28 aprilie 2013

Fiecărui om i s-a dat un înger păzitor

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...


Avem cu toţii la dispoziţie o modalitate extrem de simplă şi eficientă de a ne deschide inima faţă de ghidarea şi protecţia divină a îngerului nostru păzitor, fiind necesară însă o cât mai mare candoare şi puritate sufletească.
Îngerul păzitor este trimis de Dumnezeu să aibă grijă de noi şi este unic pentru fiecare persoană. În Scriptură, în Psalmul 91, este scris: "Îmi voi trimite îngerii în jurul vostru să vă protejeze în tot ce faceţi". Ei ne veghează plini de dragoste de la naştere şi până la părăsirea corpului fizic prin aşa zisa moarte, când ne conduc înapoi în cer.
Este cu adevărat un miracol faptul că avem cu toţii lângă noi acel reprezentant al Divinului, îngerul păzitor, care să ne însoţească toată viaţa, şi în momentele noastre bune şi în cele dificile. Sarcina acestei făpturi angelice este specială, pentru că ea acţionează numai din iubire. Responsabilitatea sa este de a păstra mereu sufletul omului unit cu Dumnezeu. Până la o anumită limită, nu contează cât de mult se va scufunda omul în întuneric, nu contează cât de închisă poate să-i devină inima, îngerul este întotdeauna acolo, aşteptând cu încredere momentul când omul va începe să caute o apropiere mai mare de Dumnezeu.
Rolul unui înger păzitor începe în realitate mai înainte de naştere. Până pe la vârsta de 7 ani, copiii sunt de regulă mult mai conştienţi de prezenţa îngerilor. Apoi apare ca un văl care se lasă peste memorie şi uităm. Cu toate acestea, îngerii sunt mereu prezenţi. Cu cât creştem şi ne maturizăm, observăm că avem o relaţie diferită cu îngerul nostru păzitor. Este ceva mai electivă. Simţim nevoia să întrebăm, simţim nevoia să intrăm în contact cu îngerul nostru gardian.
Îngerul păzitor ne veghează şi ne protejează pentru a ne împlini destinul. Destinul este un fel de schiţă, o creionare, pe care o intuim, dar el este în strânsă legătură cu liberul nostru arbitru. Schiţa generală este menţinută şi protejată de îngerul păzitor şi el ne conduce pas cu pas pentru împlinirea acestui destin. Cu cât ne vom deschide mai mult faţă de influenţele îngerului nostru păzitor, cu atât mai mult ne vom împlini destinul şi cu atât mai mult vom fi în armonie cu universul. Iată o imagine metaforică care descrie sugestiv raportarea la îngerul păzitor şi responsabilitatea lui în ce priveşte destinul uman. Este imaginea unui înger care ţine un braţe un coş. În acest coş sunt diferitele oportunităţi şi potenţialităţi pe care le avem în viaţa noastră, diferitele obligaţii sau experienţe prin care ne-am asumat să trecem, în acord cu voinţa lui Dumnezeu, mai înainte să ne naştem. Aceste evenimente sunt doar schiţate; în rest, este suficient spaţiu pentru transformările pe care le vom face în acord cu liberul nostru arbitru.
Foarte importantă este nevoia de acceptare în relaţia omului cu îngerul păzitor. Indiferent ce dificultate apare în viaţa noastră, dacă acceptăm prezenţa şi grija plină de iubire a îngerului nostru păzitor, acceptăm în acelaşi timp şi iubirea lui Dumnezeu Însuşi, care se manifestă astfel în viaţa noastră într-un mod foarte direct şi personal.
Nu contează cât de dificilă este o situaţie prin care treci, ea poate fi parcursă mai uşor dacă te gândeşti la înger ca la un prieten căruia îi ceri ajutorul. Când te hotărăşti să devii prieten cu o anumită fiinţă, cauţi să vezi tot ce l-ar putea face fericit; ai vrea să ştii ce muzică îi place, ce artă îl interesează etc. La fel este şi cu îngerii. Dacă vrei să începi să-ţi cunoşti îngerul păzitor, te vei focaliza pe acele arii de interes ale sale. Şi care sunt ariile de interes ale unui înger păzitor? Dezvoltarea integrităţii morale. Trezirea sufletului. Evoluţia spirituală. Transformarea naturii interioare a omenirii.
Metaforic vorbind, când intri în contact cu îngerul păzitor în timpul momentelor dificile, drumul va fi tot acolo. Poate că vor fi pietre pe drum, dar ţie ţi se dau nişte papuci speciali, astfel încât să nu mai simţi pietrele. Vei avea aceleaşi experienţe, dar nu le vei resimţi la fel. Îngerii sunt capabili să ne ajute sub toate formele; ei creează miracole; pot interfera cu legile fizice ale universului; există relatări despre maşini care puteau trece una prin cealaltă. Un singur lucru nu-l pot face: nu pot să interfereze cu liberul nostru arbitru.
Se spune că în vremurile de demult, când oamenii aveau multă puritate şi sufletele întoarse către Dumnezeu, cerurile îşi deschideau porţile şi lăsau să fie văzuţi îngerii. Chiar Dumnezeu i-a arătat anumitor fiinţe umane merituoase pentru a le călăuzi în mod direct spre adevărul, lumina şi iubirea supremă.
În viaţa misticilor şi a sfinţilor, îngerii păzitori au jucat roluri importante. Astfel, Padre Pio căuta răspunsuri la întrebări despre diferite persoane ajutându-se în special de îngerul său păzitor. Avea o mare încredere în îngerul său păzitor. Îngerului său îi încredinţa de multe ori probleme dificile, delicate, dar îngerul lui le rezolva. Când cineva l-a întrebat: “Dacă nu pot veni personal şi am nevoie urgentă de ajutor, ce să fac?” Părintele i-a răspuns cu o spontaneitate deconcertantă: ”Trimite-mi îngerul tău cu mesajul”.
O altă mistică, Teresa Neumann, a avut o legătură permanentă cu îngerii. Ea era contemporană cu Padre Pio şi, ca şi acesta, a avut viziuni ale lui Iisus şi în viaţa amândurora s-au manifestat gradat şi stigmatele. Ea a trăit ultimii 36 de ani din viaţa ei fără hrană şi apă, luând doar anafura consacrată. De nenumărate ori Tereza Neumann a avut ca obiect al viziunilor ei lumea angelică şi în special îngerul ei păzitor. Ea percepea prezenţa propriului înger păzitor, văzându-l în dreapta sa, ca un “bărbat luminos” şi vedea şi îngerii vizitatorilor săi. Tereza menţiona că îngerul său este cel care o protejează de demoni şi o înlocuieşte în caz de bilocaţie (ea a fost văzută deseori în 2 locuri simultan) şi o ajuta în situaţii dificile.
Natuzza Evolo este o altă mistică contemporană din Italia. Prezintă şi ea stigmatele, vorbeşte cu spiritele trecute în lumea de dincolo şi îl vede pe îngerul ei păzitor.
Părintele Eugenio Ferrarotti a fost stareţ la mănăstirea San Fillipo din Genova. El afirmă că existenţa îngerilor păzitori este o învăţătură oficială a Bisericii. Întrebat cum se poate stabili un contact cu îngerul păzitor, părintele răspunde: ”Înainte de toate, gândindu-ne la el; dacă nu o facem, el este aproape cu mâinile legate. Însă ne acordă oricum asistenţă şi protecţie şi cine ştie de câte ori ne-a salvat de la pericole spirituale şi trupeşti. Trebuie să ne gândim la îngerul nostru păzitor, să-l evocăm şi să-l rugăm să ne ajute în orice situaţie de o dificultate specială. Eu fac acest lucru deseori, mai ales când sunt probleme complexe şi încurcate, mă rog la îngerul meu să meargă la îngerii acelor persoane şi să aranjeze lucrurile! Acest mod de a acţiona funcţionează! Eu sfătuiesc pe toată lumea să urmărească să-l pună în practică. Trebuie să manifestăm mult respect faţă de prezenţa îngerilor păzitori.”
În continuare părintele redă un procedeu de intrare în legătură cu îngerul păzitor:
"Îmi pregătesc locul - frumos şi curat, îl sfinţesc cu tămâie şi alte esenţe volatile, cu flori consacrate îngerului păzitor. Îmi fac semnul crucii, mă rog la Tatăl Ceresc şi-mi induc o stare de vid mental. Când mintea se goleşte de gânduri personale exterioare, mâna începe să alerge. Surpriza mea a fost când în final semnătura era aceasta: ”Sunt îngerul tău păzitor”. Eu la înger chiar nu mă gândisem. De atunci a fost mereu aşa: de fiecare dată când scriu apare semnătura îngerului.
Când nu am timp să scriu sau nu simt să o fac şi totuşi am nevoie de un sfat, mă concentrez şi simt atunci în interiorul meu un răspuns care mă ghidează. Atunci mă simt mai sigur. Probabil, siguranţa pe care o am în anumite momente în îndrumarea oamenilor care mi se adresează provine de la el, de la îngerul meu. Îngerul însă nu intervine în libertatea persoanei, ajută, dar respectă liberul arbitru al persoanei respective. Îngerul păzitor are o misiune de pace, de purificare, de rugăciune. Aş dori să indic o altă sarcină importantă a îngerului păzitor, aceea de a-l îndepărta pe diavol.”
Părintele prezintă drept atribut al îngerului păzitor cunoaşterea viitorului şi a intimităţilor inimii umane, prin intuiţie imediată de la Dumnezeu.
Părintele Cleopa, călugăr ortodox, spune: “Orice creştin are un înger bun, care stă de-a dreapta lui şi îl povăţuieşte spre tot lucrul plăcut lui Dumnezeu. Precum îngerul este slujitor al lui Dumnezeu şi îl păzeşte pe om întru toate căile sale şi precum îngerul se supune voii lui Dumnezeu, la fel trebuie să fie şi omul. Îngerul păzitor este cel care stă întotdeauna lângă fiinţa umană, păzind-o şi ghidând-o, spre a o ajuta în viaţă.”
Coranul recunoaşte existenţa îngerilor păzitori, spunând că fiecare om are un înger păzitor care îl urmează în permanenţă şi un spirit malefic care îl tentează atunci când este necesar. Iată o asemănare majoră, între creştinism şi islamism.
Fiecare om are cel puţin un înger păzitor, căci se spune în Marea Evanghelie a lui Ioan: ”fiecărui om i s-a dat un înger păzitor, invizibil, care îl însoţeşte de la naştere şi până la moarte. Acest înger ajută omul să-şi eleveze conştiinţa şi se îndepărtează pe măsură ce omul, împins de egoism, renunţă de bunăvoie la credinţa în Dumnezeu şi la iubirea pentru aproapele său.”
Îngerul păzitor este cel care ne inspiră, ne ghidează, ne apără în mod tainic. Principala misiune legată de fiinţa umană pe care o protejează este de a o îndruma spre lumina şi eternitatea lui Dumnezeu.
În funcţie de nivelul spiritual, omul are un înger păzitor care aparţine uneia din cele 9 ordine angelice (serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, virtuţi, stăpâniri, întâietori, arhangheli sau îngeri). Protectorul aparţine Serafimilor doar în cazul celor care au venit pe lume cu un nivel de îndumnezeire extraordinar de elevat. Cei care au de îndeplinit misiuni eroice sunt îndrumaţi de îngeri păzitori dintre Stăpâniri sau Virtuţi. Majoritatea fiinţelor umane însă au păzitori din ordinul cel mai apropiat de planul fizic, îngerii.
Atunci când fiinţa pe care o au în pază se orientează cu tot sufletul şi cu toată fermitatea către Dumnezeu, bucuria lor este imensă. În astfel de cazuri tot mai mulţi îngeri din ordinele superioare se alătură îngerului păzitor. E de la sine înţeles că o persoană poate avea astfel nu unul, ci mai mulţi îngeri păzitori, pentru că atunci când atinge stadiul ultim de desăvârşire, toţi îngerii de lumină ai creaţiei vin să îi dea sprijin în acţiunile ei spirituale. Înmulţirea îngerilor păzitori direct proporţional cu nivelul nostru de evoluţie spirituală este normală, deoarece cu cât ne apropiem de Absolut, de Dumnezeu, testele şi încercările la care suntem supuşi sunt tot mai dificile.
Fiecare înger păzitor este diferit de oricare alt înger păzitor, aşa cum noi oamenii, suntem unici, fiecare, în felul nostru. Existând o legătură aparte între noi şi înger, legătură din iubire pură şi sublimă, necondiţionată, noi vom dobândi în mod empatic, diferite caracteristici sau înzestrări spirituale ale lui.
Orice aspect spiritual ne dorim, orice calitate vrem să o dezvoltăm în noi, rugând-l pe înger să ne ajute în dobândirea ei, ea devine astfel în scurt timp realitate. Aceasta dacă ne rugăm plini de credinţă, dezvoltând totodată suficient discernământ astfel încât să ştim ce ne este necesar spre a reuşi în misiunea pe care o avem de îndeplinit în viaţă. Fiindcă fiecare fiinţă umană se naşte spre a realiza un anumit lucru, spre a accede la un anumit nivel al evoluţiei spirituale, spre a ajuta umanitatea într-un anumit aspect. În concluzie, fiecare are o menire pe care trebuie să o realizeze. Spre a deveni conştienţi de aceasta, un foarte bun ajutor îl putem primi din partea îngerului nostru păzitor, care, trezindu-ne sufletul şi luminându-ne mintea, ne face mai conştienţi asupra întregii vieţi, în ansamblul ei, revelându-ne motivul pentru care ne găsim într-un anumit moment, într-un anumit loc, adică aici şi acum.
În cele ce urmează, voi prezenta principalele funcţii pe care le îndeplineşte un înger păzitor.
1. Prima şi cea mai evidentă este aceea de protector, de păzitor. În Acatistul Îngerului păzitor se spune: ”Sfinte îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, apără-mă de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi, izbăveşte-mă de toate nevoile şi necazurile.”
2. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de călăuză, de ghid spiritual care înalţă şi revelează pentru cel în cauză lumina lui Dumnezeu, putând aduce clipa de iluminare. Cităm din Acatist:
“Cel ce înflăcărezi inima mea cu dragostea de Dumnezeu;
Cel ce umpli casa sufletului meu cu iubirea lui Dumnezeu,
Cel ce mă povăţuieşti să cer susţinerea harului Sfântului Duh.”
3. Există numeroase cazuri în care boli considerate incurabile au fost îndepărtate cu ajutorul îngerului păzitor. Rugăciunile spuse din inimă, credinţa şi dăruirea din tot sufletul şi în mod necondiţionat către Dumnezeu trezesc energii misterioase, prin care îngerii pot acţiona aducând însănătoşire. Aceasta e o altă funcţie a îngerului păzitor: aceea de vindecător, prin lumină şi iubire, a trupului şi a sufletului celui pe care-l ocroteşte.
4. O altă funcţie esenţială a îngerilor păzitori este aceea de luptători în slujba binelui divin. Ei îndepărtează de la noi răul acţionând plini de curaj şi încredere acolo unde este injustiţie, aducând atât în împrejurările exterioare cât şi în interiorul nostru predominanţa binelui.
“Cel ce cu puternicul acoperământ al aripilor tale mă aperi;
Cel ce pururea stai lângă mine cu sabia ta de foc;
Cel care împotriva puterilor întunericului în luptă mă ajuţi.”
5. Datorită protecţiei îngerului păzitor putem prevedea clipe de cotitură ale existenţei noastre spre a le trece apoi mai uşor şi chiar mai mult, el, îngerul, ne face atenţi asupra marii treceri, de la acest plan fizic, în tărâmul spiritual.
Descoperim astfel că îngerul păzitor ne preia de la Îngerul naşterii şi ne este alături până când, la rândul lui, ne încredinţează Îngerului morţii. O altă funcţie a îngerului păzitor este deci cea de protector al marii treceri.
6. O altă funcţie a îngerului păzitor este cea de a exorciza, îndepărtând de la noi orice duh necurat. Astfel, în Acatist se spune:
“Pururea îmi apari, Sfinte Îngere, ca un zid puternic împotriva vrăşmaşilor mei celor răi şi vicleni, care caută pieirea mea şi care-mi tentează sufletul cu uitarea de sine.
Bucură-te, că poţi să mă izbăveşti de orice răutate şi din toate cursele diavoleşti;
Că mă întăreşti în credinţă şi mă fereşti de îndoieli.”
Strâns legat de această funcţie a îngerilor de a exorciza este Arhanghelul Mihail care ara drept misiune şi reuşeşte întotdeauna să-şi înfrângă duşmanul cel întunecat, pe Satana.
7. Altă funcţie de bază a îngerilor păzitori este cea de învăţători –sfătuitori. Cităm din Acatist:
“Ajută-mă, dar neadormitul meu păzitor, ca să-mi umplu vasul sufletului meu cu untdelemnul faptelor bune, şi mai mult, cu compasiunea şi smerenia.
Bucură-te, tu, cel ce pururea mă inspiri să-l am în mintea mea numai pe Domnul Dumnezeu;
Cel ce învii în inima mea porunca dragostei pentru Domnul meu cel Preabun;
Cel ce mă îndemni să-l iubesc pe aproapele meu cu o adevărată dragoste.”
8. Alt rol al îngerilor este acela de a ne purifica prin acordarea graţiei atunci când inima noastră se îndreaptă fierbinte către Dumnezeu. Îngerii păzitori sunt cei care cheamă Graţia Divină să se reverse asupra fiinţei noastre.
9. O altă funcţie a îngerului păzitor este aceea de prieten, am putea spune chiar cel mai drag şi mai apropiat prieten al celui pe care îl are în grijă. Iubirea îngerului pentru om este limpede, pură, puternică, constantă, nu e supusă unor suişuri şi coborâşuri, nici relaxării, uitării sau infidelităţii cum se petrece în prieteniile lumeşti. Iubirea îngerului păzitor derivă din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, este deci parte din această iubire divină.

Putem comunica cu îngerul păzitor

Comunicarea cu îngerii este o experienţă profundă şi frumoasă care ne poate accelera evoluţia spirituală personală.
Trebuie să ne liniştim mintea şi să cerem să simţim prezenţa şi iubirea îngerului. Acea legătură iubitoare este una dintre cele mai profund mişcătoare experienţă care este posibil ca îngerul să se aştepte să i-o cerem.
Există multe tehnici diferite de contactare a îngerilor şi probabil toate funcţioneaza. Dacă o anumită metodă nu funcţionează pentru cineva, este bine să perseveram în intenţia noastră de a-l invita pe înger la întâlnire şi să ţinem mite că vizitele angelice în planul fizic sunt extrem de rare. Sentimentele de a fi îmbrăţişaţi sau atinşi, sau de a simţi mirosuri de flori acolo unde nu e nimic, de a auzi sunete, muzica şi uneori chiar voci sau de a avea viziuni mentale sunt mult mai obişnuite. Se mai poate să simţim curgerea energiei vindecătoare prin corp sau faptul că suntem infaşuraţi într-o lumină caldă binefăcătoare. Toate acestea pot fi semne ale unei vizite angelice.
Este perfect normal la început să simţim o incertitudine a contactului şi să ne întrebăm dacă nu cumva este imaginaţia. Prin intuiţie creatoare şi imaginaţie mulţi dintre noi devenim la început conştienti de tărâmurile şi fiinţele spirituale.
Ele sunt cu adevărat reale, nu fantastice. Continuitatea experienţelor şi a comunicărilor, în timp, ne vor ajuta să devenim siguri de realitatea şi calitatea îngerului, şi de informaţiile şi energia pe care o primim de la înger.
Cheia comunicării cu îngerii este de a fi receptivi şi de a persevera în a comunica cu ei. Ei ne aud întotdeauna, chiar dacă noi nu ne dam seama de asta.
Deseori mesajele îngerului vor veni în forma unor semne prevestitoare şi sincronicităţi. Trebuie sa fim atenţi la semnele subtile sau evenimentele care se petrec în jurul nostru precum căderea unei cărti şi deschiderea ei la o pagina care indică un înger etc. Vom descoperi că, pe masură ce ne ridicăm nivelul de vibraţie prin meditaţie, şi practicăm din ce în ce mai mult iubirea de Sine şi de ceilalţi, ne va fi mult mai uşor şi natural să comunicăm cu îngerii şi cu alte fiinţe spirituale subtile. Acestea aleg să intre în contact cu noi în mod natural şi nu le putem obliga să facă asta. Ridicarea nivelului de vibraţie este şi o cale de a elimina posibilitatea de a contacta fiinţe mai puţin benefice.
Cea mai simplă meditaţie de contactare a îngerilor este de a ne rezerva o anumită perioadă de timp, zilnic, şi de a intra într-o stare de receptivitate relaxată, timp în care pur şi simplu ne rugăm să intrăm în contact cu îngerul şi ne deschidem oricăror informaţii sau mesaje care pot veni de la el. Unii oameni îşi imaginează o sferă de lumină în centrul capului lor, în timp ce se focalizează pe comuniunea cu îngerii.
Mulţi pot mai degrabă simţi energia iubitoare a îngerilor decât să le audă mesajul.
Fiecare om are un înger personal care îi supraveghează evoluţia. Îngerul Păzitor care are şi rolul de a proteja, este cel mai important înger de contactat pentru noi, şi este mai important decât orice alt ghid pe care l-am putea căuta.
Omenirea a intrat acum într-o fază în care evoluţia spirituală a devenit mai importantă decât protecţia. Lumea va deveni mai sigură decât a fost, mare parte pentru că suntem acum pregătiţi să devenim parteneri activi ai îngerilor şi a întregii vieţi de pe această planetă şi din univers.
Îngerul personal
Fiecare avem un înger şi acesta este lângă noi pentru a ne supraveghea, şi a ne asista dezvoltarea spirituală nu doar din momentul naşterii, nu doar din momentul concepţiei, ci chiar din clipa în care îngerii şi umanitatea au apărut din aceeaşi respiraţie a Creatorului pentru a umple diferitele tărâmuri ale realităţii.
Ingerul ne cunoaşte la modul absolut orice gând, acţiune şi sentiment pe care le-am avut vreodată, şi ne iubeşte complet, total şi necondiţionat. Suntem mereu iubiti, întelesi şi preţuiţi. Îngerul este pregătit să ne ofere alinare, şi să ne protejeze pe calea împlinirii dorinţelor sufletului.
Pe lângă îngerul personal care ne supraveghează evoluţia spirituală, mai există lângă noi alţi ghizi şi spirite de ajutor.
Îngerii nu sunt specifici unei singure religii sau unor anumite credinţe şi practici. Toţi oamenii care intră în contact cu îngerii continuă să îşi practice religia pe care o practicau şi înainte, şi probabil că se vor ridica deasupra oricărei dogme restrictive a acelei religii, si vor căpăta o întelegere clară a interconectivităţii spirituale a vieţii.
Nu putem să avem contacte veritabile cu îngerii şi să rămânem intoleranţi, sau să avem prejudecăţi în viaţa obişnuită.
Întâlnirea cu îngerul nostru şi cu Sinele Suprem ne conduce în mod natural la înţelegerea a ceea ce suntem, devenind conştienţi de ceea ce ne înconjoară.
Pentru majoritatea oamenilor posibilitatea de a lua legătura cu îngerii a reprezentat începutul unei perioade de eliberare a blocajelor spirituale si de trăire a unei fericiri emoţionale, însemnând totodată şi o perioadă întrucâtva turbulentă a vieţii, deoarece îngerii au început în a-i ajuta să înveţe să facă faţă unor obstacole care apar.
Există o mulţime de modalităţi de contactare, şi până la urmă una din ele se va potrivi pentru fiecare.
În general vorbind, a învăţa să meditam ne va accelera progresul spiritual în toate domeniile, inclusiv în direcţia contactării îngerilor.
Scopul principal al îngerilor este de ne supraveghea evoluţia spirituală. Îngerul păzitor va fi şi el specializat în anumite domenii de interes, care sunt în mod particular potrivite pentru a ne ghida pe calea noastră individuală.
Un alt mod important în care îngerii lucrează cu noi este acela de a ne trimite energii spirituale şi vindecătoare. Când simţim vibraţii în corp, deseori sunt energii transmise de îngeri. Fiind atenţi la ce ne înconjoară pentru a observa semnele particulare şi informaţiile pe care îngerii ni le transmit, nu toţi vom primi mesaje verbale, dar sentimentul că suntem ascultaţi ne va confirma faptul că suntem în contact cu îngerul.
Cu privire la numele îngerului, trebuie să ştim că numele pe care îl primim dacă solicităm aceasta, este pur şi simplu doar pentru noi, şi este cât se poate de apropiat de vibraţia energetică a îngerilor pe care noi o putem percepe. Îngerii nu folosesc nume ca şi noi, deoarece ei nu se simt separaţi unii de alţii asa cum ne percepem noi. A afla numele unui înger nu este foarte important pentru noi. Atunci când primim ca răspuns un nume, nu trebuie să fim surprinşi dacă acesta nu este tipul de nume la care ne aşteptăm ca îngerul să îl aibă.

27 aprilie 2013

SÎMBATA LUI LAZAR.

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos..



Sărbătoarea care prefigurează Duminica Floriilor. O sărbătoare a minunii divine. “În tradiţia creştină, Iisus Hristos îl învie pe Lazăr din Betania, cel mort de trei zile. Acest miracol pe care Iisus îl face este celebrat la intrarea în Ierusulim. În popor se crede că Lazăr, conform figurilor mitice din Panteonul românesc, continuă doamna Işfănoni, era un fecior tînăr. Se spune că la începutul primăverii acesta a plecat cu oile la păscut. Urcîndu-se în copac după frunze pentru animale, un vînt puternic îl omoară. În multe zone din sudul ţării există obiceiul Lăzăriţelor, al fetelor care îl caută pe fratele lor, pe Lazăr cel mort, pe care îl jelesc. Cînd îl află, îl aduc acasă, îl scaldă în lapte dulce şi îl înmormîntează. Intersant este că fetele în acest ceremonial primesc ca dar ouă albe, simbol pascal, al permanentei regenerări. În Sîmbăta lui Lazăr se anunţă sacrificiul christic, dar şi mitologic, cînd se recapitulează această credinţă foarte veche că sacrificiul trebuie înfăptuit pentru a învinge binele.”

ZIUA FLORIILOR.

Religia creştină a selectat şi a păstrat o serie de simboluri din credinţele precreştine valorificîndu-le şi dîndu-le un plus de semnificaţie. “Ramurile de salcie sunt legate de vechiul simbolism al ramurii verzi, ne mai spune doamna Işfănoni, expresia perfectei regenerări a naturii, expresia vieţii care învinge întotdeauna. Se mai crede că aceste rămurele nu e bine să le arunci pînă cînd vin celelalte Florii. Este bine să le aşezi pe un pom fructifer, pentru că îl va ajuta şi pe acesta să rodească. De asemenea, această ramură de salcie este semnificativă pentru modul în care oamenii se raportează la ea. Dacă înainte de sfinţire este un simbol al vegetalului care ne ocroteşte, ne tămăduieşte, salcia sfinţită devine acel tip de instrument prin care omul se păzeşte de răul nevăzut, de forţele naturii dezlănţuite.

Ramura de salcie sfinţită este utilizată în scopuri terapeutice, adaugă doamna Işfănoni. Dacă înghiţi trei mîţişori de pe această ramură de salcie, imediat cum ai trecut de pragul bisericii în afară ai să scapi de gîlci. Nu o să te mai doară amigdalele niciodată. Femeile mai în vîrstă se încing cu salcia ca să nu le mai doară şalele cînd merg să recolteze grînele. Cînd părinţii vin acasă de la biserică prima dată trebuie să-i lovească pe copii uşurel cu nuieluşa de salcie sfinţită pentru ca ei să crească mari, sănătoşi, voinici şi înţelepţi”.

AMULETA SACRA


Modul în care această ramură de salcie se păstrează în gospodărie, ea fiind ramura secretă cu care putem arunca grindina şi furtunile, este diferit de la o zonă la alta. “În Bucovina şi în Moldova există credinţa că această cunună nu e bine să o bagi în casă, fiind un semn rău, un semn de moarte. Ea se pune întotdeauna afară, la streaşina casei. În partea de sud a ţării, în Oltenia şi Muntenia, lucrurile se petrec altfel. Rămurelele de salcie sunt făcute tot cunună, dar se pun la icoane. Moldovenii cred că
atunci cînd pun afară cununa de salcie, spiritele rele nu se vor putea apropia de casa lor, şi ele devin cumva un fel de amulete sacre capabile să apere casa şi familia de răul nevăzut, de spiritele malefice”. Tot prin comportamentele dedicate Floriilor se regăseşte şi felicitarea pentru cei care poartă nume de floare. “Pentru că suntem în post, nu facem banchete, nu facem petreceri, dar să nu uităm că avem voie să mîncăm peşte şi să bem vin. Sunt cele două embleme ale simbolismului christic – peştele, substitutul lui Iisus – şi vinul, substitutul sîngelui ce urmează a fi vărsat. Din acest punct de vedere, Floriile reprezintă o sărbătoare de bucurie, de apoteoză a încoronării, dar ca în orice apogeu există şi spaima căderii în partea cealaltă, a prăpastiei. O sărbătoare care promite binele, dar pentru a-l ajunge presupune şi un sacrificiu”, a încheiat doamna Işfănoni.


Ramuri binecuvîntate

În literatura folclorică românească există multe legende despre salcie, un simbol al feminităţii, al fertilităţii, al rodirii. “Maica Fecioară, povesteşte doamna Işfănoni, auzind de Răstignirea Fiului, a plecat să-L caute. Ajungînd la malui unui rîu s-a rugat de broască să o treacă dincolo, dar aceasta nu a vrut spunîndu-i că şi ea a avut trei copii care au fost omorîţi de roata unei căruţe şi nu a mai plîns după ei. Fecioara a blestemat-o să se usuce, dar să nu putrezească niciodată. Aşa a ajuns la salcie, cea care şi-a făcut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioară să treacă rîul. Fecioara a binecuvîntat-o, ca niciodată să nu ardă, să rodească şi să se înmulţească oriunde s-ar aşeza”.


De dorul plăcintelor

Obiceiul Lăzăriţelor, un obicei spectaculos al tinerelor fete care închipuie o mireasă. “La români, cel ce pleacă nenumit”, aminteşte doamna Işfănoni, nu trebuie lăsat pe lumea cealaltă tot singur. Alteori, această soaţă este întruchipată de brad, un simbol vegetal. În Legenda lui Lazăr se spune că el ar fi fost acoperit cu frunze, dar în luna martie cînd pleacă este însoţit de o mireasă. O altă legendă spune că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor (sau al azimei), fiindcă mama sa nu i-ar fi făcut plăcinte. De aceea, în această Sîmbătă, femeile de la ţară obişnuiesc să facă ofrandă de pomenire a morţilor împărţind fie azimă, fie plăcinte de post în memoria strămoşilor”.


Un simbol miraculos

În vechime, ramura de salcie şi mîţişorii de răchită trebuiau lăsaţi la biserică pentru a putea fi sfinţiţi. “Copiii, în special băieţanii, povesteşte doamna Işfănoni, erau cei ce aduceau braţele de sălcii sau de răchite la biserică, întrucît fiecare om care venea în Duminica Floriilor la biserică, după liturghie trebuia să plece acasă cu cîteva ramuri de salcie sau de răchită. Ramurile înverzite sînt un simbol miraculos al vieţii, al tămăduirii, capabile să alunge răul din perimetrul unde se află.

Am uitat sa ne mai rugam????



"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...
sursa
Duhul lumii si slujitorii lui- cele 8 duhuri ale rautatii-


Spiritualitatea ortodoxa, prin parintii ei duhovnicesti, vorbeste despre 8 patimi, ganduri sau duhuri ale rautatii, prin care duhurile rele pot patrunde in sufletul nostru si il pot dezorganiza.Cunoscandu-le si demascandu-le, avem mai mari sanse de a lupta impotriva lor si de a le invinge.
Sfantul Ioan Casian, spune: " 8 sunt principalele vicii, care otravesc neamul omenesc, si anume: primul este lacomia la mancare, ceea ce inseamna imbuibarea stomacului;al doilea, desfranarea ;al treileaarghilofilia, adica lacomia sau dragostea ptr bani;al patrulea, mania; al cincilea, tristetea; al saselea, lenea, adica nelinistea si lehamitea inimii; al saptelea,desertaciunea, adica vanitatea sauslava desarta;al optelea, trufia (mandria);
Iata pe scurt descrierea celor 8 patimi sau duhuri ale rautatii:
Lacomia pantecelui,lacomia la mancare sau imbuibarea stomacului care se manifesta printr-o grija exagerata fata de hranirea sufletului.Ea are 3 forme: mancarea inainte de ora de masa, lacomia la orice fel de mancare; grija de a manca mancaruri alese si special gatite.Ca remediu impotriva acestei patimi SF. Ioan Casian ne recomanda:sa asteptam timpul stabilit ptr incetarea postului, hrana sa fie cumpatata si sa ne multumim cu orice fel de mancare, chiar si din cele mai ieftine si sarace.
Desfranarea sau curvia are o lucrare patimasa sau variata: ca relatie trupeasca intre sexe opuse in afara cununiei religioase; relatii exagerate fara respectarea perioadelor de post si fara finalitatea de a naste copii, relatii impotriva firii intre acelasi sex, vorbele , glumele, cuvintele usuratice, triviale si necumpatate, care constituie aluzii la desfranare.
Ea este o patima foarte violenta, loveste napraznic si napastuseste cu putere si exercita o presiune atat de puternica, incat f multi sunt cei care cedeaza, satisfacandu-o sau cu ajutorul altuia.Presa si televiziunea, anturajul si prietenii constituie tot atatea cazuri de instigare si incurajare a ei.Curatia si fecioria sunt considerate anacronice, in favoarea experientei sexuale cat mai bogate, a relatiilor libertine, care conduc in mod gresit de intelegere a iubirii si la pacate din cele mai grave, culminand intr-o gama larga de perversiuni fizice si mintale si mai ales in pruncucidere.
Ca remediu, ascetii Bisericii ortodoxe ne recomanda sa ne curatim mai intai gandurile si trairile interioare.
Iubirea de arginti, lacomia sau dragostea ptr bani, patima de bani, zgarcenia-este goana exagerata si preocuparea patimasa de obtinere a unor bunuri materiale ptr strictul necesar...Cazele iubirii de arginti sunt: lancezeala unei minti bolnave si amortite.De aceasta boala pot suferi atat cei care au bani, cat si cei care nu au , la acestia manifestandu-se cat mai violent.Insotitoarele ii sunt: minciuna,inselaciunea, furturile,juramitele strambe, marturii false, violenta....
Izbavirea de aceasta patima este atunci cand din sufletul nostru a disparut chiar si dorinta dupa bani.....
Mania, se manifesta prin ucidere, lovirea, infurierea, strigarea la alta persoana sau orice atitudine nascuta din violenta, fata de acesta. exista si o manie mantuitoare fata de pacatele noastre, patimile si viata noastra pacatoasa. Sfntul Ioan Casian vorbeste despre 3 feluri de manie: unul care este inlauntrul nostru si care in greceste se numeste thimos, altul care se manifesta in vorbe si fapte- orgi. Al treilea care fierbe si pastreaza vreme indelungata -mninis.
Tamaduirea- cand nuu ne vom mai mania in nici un chip atat ptr cauze drepte cat si pentru cauze nedrepte.
Tristetea sau angosa pe care o provoaca lumea patimasa, este datorata uniui lucru dorit, frica, deznadejdea, tinerea de minte a raului.Insa tristetea cea" rea" are drept cauze o manie anterioara datorata pierderii vreunui castig; neimplinirea vreunei pofte sau dobandirea vreunui castig sperat, o jignire sau vreo tulburare provocata de altii, ispita vrajmasului.Tristetea este o boala spirituala care zguduie din temelii mintea celui atins de ea si o cufunda in grea deznadejde.Efectele ultime ale intristarii sunt deznadejdea, disperarea si sinuciderea, pacate impotriva Duhului Sfant.Boala sufleteasca poate fi astazi mai mult decat oricand, la ea acasa. Omul zilelor noastre este tot mai tulburat, mai framantat, mai zbuciumat, este asaltat de probleme tot mai multe si mai grele si , neavand o credinta puternica, este tot mai expus tot mai vulnerabil.
Lenea, trandavia, nelinistrea, descurajarea, dezgustul sau lehamitea.Cel ce sufera de aceasta boala, urmareste in toate numai placerea personal, se indreptateste numai pe sine.Tot ceea ce il inconjora nu are valoare decat daca ii poate fi lui de vreun folos si chiar si aceasta valoare paleste in fata calitatilor pe care el si le atribuie singur.
Trandavia este partea irascibila a sufletului. De aceea, lupta impotriva ei presupune un efort permanent de veghere al tuturor miscarilor sufletesti, a tuturor trairilor si gandurilor noastre.Iar cea mai buna metoda de paza a inimii si a mintii, este rugaciunea, meditatia la cele spirituale, lecturi duhovnicesti...
Slava desarta.Din categoria celor 8 duhuri ale rautatii, ultimele doua - slava desarta si mandria- constituie in acest peisaj grotesc al raului, un cadru aparte, deoarece sunt cu mult mai perfide si viclene decat precedesoarele lor. Lupta impotriva acestora este cu mult mai dificila. Acestea sunt si cresc in sufletul nostru , sunt alimentate si intretinute de iubirea de sine. Slava desarta reprezinta forma de debut a mandriei, ea este samburele, iar mandria este fructul copt.Inceputul acestui comportament idolatru il constituie " dispretuirea aproapelui", vestirea nerusinata a ostenelilor proprii, lauda de sine in inima, ura [i]mustrarii"[/i], iar ca o incununare a manifestarilor lui- falirea cu ravna sa.Iubitorul de slava desarta isi inalta in mintea sa patimasa, incetul cu incetul, propriul sau cult, isi edifica propriul sau idol, in care se regaseste pe sine si in care se contempla pe sine.
Mandria sau trufia este supraestimarea noastra si dispretuirea semenilor, nesupunere, invidie, clevetire, blasfemie.
Sf. Ioan Scararul spune ca mandria este" tagaduirea lui Dumnezeu, nascocirea dracilor, dispretuirea oamenilor, maica osandirii aproapelui, nepoata laudelor, semnul nerodirii duhovnicesti, indepartarea ajutorului lui dumnezeu, inaintemergatoarea iesirii din minti, pricinuitoarea caderii in pacate, luarea in stapanire de diavoli,, izvor al maniei, usa fatarniciei, cauza nemilostivirii, pazitoarea pacatelor, contabila amarnica a greselilor altora, judecarea oamenilor, potrivnica lui Dumnezeu, radacina hulei.

Parintele Ioan de la Rarau- " Duhul lumesc"Duhul lumii si slujitorii lui- cele 8 duhuri ale rautatii-

26 aprilie 2013

Din rugăciunile Sfântului Ioan Gură de Aur

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...


12 cereri după numărul ceasurilor nopţii
Doamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel ceresc.
Doamne, izbăveşte-mă de chinurile cele veşnice.
Doamne, de am greşit, fie cu mintea, fie cu gândul sau cu cuvântul sau cu lucrul, iartă-mă.
Doamne, izbăveşte-mă de toată neştiinţa şi uitarea, de neîndrăznirea şi de nesimţirea cea împietrită.
Doamne, izbăveşte-mă de toată ispitirea.
Doamne, luminează-mi inima pe care a întunecat-o pofta cea rea.
Doamne, eu ca un om am greşit, iar Tu, ca un Dumnezeu îndurător, miluieşte-mă, văzând neputinţa sufletului meu.
Doamne, trimite mila Ta în ajutorul meu, ca să preaslăvesc preasfânt numele Tău.
Doamne Iisuse Hristoase, scrie-mă pe mine, robul Tău, în cartea vieţii şi-mi dăruieşte sfârşit bun.
Doamne Dumnezeul meu, deşi n-am făcut nici un bine înaintea Ta, dă-mi, după harul Tău, să pun început bun.
Doamne, stropeşte inima mea cu roua harului Tău.
Doamne al cerului şi al pământului, pomeneşte-mă pe mine, păcătosul, ruşinatul şi nevrednicul robul Tău, în împărăţia Ta. Amin.

12 cereri după numărul ceasurilor zilei
Doamne, primeşte-mă întru pocăinţă.
Doamne, nu mă lăsa pe mine.
Doamne, nu mă duce pe mine în ispită.
Doamne, dă-mi cuget bun.
Doamne, dă-mi lacrimi, umilinţă şi aducere aminte de moarte.
Doamne, dă-mi cuget să-mi mărturisesc toate păcatele mele.
Doamne, dă-mi smerenie, curăţie şi ascultare.
Doamne, dă-mi răbdare, voie nebiruită şi blândeţe.
Doamne, sădeşte în mine rădăcina bunătăţilor şi frica Ta în inima mea.
Doamne, învredniceşte-mă să Te iubesc cu tot sufletul şi gândul meu şi să fac în toate voia Ta.
Doamne, apără-mă de oameni gâlcevitori, de diavoli, de patimile trupeşti şi de toate celelalte lucruri necuvioase.
Doamne, ştiu că faci precum vrei Tu, deci să fie şi întru mine, păcătosul, voia Ta; că binecuvântat eşti în veci. Amin.

21 aprilie 2013

FARA DUMNEZEU, ORICE IUBIRE MOARE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...


Despre dragoste, cu Parintele Pantelimon, de la Manastirea Oasa

- Timisorean la origine, absolvent al Facultatii de Arte Plastice a Universitatii de Vest, in prezent e calugar si preot la Manastirea Oasa, unde picteaza si minunate icoane, pline de aur si har. Dar aurul cu adevarat pretios al tanarului parinte e inaltimea sa duhovniceasca deosebita, care transpare si in textul pe care il publicam. Un indreptar de viata si de iubire adevarata -

"Iubirea e fundamentul fiintei noastre"

- Drumul spre Oasa e batut de sute de tineri care vin sa se spovedeasca. Simtiti, oare, prin destainuirile lor, ca ceva s-a schimbat in felul in care se raporteaza la dragoste?

- As spune ca noi, monahii, cunoastem mult mai bine lumea decat se cunoaste ea insasi, pentru ca noi n-o vedem din exterior, ci din interior. In sensul acesta, parerea mea este ca tinerii de azi au mare potential sufletesc, dar le lipsesc punctele cardinale. Cel mai adesea ei nu stiu cu adevarat ce e iubirea. O confunda cu indragostirea. Si nici nu stiu sa o traiasca. Vad filme si traiesc dupa clisee. Viseaza toti o iubire mare, ca-n filme. O iubire data de-a gata, cu un partener fara cusur, care sa-i inteleaga orice ar fi. Si nu pricep de ce lor nu li se intampla la fel. Dar iubirile astea din carti si filme sunt utopice, nu se verifica real. Ceea ce se simte insa la toti cei care vin sa se spovedeasca este o cautare neobosita, nevoia de a trai o iubire profunda, perfecta. Foamea asta de iubire exista in toti.

- De ce avem atata nevoie sa ne implinim intr-o dragoste mare?

- Cautand iubirea, il cauti, de fapt, pe Dumnezeu. Chiar fara sa-ti dai seama. Chiar daca nu esti un bun crestin, simti cumva, straniu, de fiecare data cand iubesti si esti iubit, ca acolo, in iubire, e adevarul. Cauti iubirea toata viata, ai nevoie de ea chiar si atunci cand te prefaci ca nu mai ai, o traiesti gresit, o traiesti stramb, dar o iei de la capat. Gravitezi in jurul ei, te straduiesti mereu sa o intelegi, pentru ca simti ca acolo e implinirea si fericirea. Noi, oamenii, nu putem sa nu iubim, sa nu vrem sa fim iubiti. Pentru ca asta e fundamentul fiintei noastre. Dumnezeu este iubire si tot ceea ce este in lumea asta tanjeste dupa iubire. Dumnezeu a creat totul dupa chipul si dupa asemanarea Lui, dupa tiparul Lui, al relatiei treimii. Dumnezeu e o relatie, Dumnezeu nu e singur. Noi am fost creati ca oameni sa participam la bucuria relatiei din Dumnezeu si cu Dumnezeu. Sa traim iubirea. Sa fim impreuna. De aceea se spune ca raiul e comuniunea cu toti, iar iadul e neputinta de a mai iubi.

- Desi il avem pe Dumnezeu, simtim totusi ca fara celalalt nu suntem completi. E nevoie de un altul, ca sa fim fericiti?

- Dumnezeu i-a facut pe oameni incompleti, tocmai ca sa aiba nevoie unul de altul. Daca ne-ar fi facut perfecti, ne-am fi fost suficienti singuri. Sigur, exista oameni care daruiesc mai mult, oameni care dau mai putin, dar nu trebuie sa ne oprim la relatia cu un singur om, trebuie sa invatam sa iubim pe toata lumea, sa castigam un rod din relatia cu fiecare, nu doar din aceea cu partenerul de viata. Orice om e un dar potential pentru noi, cu care ne putem imbogati.

- Visam, aproape toti, la o iubire mare, care sa ne tina toata viata. Si totusi, realitatea ne arata ca iubirile mor, si ele, mai des decat am vrea sa credem. De ce se stinge dragostea?

- Moare pentru ca nu exista si Dumnezeu in ecuatie. Si atunci noi nu avem de unde sa ne alimentam, sa ne regeneram iubirea. Fara Dumnezeu, nu exista principiul generator de iubire. Omul singur e o fiinta limitata. Harul e cel care il face infinit de adanc. Harul e de la Dumnezeu. Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca orice realitate netransfigurata degenereaza. Se consuma. Fara har, omul e in stare cazuta. La fel si cu iubirea. Ea se stinge daca nu exista raspuns. Daca o intorci catre Dumnezeu si catre oameni, ea primeste raspuns din infinitatea Lui Dumnezeu. Daca o intorci catre tine, catre trup, catre materie, ea se cheltuie, se epuizeaza, pentru ca lucrurile astea sunt limitate. De asta e nevoie de cununie. Cununia e unirea a doi cu un al treilea, cu Dumnezeu, care e infinit.

- Din pacate, simplul fapt ca te cununi in biserica nu garanteaza mereu fericirea...

- Trebuie sa invatam sa-L vedem in celalalt pe Dumnezeu. Nu trebuie sa ne raportam la un om ca la un lucru finit. Orice persoana e un izvor infinit, dar care nu e descatusat.

Prin iubire si cu ajutorul lui Dumnezeu, putem rupe zagazurile, astfel ca celalalt sa-si dea drumul fiintial, sa scoata din el tot potentialul lui moral, spiritual si de iubire. Pentru ca fiecare om e cu mult mai mult decat se vede. Si vine iubirea si activeaza in celalalt ceva ce habar nu avea ca zace in el. Ai nevoie de un celalalt care sa iti dea masura. In relatie de doi, omul evolueaza continuu. Si nu mai are cum sa se sature de celalalt, sa se plictiseasca, sa ajunga la rutina. Pentru ca fiecare il face pe celalalt sa evolueze. Fiecare se desface ca un boboc, apoi ca o floare, si aceasta inflorire a lui este infinita. Multi oameni par incapabili de sentimente profunde. Asta, pentru ca nu au fost iubiti, la randul lor, ca sa inceapa sa infloreasca. Dar toate astea nu sunt posibile fara Dumnezeu. Si fara efortul fiecaruia de a activa in celalalt taina Lui, harul dumnezeiesc. Trebuie sa iubesti cu Dumnezeu din tine, pe Dumnezeu din celalalt.

- Cum ar trebui sa iubim, parinte? Unde gresim, de tot ajungem sa o luam de la capat?

- Nu stim sa ne daruim. Nu avem exercitiul daruirii de sine. Societatea actuala ii educa pe oameni in directia propriilor dorinte, ii invata sa se iubeasca intai de toate pe ei, sa-si urmareasca propria implinire. Si dragostea devine, astfel, un fel de accesoriu, care le serveste fericirii proprii. Am o cariera, am o casa, am si o iubita! Dar nu iubim cu adevarat decat atunci cand facem acest exercitiu al iesirii din sine si cand incepem sa ne exersam in daruire, sa ne antrenam puterea de iubire. Sa iubesti inseamna sa gravitezi in jurul implinirii celuilalt. Sa te gandesti cum poti tu sa-l ajuti pe celalalt, cum poti sa-i vii in intampinare, cum sa-l odihnesti, cum sa-l scutesti de un efort, cum sa-i faci o bucurie, cum sa-i gatesti o mancare buna, cand e obosit. Trebuie sa inveti sa traiesti prin celalalt si pentru celalalt. Iubirea inseamna foarte multe gesturi. Intentiile, gandurile in sine nu au nici o valoare in absenta lor. E plina lumea de ele. Facand gesturi te si verifici pe tine, daca poti cu adevarat sa iubesti. Am citit de curand intr-o carte cum un detinut politic taran, inchis la batranete, primea de la babuta lui scrisori, in care ea punea si cate o floare presata. Asta inseamna iubirea. Si chiar mai mult. Sa daruiesti atunci cand esti epuizat, cand nu mai ai nici o forta. Nu exista scuza sa nu daruiesti.

Daca dai din prisos, cand ti-e bine si-ti vine usor, nu are valoare. Atunci cand nu mai poti si vrei totusi sa faci ceva pentru celalalt, izbucnesc in tine resurse de energie de care habar nu aveai. Primesti forta de la Dumnezeu si ajungi sa faci mai mult decat credeai ca esti capabil. Sa te daruiesti atunci cand nu mai poti te leaga cu adevarat de celalalt si-l face si pe celalalt sa se deschida, sa daruiasca la randul lui. In iubire, trebuie sa daruim ce nu avem, cand nu mai avem. Si atunci, ca in Evanghelie, nimicul se transforma, si painea si pestii ajung tuturor.

- Pana unde te poti darui pe tine, fara ca asta sa te anuleze cu totul? Uneori, poate e mai bine sa te opresti, daca celalalt nu-ti raspunde la fel...

- Daruirea de sine e un gest voluntar, nu este o dependenta fata de celalalt, nu e sclavie. Nu ti se cere s-o faci. Prin daruire nu ma anulez, ci ma regasesc pe mine si ma imbogatesc cu felul celuilalt de a fi. Prin posedare, ma anulez. Unora le convine sa se lase stapaniti de altii. E cazul multor femei de azi, care ajung sa se inrobeasca. Le bat barbatii, sunt chinuite, dar le e frica sa-si asume un drum, de dragul sigurantei. Au parte de o suferinta absurda, care nici macar nu e mantuitoare. E o forma de lene. Refuza responsabilitatea propriilor decizii si atunci prefera doar sa execute. Dar asa nu vor evolua niciodata.

"Cand Dumnezeu iti trimite dragostea, nu inseamna ca-ti da
de-a gata si o mare iubire"

- Nu toata lumea are parte in viata aceasta de iubiri extraordinare. E vina noastra? Tine de noi sa traim o mare iubire sau ea e un dar de la Dumnezeu?

- Dumnezeu are un drum clar pentru fiecare. Nu exista coincidente. Faptul de a intalni o anumita persoana tine de voia Domnului. Dar felul in care reactionam noi la intalnirea respectiva tine de noi. Fiecare persoana care ne iese in cale e un dar de la Dumnezeu si noi trebuie sa ne intrebam, de fiecare data, de ce a randuit Dumnezeu sa intalnesc omul ala. Ce pot eu sa fac din relatia asta? Ce trebuie eu sa inteleg? Ce folos pot sa trag? Apoi, sa nu confundam indragostirea cu iubirea. Daca Dumnezeu iti trimite dragostea, nu inseamna ca-ti da de-a gata si o mare iubire. Dragostea e doar o arvuna de la Dumnezeu. Daca o cheltui fara stiinta, nu mai ajungi niciodata la iubirea adevarata. Poate la inceput nu pare mare, dar iubirea, daca se lucreaza, creste tot mai mult. Iubirea nu e emotie, e o putere. Dumnezeu nu e trup si totusi se defineste pe sine ca iubire. Deci, iubirea nu e trup! Sigur, si componenta asta trupeasca intra in iubire, dar nu se reduce totul la ea. Iubirea e o mare putere a omului, primita de sus, o putere care trebuie eliberata si lucrata de fiecare in parte. Spun eliberata, pentru ca cel mai adesea ne iubim pe noi insine, si atunci iubirea este inchisa in noi, se invarte in cerc. Este o iubire egoista, intoarsa catre sine, in loc sa fie libera si sa nu ceara nimic in schimb.

- Iubirea adevarata e intotdeauna libera?

- Da, iubirea adevarata afirma libertatea celuilalt. Nu incearca sa-l stapaneasca. Aici se greseste cel mai mult in relatii, cand unul incearca sa-l transforme pe celalalt, sa-l ajusteze dupa gustul propriu. Cand iubesti, trebuie sa iesi din tine in sensul de a incerca sa-l traiesti pe celalalt, sa-l intelegi pe celalalt, sa vezi lumea prin ochii lui. Daca ii calci libertatea, apare instinctul de aparare. Si se va inchide in el. Se va feri de tine, se va simti agresat. Intr-o relatie trebuie sa existe un balans intre apropiere si distanta. Trebuie sa-i pastrezi celuilalt taina, sa n-o spulberi. Sa nu incerci sa cotrobai in toate cotloanele sufletului lui, sa nu intri cu excavatorul peste flori. Tupeul, indrazneala distrug misterul celuilalt. Exercitiul acesta al iesirii din noi insine uneori e dureros, inseamna sa parasesti o pozitie sigura, sa iesi din confortul felului tau de a fi, adoptand felul celuilalt de a fi. Dar numai asa te poti largi, te poti imbogati si poti transforma iubirea in cale de cunoastere. Daca ramai in tine insuti, esti foarte sarac. Ba, mai mult, te trezesti ca toti iti intorc spatele. Te trezesti singur.

- Ar trebui atunci sa cultivam toleranta in dragoste?

- Ar trebui sa facem exercitiul alteritatii, nu al tolerantei. Toleranta e un fel de ingaduinta fata de ceva ce tie nu-ti convine, presupui ca celalalt are niste defecte pe care tu, din marinimie, le treci cu vederea. Adica toleranta presupune mandria. Or, intr-o relatie de iubire tu nu ai dreptul sa consideri felul tau de a fi mai bun ca al celuilalt, n-ai voie sa ceri celuilalt sa se schimbe, trebuie sa-ti ceri tie sa-l suporti pe celalalt. In iubire, nu trebuie sa te preocupe binele tau, ci trebuie sa te pui pe tine in slujba celuilalt, preocuparea ta sa fie devenirea lui. Scopul lui nu e sa te infrumuseteze pe tine, sa te faca sa te simti mai frumos si mai bun. Iubirea traita drept schimba oricum lucrurile in bine. Faptul ca ma daruiesc total, ca ma arat jertfitor il face si pe celalalt sa se corecteze, sa se simta, il schimba in bine. Parintele Teofil Paraian spunea ca dragostea niciodata nu calculeaza si dragostea totdeauna calculeaza. Cum vine asta? Pai, niciodata nu calculeaza ce daruieste, ca sa-i atraga atentia celuilalt uite, cate am facut pentru tine, acum da-mi si tu la fel. Si in acelasi timp calculeaza mereu cat primeste, ca sa poata da mai mult. Asta e iubirea adevarata.

- Cateodata, oricate ai face pentru celalalt, el ramane indiferent si nu-ti intoarce nici o farama de dragoste. Cum stii care e omul pentru care merita sa dai tot?

- In ordinea fireasca, important e sa nu te implici intr-o relatie pana nu esti sigur de ea. Potentialul de afectiune, de iubire, trebuie pastrat pana gasesti o persoana cu care te potrivesti cu adevarat, cu care sa ai in primul rand o potrivire sufleteasca, nu trupeasca. Apoi, un om de calitate, daca a intalnit un alt om de calitate si se jertfeste pana la capat, reuseste sa-l invinga pe celalalt prin iubire, chiar daca celalalt iubeste mai putin. Iubirea unuia, cu statornicie, poate sa salveze iubirea celuilalt. Am cunoscut multe recuperari miraculoase de relatii care erau in pragul esecului si au ajuns chiar mai puternice si mai profunde ca inainte. Oamenii trebuie sa invete sa aprecieze crizele. Intrebarea mai are insa si o capcana. Daca te opresti la om, risti sa pierzi tot. Daca il ai in minte mereu si pe Dumnezeu, gasesti in jur suficiente persoane care sa merite sa dai tot, fara sa-ti mai fie teama ca ai putea pierde. Nici un om nu merita in sine sa-i dai tot. Pentru ca omul ala nu e ultima realitate, dar Dumnezeul din el, da. In definitiv, prin om ne daruim, de fapt, lui Dumnezeu.

"Daca nu se ajunge la cununie, inseamna ca Dumnezeu e scos afara din ecuatie"

- Si atunci care e rostul casniciei?

-Relatia, casnicia sunt doar un cadru in care noi ne manifestam, ne desavarsim. Ne exersam iubirea, aceasta capacitate de a iesi din noi insine, de a deveni transparenti, ca Dumnezeu sa se poata manifesta deplin in noi, iar noi sa ajungem la acea patrundere reciproca intre oameni, sa putem iubi tot mai mult. Numai daca ne exersam deschiderea, devenim niste vase largi care pot primi mult mai mult decat pe celalalt. Si atunci pot iubi, prin intermediul lui, pe toti oamenii, intreaga natura si toate animalele, pot cuprinde in inima mea toata creatia lui Dumnezeu. Exersand comuniunea in doi ne pregatim pentru comuniunea cu toti, care va fi in Imparatia Cerurilor.

- Exista suflete pereche? Oameni alaturi de care totul devine mult mai usor?

- Exista, dar mai multe. Nu exista un singur om cu care sa-ti fie scris sa fii impreuna. Exista insa mai multe persoane in lumea asta cu care relationezi foarte bine. Faptul ca ai intalnit una si, din nestiinta, iubirea s-a cheltuit, nu inseamna ca vei ramane toata viata singur. Asa cum faptul ca ai intalnit un suflet pereche nu garanteaza ca iubirea va dura, daca nu lucrezi virtutile ei. Fara potrivire, nu e posibila dragostea. Dar potrivirea e doar o scanteie. Ea nu garanteaza vesnicia sentimentului. Nu meriti ceva pentru care n-ai muncit! (rade). Din contra, se intampla des ca tocmai aceste iubiri sa se cheltuie mai repede, pentru ca totul e perfect si nimeni nu depune nici un efort. Se ajunge la un fel de suficienta, pentru ca celalalt corespunde perfect nevoilor mele si eu nevoilor lui, si atunci fiecare se iubeste pe sine, prin intermediul celuilalt.

- Asa se nasc gelozia si posesivitatea?

- Gelozia e iubirea de sine prin celalalt. Daca esti gelos, nu-l iubesti pe celalalt cu adevarat, ci consideri ca celalalt e dreptul tau si cineva atenteaza la el. Ti-e frica sa nu vina cineva sa ti-l fure. Dar nici un om nu are dreptul sa il confiste pe celalalt. Iubirile astea contorsionate, cu gelozii si suferinte care-ti fura ochii si-ti intuneca mintea, sunt iubiri demonice. Ele sunt fascinante in felul lor, sunt foarte simtuale, au un erotism exacerbat, dar produc enorm de multa suferinta, te desfiinteaza ca persoana. Tu crezi ca te-ai jertfit suferind, dar de fapt ai fost posedat. Iubirea adevarata, dumnezeiasca, afirma, nu distruge. E ca un cer senin. N-are tulburare si n-are ceata.

- Astazi, tot mai multi oameni aleg o forma libera de iubire. Nu se mai casatoresc, ba uneori nici nu mai locuiesc impreuna, dar cu toate acestea, se iubesc si traiesc in armonie. E gresit ca procedeaza asa?

- Iubirea care nu implica responsabilitate si sacrificiu nu e iubire adevarata. E iubire conjuncturala, care nu ajunge la maturitate. De fapt, in cazul lor nici nu se ajunge cu adevarat la iubire, ei raman in faza de indragostire. Daca nu se ajunge la cununie, inseamna ca Dumnezeu e scos afara din ecuatie. Si fara harul dumnezeiesc, omul e finit si dragostea lui tine doar o vreme. Cei care aleg calea aceasta vor o iubir e in care sa nu aiba nimic de pierdut, ci doar de castigat. Vor sa ia ceva ce se obtine usor si sa se pastreze mereu liberi, in cazul ca apare ceva mai ofertant.

- Cand traiesti o iubire nefericita, te gandesti adesea ca ar putea exista cineva care sa te iubeasca mai mult, sa te inteleaga mai bine...

- Modul asta de a vedea lucrurile e o consecinta a gandirii tehniciste. Un produs se uzeaza moral, in momentul in care apare o versiune imbunatatita a lui. (rade) Adica iese din uz. Or, oamenii nu ies din uz, ei devin continuu. Trebuie sa aprofundam, sa sapam in relatia respectiva, pentru a ajunge la noi si noi adancimi, chiar daca apar oportunitati de relatii mai bune, chiar daca cunoastem persoane care ni se par mai potrivite. N-avem voie sa schimbam persoana. N-avem voie sa incepem mii de drumuri, pentru ca nu mai ajungem niciodata la capat. Nu poti sa te remodelezi la infinit dupa alte tipare de femei sau barbati, pentru ca te tocesti ca piesa, ajungi sa nu mai ai nici un profil. Tu crezi ca ai capatat experienta, ca ti-ai imbogatit modul de a fi, avand foarte multe iubiri, dar de fapt te-ai pierdut pe tine, nu mai stii cine esti cu adevarat. In iubire, ca si in profesie, e foarte important sa fii statornic. Nu te poti face trei ani medic, apoi inca trei actor si dupa alti trei sa te pregatesti sa devii fotbalist. Trebuie sa mergi mai departe. Pentru ca impasul la care ajungi intr-o relatie e al tau, in primul rand, nu al celuilalt. Dumnezeu ti l-a randuit tie, ca sa te depasesti, ca sa evoluezi. Schimband persoana, fugi de tine, fugi de devenire. Iar obstacolul va reveni, sub alta forma, oricine ar fi langa tine.

"Nimic nu se poate fara sacrificiu, fara principiul crucii"

- De ce e atat de importanta fidelitatea? Cunosc persoane care spun ca-si iubesc partenerii, desi ii mai insala din cand in cand, si ca asta nu are nici o importanta, atata timp cat nu sunt sentimente la mijloc.

- Se mint singuri. Infidelitatea e o forma de consum. E foarte urat sa-i consumi pe ceilalti, pentru nevoile tale erotice. Dar, de fapt, te consumi pe tine. Stagnezi. Fara fidelitate, nu poti ajunge la nivele mai profunde. Numai asa poti evolua. Or, daca iti permiti alternative, inseamna ca nu esti dispus sa infrunti blocajul, ca vrei sa il ocolesti. Daca iti refuzi alternativa, atunci nu mai eziti, depasesti criza si vezi si ce potential zace in tine si in celalalt. Si esti mai castigat si mai bogat ca inainte. Ajungi la alt nivel al iubirii, e o iubire rafinata si foarte profunda, care nu mai sta doar in indragostirea trupeasca. Efortul putin inseamna devenire putina, inseamna sa fugi de implinirea de sine. Vedeti, nimic nu se poate fara sacrificiu, fara principiul crucii. Sacrificiul pe cruce e fereastra spre Inviere. Sfantul Maxim Marturisitorul spunea ca in creatie toate se cer dupa cruce. Asa se manifesta iubirea lui Dumnezeu fata de noi. Pentru ca asta e conditia noastra cazuta, consecinta caderii in pacat. Nu ni se da nimic, daca nu jertfim ceva. Si iubirea e o jertfa. Jertfesti sinele tau, ca sa-ti apropii sinele celuilalt. E o renuntare la tine. Sacrificiul da profunzime oricarei relatii. E cel care fixeaza iubirea. Sa te indragostesti e usor, dar sa iubesti e foarte greu. Fugi de cruce: fugi de inviere, fugi de bucurie, fugi de iubirea adevarata! Nu se poate fara. Fara cruce, e calea usoara, comoda. Nestiind sa suferim cu bucurie, sa umplem suferinta de rost, fugim, de fapt, de viata. Si tot ce primim e de mana a doua. Toate bucuriile si iubirile sunt diluate. Tot ce traim e searbad.

- De ce suferintele din dragoste sunt unele dintre cele mai dureroase?

- Pentru ca omul, iubind, se deschide si devine profund. Si atunci incaseaza loviturile direct in profunzimea fiintei. Daca iubirea a fost cu Dumnezeu si celalalt pleaca totusi, Dumnezeu nu ramane dator. Vine El si umple golul, pentru ca tu nu l-ai iubit doar pe cel care a plecat, ci si pe Dumnezeu din el. Poti fi destramat cu adevarat dupa o despartire, doar daca nu-L ai pe Dumnezeu. Daca ai iubit stramb, daca ai fost posedat de celalalt.

- Uneori, dupa o mare iubire, nu mai avem curaj sa mergem mai departe, sa ne mai deschidem sufletul inca o data. Cum putem vindeca ranile lasate de o suferinta din dragoste?

- Parintele Teofil Paraian spunea ca suferinta e o mare taina. Degeaba ti-o explici teoretic, inima continua sa doara. Si orice sfat din afara ramane tot in afara. Numai Dumnezeu poate vindeca astfel de rani, daca considera. Dar unele dintre ele nici nu trebuie sa se vindece. Se intampla uneori ca inima ta sa poata purta infinit de multe rani deschise. Capacitatea de suferinta a omului e foarte mare. Dar nici nu trebuie sa devenim atat de obsedati sa se inchida rana, sa uitam tot. Un esec in dragoste nu trebuie sa ne infirmizeze afectiv. Poti sa duci o alta relatie si cu o rana in inima. Si cu mai multe rani in inima. Dumnezeu iti da oricum puterea de a iubi din nou. Trebuie sa mergi inainte, sa ai curajul sa te deschizi din nou, sa incasezi din nou. N-ai voie sa te opresti.

"Fericirea se munceste in fiecare zi"

- Unora parca le sunt date numai suferinte, toata viata...

- Trebuie sa intelegi ca e ca un joc intre tine si Dumnezeu. In suferinta se ascunde, de fapt, dragostea lui Dumnezeu fata de tine. Si atunci incepi sa gasesti un rost fiecarei suferinte. Fara Dumnezeu, totul sfarseste intr-un mare absurd. Si cea mai mica suferinta te doboara. Nu mai intelegi nimic si ajungi sa-ti pui capat zilelor. Cu Dumnezeu, cea mai mare suferinta e umpluta de sens si e mereu urmata de bucurie. Trebuie sa nu uiti niciodata ca Dumnezeu te iubeste si te pune la incercare. Te incearca, pentru ca vrea sa-ti dea ceva. Dar cu un pret! Trebuie sa meriti darul, sa te ridici spiritual la nivelul la care il poti primi. Nivelul urmator al jocului. Oricum, darul e intotdeauna cu mult mai mare decat suferinta pe care o treci ca sa ajungi la el. Dumnezeu nu ne poate darui liber, ca atunci ne-ar asfixia cu iubirea lui, ne-ar distruge fiinta, nu ne-ar mai lasa sa inflorim liber. Dumnezeu, cand ne iubeste, ne pune la incercare, ca pe argint in topitoare. Pentru ca vrea sa scoata din noi esenta cea mai pura.

- Ce ar trebui sa facem ca sa fim fericiti?

- Trebuie sa pornim in cautarea adevarului iubirii, cu toate fortele noastre. Sa nu ne angajam steril, de suprafata, ci sa ne daruim total, tuturor oamenilor si, prin ei, lui Dumnezeu. Si sa o facem pe viata. Fericirea adevarata exista. Si exista aici, pe pamant. Ea nu e decat o cale pe care inaintam. Doar in masura in care stim sa daruim, o sa si primim. Pentru ca Dumnezeu ne chinuie uneori, dar ne si rasplateste cu asupra de masura. Se joaca cu noi, ne face sa vrem mai mult, sa ne dorim mai mult, sa devenim mai mult. Fericirea nu e un dat, o pleasca, o incremenire care pica pe tine. O fericire statica ne-ar strivi sub o plictiseala cumplita. Fericirea se munceste, se castiga in fiecare zi. E un urcus continuu, o dinamica ce se adapteaza permanent nevoilor noastre. Fericirea e devenire.



19 aprilie 2013

Canoane de rugăciuni pentru diferite trebuințe


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...


Aceste canoane de rugăciuni se Recomanda a fi făcute unul o de date si numai cu binecuvântarea părintelui duhovnic si Sfatul. Acolo UNDE Nu Este Trecut Cat timp se citește ONU acatist, rugaciune, etc, înseamnă CA TREBUIE cerută binecuvântarea duhovnicului, CACI NUMAI duhovnicul STIE puterea fiecăruia DINTRE noi.

1. Din pretul Boala:

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Acoperământ;

• Marti, Joi, Sambata - Ac Sf. MUC. Pantelimon ;

2. A scris: Serviciu:

• Psalmii 37, 67, 50, 142

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Mina

• Marti, Joi, Sambata: Acatistul Buneivestiri

• Seara - Paraclisul Maicii Domnului

Psaltirea o de date

3. Din pretul reușită la proces:

• 40 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina (zilnic)

Psaltirea de 3 Ori (in aceste 40 Zile)

4. Din pretul Plecarea version Strainatate:

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Mina

• Marti, Joi, Sambata - Acatistul Buneivestiri

5. Din pretul Patima beției:

• 40 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina

Paraclisul Maicii Domnului

• Psalmii 37, 67, 50, 142

• Miercuri, Vineri - mesaj: Anafura SI Aghiazmă

6. Din pretul împăcarea version Familie:

• 40 zile - Ac. Sf. MUC. Mina

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sfant Acoperământ

Psaltirea de 3 Ori (în aceste 40 Zile)

7. Din pretul cununie:

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. IER. Nicolae

• Marti, Joi, Sambata - Acatistul Sf. IER. Spiridon

8. Din pretul concubinaj:

• 80 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina (seara SI dimineața)

• 7 Psaltiri (in aceste 80 Zile)

• Luni, Marti, Joi, Sambata: Ac. SI: Ier. Spiridon

9. Din pretul hoție:

• 80 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina (seara SI dimineața)

• 7 Psaltiri (în aceste 80 Zile)

Paraclisul Maicii Domnului

10. Din pretul Boala:

Acatistul Sf. MUC. Pantelimon

• Luni, Marti - Acatistul Sf. Ioan Botezătorul

• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ

• Joi, Sambata - Acatistul Sf. IER. Spiridon

11. Din pretul zămislirea de prunci:

• Luni - Acatistul Sf. Ioan Botezătorul

• Marti, Joi - Acatistul Sf. ler. Spiridon

• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ

• Sambata, Duminică - Ac. Sf. MUC. Pantelimon

• 40 de zile - Acatistul Sf. Parinti Ioachim si Ana

12. Din pretul dezlegarea graiului:

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. Ioan Botezătorul

• Marti, Joi, Sambata, Duminică - Ac, Sf. IER. Spiridon

13. Din pretul luminarea mintii:

• Psalmii 37. 67, 50142

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Mina

• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)

Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)

14. PENTRU LINISTEA Copilului:

• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)

• Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Mina

• Marti, Sambata - Acatistul Buneivestiri

15. Din pretul izbăvirea de pagubă SI necaz:

• 40 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina (seara SI dimineața)

Psaltirea de 3 Ori (în aceste 40 de Zile)

• Marti, Joi, Sambata, Duminică - Acatistul Sf. IER. Spiridon

16. Din pretul Intoarcerea ACASĂ:

• 40 de zile - Psaltirea de 3 Ori

Acatistul Sf. MUC. Mina (zilnic)

• Luni, Miercuri, Vineri - Acatistul Buneivestiri

17. Din pretul întărirea Credinței si luminarea minții:

• Marti, Joi, Sambata - Acatistul Sf .. IER. Spiridon

Paraclisul Maicii Domnului

18. Din pretul Cereri:

• Luni, Miercuri, Vineri - Acatistul Sf. IER. Spiridon

Paraclisul Maicii Domnului (seara)

• Psalmii 37, 67, 50, 142 (zilnic)

• Anafură SI Aghiazmă Mică (zilnic)

19. Din pretul SPORUL casei:

• Luni, Marti, Joi, Sambata - Acatistul Sf. IER. Spiridon

Paraclisul Maicii Domnului (seara)

• Miercuri, Vineri - post (dimineața Anafură SI Aghiazmă)

• Sâmbăta o pâine si o lumanare la Biserică

20. Din pretul Femeia gravida:

• Luni, Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Pantelimon

• Marti, Joi, Sambata - Ac. Sf. Stelian

• Acatistul Sfântului Acoperământ (zilnic)

• O data pe luna (timp de 3 Luni) - Sfânta împărtășanie

21. Din pretul demonizați:

• Luni, Miercuri - Ac. Sf. Ioan Botezătorul

• Marti, Joi - Ac. Sf. IER, Spiridon

• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ

• Sambata, Duminică - Ac. Sf. MUC. Pantelimon

• Psalmii 37, 67, 50142 (zilnic)

• Ulei de la Sfântul Maslu version mancare; Anafură SI Aghiazmă

• O date la 3 saptamani - Sfânta împărtășanie

22. Din pretul Gand bun de cununie:

• de 3 Ori în Perioada Soldul 40 de zile - Ac, Sfântului Acoperământ siParaclisul Maicii Domnului


23. Din pretul ferirea de relevan:

• 40 de zile - Psaltirea de 3 Ori

• Zilnic - Acatistul Sfântului Acoperământ

24. Din pretul morti. Hrana SI LUMINA:

• Canonul de Pocăință al Domnului Iisus Hristos

• Lumanare si o pâine la Biserică

25. Din pretul soacră:

• 40 de zile - Ac. Sf. IER. Spiridon (zilnic)

• Miercuri, Vineri - Ac. Sf. MUC. Mina

• Psalmii 37, 67, 50, 142 zilnic

Psaltirea de 3 Ori (în aceste 40 de Zile)

26. Din pretul concubinaj cu Străini:

• 80 de zile - Ac. Sf. MUC. Mina (seara SI dimineața)

• Luni, Marti, Joi, Sambata - Ac. Sf. IER. Spiridon

• Psalmii 37, 67, 50, 142 (zilnic)

Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)

• în 120 de zile - Psaltirea de 12 Ori

27. Din pretul cununie grabnică:

• Psalmii 37, 67, 50, 142

Psaltirea de 3 Ori

• Luni. Miercuri, Vineri - Ac. Sf. IER. Nicolae

• Marti, Joi, Sambata: Ac. Sf. IER. Spiridon

• Sambata SI Duminică - Ac. Buneivestiri

28. Canon de mulțumire:

• 40 de zile - Paraclisul Maicii Domnului (zilnic)

• Sâmbăta - o pâine si o lumanare la Biserică

29. Din pretul Boala psihică:

Ac. Sf. MUC. Pantelimon (zilnic)

• Luni. Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ

• Sambata, Duminică - Ac. Sf. IER. Spiridon

30. Canon de mulțumire:

• Tatal Nostru, Crezul, Psalmul 50

Paraclisul Maicii Domnului

• Canon de pocăință al Domnului Nostru Iisus Hristos

• Duminica la Biserica - Anafură SI Aghiazmă

• La Cele 4 Posturi de Peste o - Mancare de mesaj

31. Boala de epilepsie:

• Luni, Marti - Ac. Sf. Ioan Botezătorul

• Miercuri, Vineri - Ac. Sfântului Acoperământ

• Sambata, Duminică - Ac. Sf. MUC. Pantelimon

• O data pe luna timp de ONU o - Sfânta Împărtășanie.

sursa

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...



Preabunule si intru-tot-laudate Parinte Iosife, pastorul si invatatorul celor ce alearga cu credinta la a ta folosire si cu rugaciune fierbinte te cheama pe tine, grabeste de ne ajuta si noua celor ce cu credinta si cu dragoste savarsim pomenirea ta, stand rugator catre Atotmilostivul Dumnezeu, pentru ca dreapta credinta sa se intareasca si sa sporeasca si toata crestinatatea sa fie ingradita si pazita prin sfintele tale rugaciuni, de certurile cele lumesti si de toata dezbinarea si neintelegerea. Si pentru ca Domnul Dumnezeul nostru sa ne acopere si sa ne apere de tot raul: de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de incalcarea noastra de alte neamuri, de robie, de prapadul razboiului, de toate bolile si ranile cele aducatoare de moarte si de cumplita moarte cea prin dezlantuirea puterilor fara de zagaz ale firii. Roaga pe Ziditorul tuturor, facatorule de bine, sa dea: pace lumii, liniste vazduhurilor, ploaie la buna vreme, roada imbelsugata pamantului, bunastare poporului, intelegere sotilor, ascultare copiilor, iubire de fii parintilor, dragoste frateasca tuturor, indreptare pacatosilor, spor duhovnicesc celor alesi, ravna multa catre Domnul, preotilor, virtute calugarilor, inalta intelepciune ierarhilor si sanatate tuturor. Iar pe noi cei ce ne-am adunat la aceasta sfanta pomenire a ta, ne miluieste, indraznitorule catre Dumnezeu. Ca, prin mijlocirea ta, cu folosinta rugaciunilor tale si cu harul lui Hristos Dumnezeu, viata lina si fara de pacat sa ni se daruiasca, spre a vietui cu buna cuviinta in veacul acesta, si de partea starii de-a stanga, la infricosatoarea judecata a toata lumea, sa fim scutiti, si in partea celor de-a dreapta sa ne invrednicim a fi, impreuna cu toti cei din veac bineplacuti Domnului. Amin.


RUGACIUNE SPECIALA CATRE SFANTUL IOSIF CEL NOU DE LA PARTOS

Cu umilinta si evlavie ne plecam astazi genunchii inaintea slavei Marelui Dumnezeu, Cel ce te-a marit pe tine, Preasfinte Parintele nostru Iosife, si prinos de cinstire si de multumita ii aducem, pentru ca ni te-a daruit fierbinte rugator si puternic ocrotitor in ceruri. Ca tu, ca un izbavitor ai fost trimis, de sus, dreptmaritorilor crestini din partile Banatului, la vreme de stramtorare; si, ca un bun pastor si parinte, cu dragoste si cu intelepciune, i-ai pastorit pe dansii, chip de smerenie, de infranare si de curatie facandu-te tuturor, cu nevointele tale pustnicesti, cu postul, cu privegherea si cu rugaciunea. Pentru aceasta, inca mai-inainte de mutarea ta la vesnicele locasuri, te-ai invrednicit de darul cel mai presus de fire al minunilor; cununa biruintei s-a impletit tie in ceruri, si la cetele sfintilor si ale dreptilor, celor ce, de la inceputul veacului, au bineplacut lui Dumnezeu, te-ai adaugat. Iar noua, pe pamant, ai binevoit a ne lasa cinstitele tale moaste, ca pe un izvor de daruri si tamaduiri celor ce alearga la tine cu credinta. Drept aceea, si noi acum, cu bucurie si cu dragoste te laudam pe tine, sfinte ierarhe, si cinstire de obste facandu-ti, cu evlavie sarutam sfintele tale moaste si cu smerenie ne rugam tie: ocroteste Biserica ta, tara aceasta si pe toti cei ce cu credinta si cu dragoste cheama intr-ajutor numele tau cel sfant. Si ca unul ce stai inaintea fetei Ziditorului tuturor, indraznire avand catre Dansul, ajuta-ne cu mijlocirile tale si roaga-L, parinte sfinte, milostiv sa fie noua, iertare de pacate sa ne daruiasca si de toata reaua intamplare sa ne izbaveasca; credinta cea dreapta sa o intareasca; intaratarile eresurilor sa le strice, cu puterea Preasfantului Sau Duh; dragostea sa o inmulteasca; ura sa o stinga; razboaiele sa le inlature si pacea a toata lumea desavarsit sa o intemeieze. Si asa, virtutilor tale urmand, Sfinte Iosife, neincetat sa sporim in credinta, in dragostea catre Dumnezeu si catre aproapele si in toata fapta cea buna, ca sa ajungem toti la limanul cel mult dorit al mantuirii. Si, laudand, pana la sfarsitul veacului, pururea cinstita pomenirea ta, cu inimi curate sa cantam: Marire Tie, Dumnezeule, Cel mare si minunat intre sfinti, in vecii vecilor. Amin.

Arhivă blog

CATEGORII

. Despre Evlavie (3) .RUGĂCIUNE (23) .Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul (2) .Rugăciune către Sfântul Mucenic Fanurie (2) ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI (1) ACATISTE (11) ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop (1) ACATISTUL Sfantului Ciprian (2) Acatistul Sfantului Gheorghe (3) Acatistul Sfantului Nectarie Taumaturgul (2) Acatistul Sfantului Nicolae (1) Acatistul Sfântului Eftimie cel Mare (1) Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL (1) Acatistul Sfântului Serafim de Sarov - 2 Ianuarie (1) ACATISTUL SFÂNTULUI STELIAN (1) Acatistul Sfintei Cruci (1) ACATISTUL SFINTEI MUCENITE VARVARA (3) Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: (1) Acatistul Sfintei Parascheva (2) Acatistul Sfintilor Brancoveni (1) Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi (1) ACATISTUL SFINȚILOR IOSIF IACOB ȘI DAVID PROOROCUL (1) Acatistul Sfinţilor Teodor Tiron şi Teodor Stratilat (2) Adormirea Maicii Domnului (1) Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (1) ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN (1) AGHIAZMA SAU APA SFINTITA (2) AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI (1) AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE (9) AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI (4) AICI GASESTI MOASTELE SFINTEI PARASCHIVA (3) AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI (7) AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI (1) AICI SE GASESC SFINTE MOASTE (2) Alexandru Pesamosca (2) APOSTOL ŞI MUCENIC ŞTEFAN (1) Arhanghelui Gabriel. (1) ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN (6) Articole Apopei Roxana (1) Articole Ioan Monahul (5) AUDIO..VISARION IUGULESCU (1) BISERICI (35) BUNA VESTIRE (2) CANOANELE SFANTULUI CALINIC (2) Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui (1) Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti (2) CANONUL SFANTULUI EFREM SIRUL (1) Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei (1) CARTI INTERESANTE (1) Cei patru Sfinţi Evanghelişti (1) CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL (6) Cele noua lectii predate de Sfintii Petru si Pavel (1) Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? (2) CITATE DESPRE RABDARE (1) CITATE DIN FILOCALIE (1) CITATE DIN SF EVANGHELIE (3) CUGETARI ORTODOXE (1) CUM ÎNSEALĂ DIAVOLUL PE OM (1) CUM SA NE RUGAM (8) CUVINTE DE FOLOS (32) Cuviosul Arhimd. Sofronie (1) CUVIOSUL ISIDOR PELUSIOTUL (1) Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) (4) CUVIOSUL SERGHIE: (2) Cuviosul Tadei de la Vitovnita (1) Cuviosului Sofronie Saharov (1) DESPPRE VRAJI SI FARMECE (1) DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR (1) DESPRE AVORT (3) DESPRE ACATISTE SI PARACLISE (1) DESPRE APOCALIPSA (1) DESPRE BOALA (2) Despre Boboteaza (1) DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. (2) Despre Clopote (1) Despre colivă (2) DESPRE CREDINTA (1) DESPRE CRUCE (6) DESPRE DIAVOL (13) DESPRE DRAGOSTE (1) Despre educatia crestina a copiilor (1) DESPRE HAINELE PREOTESTI (2) DESPRE ICOANE (10) DESPRE INGER PAZITOR (3) Despre invidie (1) DESPRE JUDECAREA APROAPELUI (2) DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE (7) DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU (4) DESPRE LACRIMI (2) DESPRE LUMANARI (4) DESPRE MAICA DOMNULUI (3) DESPRE MANIE (2) Despre milostenie (2) DESPRE MOARTE (5) DESPRE OZN-URI (1) DESPRE PACAT (3) DESPRE POCAINTA (2) DESPRE POST (12) Despre PREOTUL DUHOVNIC (2) DESPRE RAI SI IAD (4) DESPRE RUGACIUNE (30) Despre Rugaciunea Inimii (2) Despre Sfanta Impartasanie (1) DESPRE SFINTELE MOASTE (6) DESPRE SMERENIE (3) DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM (7) DESPRE SUFLET (1) DESPRE TALISMAN (1) DESPRE TRUFIE (1) DESPRE URA (1) DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN (13) DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA (1) Drumul sufletului după moarte (1) Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon (2) Duminica Tuturor Sfintilor (1) ENIGMA MARAMEI VERONICĂI (2) EPISTOLIA DOMNULUI (2) EVANGHELIA ZILEI 16. 11. 2014 (1) GRIGORIE TEOLOGUL ŞI IOAN GURĂ DE AUR (1) ICOANA BIZANTINĂ (1) IER. SAVATIE BASTOVOI (1) IEROD. VISARION IUGULESCU (6) INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: (1) INDREPTAR SPOVEDANIE DE VALERIU GAFENCU (1) Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului (1) INTERVIURI (33) INVATATURI (121) IZVORUL TAMADUIRII (2) ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (1) Întâmpinarea Domnului -Stretenia (2) Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" (1) Lancea cu care a fost omorât Hristos (1) Legenda Sfântului Valentin (1) Maica Pelaghia (1) MANASTIREA HUREZU (1) MARGARITARE DUHOVNICESTI (1) Maria Egipteanca (6) MILOSTENIA (1) MILOSTENIE..VREAU AJUTOR (5) MINUNEA DE LA SF.MORMANT (1) Minuni ale Sfantului Nectarie (16) Minuni Sfanta Parascheva (3) MINUNI.. (60) MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA (3) Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (2) NICOLAE VELIMIROVICI (2) O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA (1) O rugăciune de dimineaţă (1) OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM (1) PAR. ILIE CLEOPA (3) PARACLIS LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ( 29 AUGUST) (1) PARACLISUL CUVIOSULUI GHEORGHE DE LA HOZEVA (8 IANUARIE) (1) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IOAN EVANGHELISTUL ( 8 mai) (2) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie) (4) PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA (11 NOIEMBRIE) (4) PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) (1) Parastasele și folosul lor (3) PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (5) PARINTELE ARSENIE BOCA (51) PARINTELE ARSENIE PAPACIOC (17) PARINTELE CLEOPA (44) PARINTELE ILARION ARGATU (10) PARINTELE ILIE LACATUSU (4) PARINTELE IOSIF TRIFA (3) PARINTELE JUSTIN PARVU (8) Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre (2) PARINTELE PAISIE AGHIORITUL (35) PARINTELE PETRONIU TANASE (1) PARINTELE PORFIRIE (6) PARINTELE SOFIAN BOGHIU (5) Parintele Teofil Paraian (1) PARINTELE VISARION IUGULESCU (4) Părintele Ardenie Boca (1) Părintele Constantin Galeriu (1) Părintele Iulian de la Prodromu (1) Părintele Nicău (1) Părintele Proclu (1) PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1) Părintele Rafail Noica (1) Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) (1) Pelerinaj Grecia 2017 (2) Pelerinaj Israel (1) PILDE (127) PILDE CRESTINE (17) PILDE DIN PATERIC (4) POEZII (87) POEZII ..IISUS HRISTOS (14) Poezii cu Preot Ioan (19) POEZII DE ANDREI BOTOSANU (11) POEZII DE CAMELIA CRISTEA (4) Poezii de Costel Ursu (1) Poezii de Doru Avram (1) Poezii de Eliana Popa (14) POEZII DE ILARION ARGATU (2) Poezii de Pr.Gabriel Militaru (1) Poezii de Preot Sorin Croitoru (43) POEZII DE RADU GYR (3) POEZII DE TRAIAN DORZ (7) Poezii de Valeriu Gafencu (3) Poezii de Vasile Militaru (1) Policarp si Laurentiu (1) POSTUL SFINTILOR PETRU SI PAVEL (2) POVESTIRE (6) POVESTIRI DIN PATERIC (1) POVESTIRI DUHOVNICESTI (3) POVESTITE DE SFINTI (25) Pr. Efrem Atonitul (1) PR. PAISIE OLARU (2) PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor (1) Preotul Andrei Constantin (1) PREVIZIUNI (1) Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani (1) PROFETII (30) Prohodul Domnului (1) Proorocul Moise (1) PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA (4) Pruncii Simeon şi Parascheva (1) Psalmi (1) Psalmul 50 (al lui David) (1) PUSTNIC ONUFRIE (1) Rucăciune către sfinti (1) Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos (1) RUGACIUNE CATRE SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (1) Rugaciune catre Sf. Nectarie (2) RUGACIUNE CATRE SFANTUL CUVIOS STELIAN (1) RUGACIUNE CATRE SFANTUL NICOLAE (1) Rugaciune pentru bolnavii de cancer. (1) RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA (1) Rugaciunea Sfantului Ciprian (1) Rugaciunea Sfintei Cruci (1) RUGACIUNI (86) Rugăciune catre Sfantul Ilie (3) Rugăciune catre Sfantul Nectarie (2) Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului (1) RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA (2) Rugăciune către sf Arhangheli Mihail Si Gavril (1) Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul (3) Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (2) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL GHEORGHE (1) Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici (3) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL (1) Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (1) RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII (3) Rugăciune de pocăinţă (1) Rugăciune pentru căsătorie... (2) RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN (1) Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: (3) Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina (1) Rugăciuni către Sf. Pantelimon (2) Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii (1) SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM (4) SARBATORI (27) Sânzaienele (1) SCOPUL VIETII CRESTINESTI (1) SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. (1) Sf ap Iacob al lui Zevedeu (1) SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR (2) Sf Efrem cel Nou (1) Sf Gheorghe (2) Sf Gheorghe Hozevitul (2) Sf Ignatie (1) SF IOAN GURA DE AUR (16) Sf Lazăr din Betania (1) SF SPIRIDON (1) SF. IERARH ANTIM IVIREANU (2) Sf. Ignatie Teoforul (4) SF. IOAN BOTEZATORUL (14) SF. IOAN DE LA PRISLOP (3) Sf. Mc. Calistrat; (1) Sf. Porfirie Bairaktaris (1) Sf. Prooroc Iona (1) Sf. Sfintit mucenic Valentin (1) SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA (2) SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA (5) Sf.Ignatie Briancianinov (1) Sfanta Ana (5) SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA (1) SFANTA DUMINICA (1) SFANTA ECATERINA (1) SFANTA FILOFTEIA (11) SFANTA HRISTINA (3) Sfanta Iulia (1) SFANTA LITURGHIE (1) Sfanta Lucia (3) Sfanta Macrina (1) Sfanta Marina (5) Sfanta Mucenita Haritina (1) Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale (1) Sfanta Mucenita Tecla (2) SFANTA PARASCHIVA (12) Sfanta Salomeea (1) Sfanta Tatiana (3) Sfanta Teodora (1) Sfanta Veronica (1) SFANTA XENIA (5) Sfantul ioan Iacob Hozevitul (5) Sfantul Mc Ioan Valahul (2) SFANTUL ADRIAN (6) Sfantul Alexandru (2) Sfantul Andrei - Apostolul romanilor (3) Sfantul Andrei Rubliov (1) SFANTUL ANTONIE CEL MARE (8) Sfantul Ap.Timotei (5) SFANTUL APOSTOL ANDREI (7) SFANTUL APOSTOL IOAN (3) Sfantul Apostol si Evanghelist Matei (3) Sfantul Apostol Tadeu (1) SFANTUL CRISTIAN (1) Sfantul Cuvios Patapie (3) SFANTUL DANIIL SIHASTRUL (1) Sfantul Dimitrie al Rostovului (1) SFANTUL DUMITRU (13) Sfantul Efrem Cel Nou (3) Sfantul Eftimie cel Mare (1) Sfantul Emilian (1) Sfantul Fanurie (1) SFANTUL FILIP (2) SFANTUL GHEORGHE (3) Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN (1) Sfantul Gherasim din Kefalonia (1) SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL (2) Sfantul Haralambie (2) SFANTUL IERARH PARTENIE (1) Sfantul Ierarh Vasile cel Mare (5) SFANTUL ILIE (9) Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava (5) SFANTUL IOAN DAMASCHIN (2) SFANTUL IOAN IACOB HOZEVITUL (5) SFANTUL IOAN RUSUL (10) SFANTUL IOAN SCARARUL (3) SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS (6) Sfantul Isidor din Hios (1) Sfantul Isidor Pelusiotul (1) Sfantul Iuda (1) Sfantul Iuliu Veteranul (1) Sfantul Lazăr din Betania (1) SFANTUL MACARIE CEL MARE (2) SFANTUL MARCU ASCETUL (1) Sfantul Maxim Mărturisitorul (1) SFANTUL MINA (12) Sfantul Mucenic Gheorghe (2) Sfantul Mucenic Polieuct (1) SFANTUL MUCENIC TRIFON (3) SFANTUL NECTARIE (43) SFANTUL NICOLAE (20) Sfantul Nil Dorobantu (1) SFANTUL PAHOMIE CEL MARE (1) SFANTUL PANTELIMON (15) Sfantul Parinte Vichentie Malău (1) Sfantul Policarp (1) Sfantul Prooroc Iona (1) Sfantul Sava (1) SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT (1) SFANTUL SERAFIM DE SAROV (11) Sfantul Serafim de Virita (3) SFANTUL SILUAN ATONITUL (2) Sfantul Simeon Stalpnicul (2) SFANTUL SPIRIDON (13) SFANTUL STEFAN (9) Sfantul Stefan cel Mare (4) SFANTUL STELIAN (8) Sfantul Teodor Studitul (2) Sfantul Teodor Tiron (3) Sfantul Teodosie cel Mare (3) Sfantul Teodosie de la Brazi (2) SFANTUL TIHON DE ZADONSK (1) Sfantul Trifon (1) SFANTUL VASILE (3) SFANTUL VASILE CEL MARE (1) SFANTUL VICTOR (1) Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou (2) SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA (1) SFATURI CRESTINE (17) SFATURI DE LA PARINTELE IOAN (14) Sfaturi de la parintele Iustin Parvu (1) SFATURI DUHOVNICESTI (42) SFATURI PENTRU ANUL NOU (1) Sfaturi pentru suflet (6) SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA (1) Sfânta Muceniţă Agnia (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI (1) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale (1) Sfânta Salomeea (1) Sfânta Teodora de la Sihla (2) Sfântul Antonie cel Mare (5) SFÂNTUL ANTONIE DE LA IEZERU VÂLCEA (1) Sfântul Apostol Filip (6) SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU (1) Sfântul apostol Luca (1) Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (1) SFÂNTUL ARHIDIACON (1) Sfântul Ciprian si Iustina (2) SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) (1) SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCEA (1) Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul (1) Sfântul cuvios Memnon (1) SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE (1) Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ (1) SFÂNTUL CUVIOS PĂRINTE MAXIM MĂRTURISITORUL (1) SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS (1) Sfântul Efrem cel Nou (2) Sfântul Efrem Sirul (8) Sfântul Gheorghe Hozevitul (1) Sfântul Grigorie (1) Sfântul Grigorie de Nyssa (2) Sfântul Grigorie Palama (2) Sfântul Haralambie (1) Sfântul Ierarh Eumenie (1) Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou (2) SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ (3) Sfântul Ierarh Vasile Cel Mare. (1) Sfântul Ioan Botezătorul (16) SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: (2) Sfântul Ioan Evanghelistul (1) Sfântul Ioan Gură de Aur (5) Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (6) Sfântul Ioan Rilă (1) SFÂNTUL ISAAC SIRUL (2) SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL (1) SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT (1) Sfântul Mc. Gheorghe (1) Sfântul Moise Etiopianul. (1) SFÂNTUL MUCENIC CALINIC (1) Sfântul Nicolae (5) Sfântul Nicolae Velimirovici (3) Sfântul Pahomie (1) SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA (1) SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 (1) Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist (1) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC HARALAMBIE (2) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN (1) SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL (1) SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU (1) Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina (1) SFINTELE PASTI (7) SFINTELE TAINE (1) SFINTI (207) Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel (3) Sfintii 40 de mucenici (1) Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea (1) SFINTII APOSTOLI (12) SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL (8) SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL (14) Sfintii Atanasie si Chiril (3) SFINTII CHIR SI IOAN (3) SFINTII CONSTANTIN SI ELENA (1) Sfintii impărati Constantin si Elena (3) Sfintii Inchisorilor (1) SFINTII IOACHIM SI ANA (1) Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. (1) Sfintii Marturisitori Ardeleni (1) Sfintii Mihail si Gavril (4) Sfintii Simeon si Ana (1) Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan (6) Sfintii Varsanufie si Ioan (2) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) (1) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana (1) SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA (1) SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR (1) SFINŢII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE (1) Sfînta Mare Muceniţă Irina (1) Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea (1) SINUCIGAŞII (1) SÎMBATA LUI LAZAR. FLORIILE (1) so (1) SOBORUL MAICII DOMNULUI (1) Soborul Sfinților 70 de Apostoli. (1) TAINA CASATORIEI (1) TAINA SFINTEI SPOVEDANII (2) TEODORA DE LA SIHLA (2) Tezaurul Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai (1) Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva (1) TREPTELE PACATULUI (2) TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS (2) TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE (1) TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI (1) TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII (1) Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare (1) VALERIU GAFENCU (4) VAMEȘUL ȘI FARISEUL (1) VAMILE VAZDUHULUI (1) Versuri de Horațiu Stoica (1) VEŞMÂNTUL ÎMPLINIRII RUGĂCIUNII LUMINĂTOARE (1) VIATA LUI IISUS HRISTOS (1) Viata Sf.Mare Mucenic Mina (1) Viata Sfantului Fanurie (27 august) (1) Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos (1) VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR (9) Zămislirea Sfantului Ioan Botezătorul (1)

sfinti romani

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

SFINTI

SFINTI