISTIAN (1) Sfantul Cuvios Patapie (3) SFANTUL DANIIL SIHASTRUL (1) Sfantul Dimitrie al Rostovului (1) SFANTUL DUMITRU (12) Sfantul Efrem Cel Nou (3) Sfantul Eftimie cel Mare (1) Sfantul Emilian (1) Sfantul Fanurie (1) SFANTUL FILIP (2) SFANTUL GHEORGHE (2) Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN (1) Sfantul Gherasim din Kefalonia (1) SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL (2) Sfantul Haralambie (2) SFANTUL IERARH PARTENIE (1) Sfantul Ierarh Vasile cel Mare (5) SFANTUL ILIE (9) Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava (5) SFANTUL IOAN DAMASCHIN (2) SFANTUL IOAN IACOB HOZEVITUL (5) SFANTUL IOAN RUSUL (10) SFANTUL IOAN SCARARUL (3) SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS (6) Sfantul Isidor din Hios (1) Sfantul Isidor Pelusiotul (1) Sfantul Iuda (1) Sfantul Iuliu Veteranul (1) Sfantul Lazăr din Betania (1) SFANTUL MACARIE CEL MARE (2) SFANTUL MARCU ASCETUL (1) Sfantul Maxim Mărturisitorul (1) SFANTUL MINA (10) Sfantul Mucenic Gheorghe (2) Sfantul Mucenic Polieuct (1) SFANTUL MUCENIC TRIFON (3) SFANTUL NECTARIE (40) SFANTUL NICOLAE (20) Sfantul Nil Dorobantu (1) SFANTUL PAHOMIE CEL MARE (1) SFANTUL PANTELIMON (13) Sfantul Parinte Vichentie Malău (1) Sfantul Policarp (1) Sfantul Prooroc Iona (1) Sfantul Sava (1) SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT (1) SFANTUL SERAFIM DE SAROV (11) Sfantul Serafim de Virita (3) SFANTUL SILUAN ATONITUL (2) Sfantul Simeon Stalpnicul (2) SFANTUL SPIRIDON (13) SFANTUL STEFAN (9) Sfantul Stefan cel Mare (4) SFANTUL STELIAN (8) Sfantul Teodor Studitul (2) Sfantul Teodor Tiron (3) Sfantul Teodosie cel Mare (3) Sfantul Teodosie de la Brazi (2) SFANTUL TIHON DE ZADONSK (1) Sfantul Trifon (1) SFANTUL VASILE (3) SFANTUL VASILE CEL MARE (1) SFANTUL VICTOR (1) Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou (2) SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA (1) SFATURI CRESTINE (15) SFATURI DE LA PARINTELE IOAN (14) Sfaturi de la parintele Iustin Parvu (1) SFATURI DUHOVNICESTI (41) SFATURI PENTRU ANUL NOU (1) Sfaturi pentru suflet (5) SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA (1) Sfânta Muceniţă Agnia (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI (1) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale (1) Sfânta Salomeea (1) Sfânta Teodora de la Sihla (1) Sfântul Antonie cel Mare (5) SFÂNTUL ANTONIE DE LA IEZERU VÂLCEA (1) Sfântul Apostol Filip (4) SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU (1) Sfântul apostol Luca (1) Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (1) SFÂNTUL ARHIDIACON (1) Sfântul Ciprian si Iustina (2) SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) (1) SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCEA (1) Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul (1) Sfântul cuvios Memnon (1) SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE (1) Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ (1) SFÂNTUL CUVIOS PĂRINTE MAXIM MĂRTURISITORUL (1) SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS (1) Sfântul Efrem cel Nou (2) Sfântul Efrem Sirul (8) Sfântul Gheorghe Hozevitul (1) Sfântul Grigorie (1) Sfântul Grigorie de Nyssa (2) Sfântul Grigorie Palama (2) Sfântul Haralambie (1) Sfântul Ierarh Eumenie (1) Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou (2) SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ (3) Sfântul Ierarh Vasile Cel Mare. (1) Sfântul Ioan Botezătorul (16) SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: (2) Sfântul Ioan Evanghelistul (1) Sfântul Ioan Gură de Aur (4) Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (6) Sfântul Ioan Rilă (1) SFÂNTUL ISAAC SIRUL (2) SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL (1) SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT (1) Sfântul Mc. Gheorghe (1) Sfântul Moise Etiopianul. (1) SFÂNTUL MUCENIC CALINIC (1) Sfântul Nicolae (5) Sfântul Nicolae Velimirovici (3) Sfântul Pahomie (1) SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA (1) SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 (1) Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist (1) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC HARALAMBIE (2) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN (1) SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL (1) SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU (1) Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina (1) SFINTELE PASTI (7) SFINTELE TAINE (1) SFINTI (206) Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel (3) Sfintii 40 de mucenici (1) Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea (1) SFINTII APOSTOLI (11) SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL (8) SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL (13) Sfintii Atanasie si Chiril (3) SFINTII CHIR SI IOAN (3) SFINTII CONSTANTIN SI ELENA (1) Sfintii impărati Constantin si Elena (3) Sfintii Inchisorilor (1) SFINTII IOACHIM SI ANA (1) Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. (1) Sfintii Marturisitori Ardeleni (1) Sfintii Mihail si Gavril (4) Sfintii Simeon si Ana (1) Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan (6) Sfintii Varsanufie si Ioan (2) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) (1) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana (1) SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA (1) SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR (1) SFINŢII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE (1) Sfînta Mare Muceniţă Irina (1) Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea (1) SINUCIGAŞII (1) SÎMBATA LUI LAZAR. FLORIILE (1) so (1) SOBORUL MAICII DOMNULUI (1) Soborul Sfinților 70 de Apostoli. (1) TAINA CASATORIEI (1) TAINA SFINTEI SPOVEDANII (2) TEODORA DE LA SIHLA (2) Tezaurul Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai (1) Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva (1) TREPTELE PACATULUI (2) TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS (2) TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE (1) TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI (1) TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII (1) Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare (1) VALERIU GAFENCU (4) VAMEȘUL ȘI FARISEUL (1) VAMILE VAZDUHULUI (1) Versuri de Horațiu Stoica (1) VEŞMÂNTUL ÎMPLINIRII RUGĂCIUNII LUMINĂTOARE (1) VIATA LUI IISUS HRISTOS (1) Viata Sf.Mare Mucenic Mina (1) Viata Sfantului Fanurie (27 august) (1) Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos (1) VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR (9) Zămislirea Sfantului Ioan Botezătorul (1)

    sfinti romani

    CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

    Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

    SFANTA SCRIPTURA

    Totalul afișărilor de pagină

    SFINTI

    SFINTI