30 aprilie 2020

RUGĂCIUNE


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Îndurate Doamne, Cel mult milostiv şi plin de bunătate, Domnul puterilor şi Împăratul veacurilor, cu frică şi cu ruşine, întru cutremurare şi cu pocăinţă Te chem să vii în casa cea surpată a inimii mele şi iarăşi cu osârdie Te rog: vino Doamne în adăpostul sufletului meu cel asuprit de tot răul şi de greşelile cele de multe feluri pe care necontenit le săvârşesc ca un vrăjmaş – potrivnic al chemărilor şi îndreptărilor Tale – şi cu pierzătoare râvnă le plinesc spre a mea osândire. Izbăveşte-mă Tu, Sfinte, de toată rătăcirea şi căderea şi întru iertare şi cu bunătate, de toată ispitirea cea de peste zi şi cea de peste noapte mă scapă. Miluieşte-mă, Doamne, cu darul Tău cel preabogat şi cu îndurare mă adaugă iarăşi la turma moştenirii Tale şi iarăşi de chipul cel dintâi ca al unui prunc ascultător şi nepăcătos mă învredniceşte, de tot binele cu împlinirea voii Tale împodobindu-mă.
Stăpâne a toată îndurarea, cel ce eşti slăvit de cetele puterilor de Sus, în faţa căruia stihiile cerurilor se cutremură aşteptând răscumpărarea, vino şi cu mulţimea bunătăţii Tale mă miluieşte! Aşa Doamne, nu te scârbi de mine robul Tău cel păcătos, că în toată ziua neştiind a urma cum se cuvine poruncilor Tale nici de poveţele maicii mele n-am ascult, şi nici sfatul părintelui meu nu l-am băgat în seamă. Şi văd acum, Bunule, scăpând către acoperământul Tău cel înalt, că mai presus de părinteasca-mi îndrumare am căpătat o mai vrednică şi mai cuviincioasă îndreptare. Primeşte-mă, dar, şi nu mă părăsi; căci ştiu şi înţeleg că ochii Tăi nu se vor scârbi până-n sfârşit de mine! Iar eu întunecatul, nerăbdând a mai primi chipul greşelilor, cu îndrăznire, întru nădejde de mântuire îţi cer: mila Ta nu o lua de la mine ca să nu se tulbure sufletul meu şi să nu rămân până în sfârşit gârbovit în păcate!
Aşază Doamne, bucuria făgăduinţei Tale în inima mea şi mă păzeşte şi poruncile dreptăţii Tale să mă străjuiască. Nu Te depărta de mine şi voi păzi cele plăcute Ţie. Că fără Tine se risipesc zilele mele şi durerile morţii mă cuprind. Adu-Ţi aminte de robul Tău şi nu mă lepăda; ca să laud numele Tău şi să cinstesc toată ziua marea cuviinţă a Ta. Cuvântare de slavă voi aduce Ţie şi Duhul Tău cel Sfânt mă va povăţui. Închinăciune voi aduce Ţie pentru că Tu cu mine eşti şi de-a pururi eşti dorirea cea mai presus de orice dorire. Sărac sunt eu întru plinirea faptelor celor de folos; nebăgător de seamă sunt cu privire la cele ce-mi stau înainte şi-n toată vremea, cu rea ştiinţă, mă lipsesc de toată bunătatea. Vrăşmaşul binelui sunt şi mă înduplec a fi şi iarăşi mă arăt pururea nelecuit de patimi; rănit de toată fărădelegea şi orb şi mut şi slăbănogit sunt întru adâncul fără de sfârşit al nedreptăţilor.
Ieşi în căutarea mea, Doamne, şi nu mă da pe mine să pier pentru păcatele mele. Că rătăcesc pururea şi paşi mei întru fărădelegi s-au ostenit. Aşa Stăpâne, Îndurate şi mult Milostive Doamne, m-am sfârşit întru răutăţi şi n-am voit a mă deprinde spre a-mi spori răbdarea spre cele de folos. Nici cele făgăduite n-am râvnit şi nici bucuria luminii celei neapuse n-am primit. Te-am părăsit, Tu nu mă părăsi! Află-mă şi mă miluieşte!



   Rănit şi gol, întunecat şi fără de suflare zac în greşelile mele cele fără de număr. Iar Tu, suflarea de viaţă cea dintâi dăruieşte-mi! Că de la Tine voi lua izbăvire şi întru nădejdea spre Tine mă voi ridica să aduc slavă numelui Tău, Doamne. Făgăduinţele mele voi păzi şi lauda mea întru pocăinţă o voi aduce Ţie. Nu mă nesocoti, Doamne, şi ochii Tăi nu-i întoarce de la mine. Căutându-Te am ostenit şi zilele mele sau stins departe de Tine. Ajutorul meu eşti Tu! Spre Tine am nădăjduit să nu mă lepezi şi bucuria vederii Tale să nu o treci de la mine.
Îndurătorule, Doamne, nu mă lăsa în fărădelegi, şi întru mila bunătăţii Tale tămăduieşte neputinţele mele. Ziditorul meu, nu mă lăsa pe mine! Ajutorul meu, acoperă-mă pe mine! Tămăduitorul sufletului meu, curăţeşte fărădelegile mele; Ia aminte spre strigarea mea şi tânguirea mea nu o lăsa fără răspuns.
Venit-ai Doamne, precum ai zis, tămăduindu-mi neputinţele şi rănile mi le-ai legat. Trupul cel sfărâmat de mine mi-ai ridicat şi sângele meu Ţi l-ai luat asupră-Ţi! Ochii mei cei legaţi cu nevederea au zărit cele bune, iar sfatul cel rău al inimii mele a primit izbăvirea povăţuirilor Tale! Eu cel zidit de Tine Te-am părăsit şi întru răutăţi m-am ascuns! În întristări m-am sfârşit toată ziua, pentru aceea, acum cu nestăpânită durere Te caut. Revarsă mila Ta peste sufletul meu şi roua Duhului Tău cel Sfânt pogoar-o peste mine.
Sunt singur, fără de tărie şi fără de ajutor! Sunt stins întru neputinţe şi asuprit cumplit de patimile mele! Mă iartă Doamne şi mă tămăduieşte! Mă luminează Doamne şi mă întăreşte! Mă îndreptează Doamne şi dragostea Ta nu o răpi din inima mea cea mult chinuită de rele. Înviază-mă, Doamne, ca să slăvesc în veci bunătatea Ta şi pacea Ta cea nemărginită şi mila Ta ce plină de îndurare. Păzeşte-mă cu braţul Tău cel puternic şi cu tăria făgăduinţelor Tale! Ajută-mă în necazuri şi de toată nevoia scapă-mă, ca să laud pururea minunile Tale şi povăţuirea Ta cu mulţumire să o primesc spre binecuvântare. Căci fără de minte sunt căile mele şi cugetele mele sfaturi păcătoşite sunt; Şi iată până în sfârşit voia Ta o am lepădat şi de rele nicidecum nu m-am despărţit.
Căutându-Te Te-am aflat şi am văzut cum întru milostivire Te-ai aplecat să-mi legi sfâşiatele răni şi milostiv fiind Tu, de Tine nu m-ai lipsit! Dar pururi voia mea împotrivă mi-a stat, ca să nu pricep doririle Tale şi bunătatea Ta spre mine să nu o dezleg şi de tot felul de lucruri deşarte să-mi poticnesc piciorul.
Auzit-am Doamne cuvintele gurii Tale şi de povaţa Ta mi-am adus aminte. Cei temători de Dumnezeu au vestit bunătăţile ce au să fie şi părintele meu cel după trup întru frică strigând m-a întors pre Tine. Ajuns-au, dar, cercetările dreptăţii Tale la mine şi până la iadul învârtoşării mele mila Ta s-a plecat. Cercetatu-m-ai şi ai ajuns cu mila Ta până în cele mai de plâns ale mele. Cu Duhul Tău m-ai atins şi întru pribegia mea m-ai căutat. Oasele mele ai uns cu mirul tămăduirii şi teama pentru greşeli în rărunchi mi-ai zidit-o.
Am priceput, Doamne, slava Ta, şi ştiu acum cum vei veni Tu să judeci vii şi morţii! Am văzut minunile Tale când ne-ai chemat la Tine pe noi cei şchiopi şi orbi şi mult slăbănogiţi! Oare ce vei voi să adaugi beteşugurilor ca să le schimbi în măriri; şi bolilor noastre ce vei face; şi cum pe toate vei voi a le duce?! Că ne vom stinge precum stelele cerului la mijirea zorilor şi ca nisipul ne vom scurge în mare. Aşezământul vechi, a tot trupul, ca un vas al olarului se va zdrobi şi templul acesta de lut, lucrat de mâinile Tale, sub pajişti tăcute se va ascunde. Ca să pricepem temerea de Tine şi să vedem temeiul zidirii Tale de-acolo de dincolo de moarte.
Oare până în sfârşit aşteptându-Te mă vei uita, sau iarăşi mă vei chema din moarte la viaţă?! Să văd ce fel va fi până în sfârşit veşnicia şi cum ai să mai ridici din ţărână această inimă a mea pe care din pântecele maicii mele ai rânduit-o să bată pentru Tine. Şi cum mai chema-vei paşii mei să trec întru cele de bucurie ale Tale?!
Aşteptând slava Ta cu buzele mele cele sfărâmate de dor te voi slăvi şi viaţa mea risipită pe mii de ani, rătăcitoare se va întoarce în veşnicii. Ţărâna – care sunt – va rodi şi întru lipsa durerii mă voi asemăna penei de vultur; în văzduh am să vestesc bucuria luminii şi tainele Tale cu uşurare am să-nţeleg. Că ne-ai zidit pentru Tine Doamne şi pururea mila Ta va răsări peste veacuri.
Să Te slăvim vor cere inimile noastre, iar Tu ca şi odinioară smerindu-Te, spăla-ne-vei picioarele şi iarăşi la masa Ta ne vei pune. Fă Doamne precum ai gândit şi din adânc de primejdii ne scoate. Ajută-ne Sfinte întru puterea Ta şi din robia uitării ne cheamă. Păzeşte-ne Puternice întru dragostea Ta. Cu darul Tău cel bun pururea ne hrăneşte.
Miluieşte-ne pre noi Doamne de-a pururi, auzi-ne şi întru milostivire ne mântuieşte!

29 aprilie 2020

DIALOGUL INVIERII:

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

- HRISTOS A INVIAT! 
ADEVARAT A INVIAT!

"Crezi tu, cu-ntreaga ta fiinta, 
Ca-n moartea Sa e-a ta-nviere? 
Sau spui si tu, c-asa spun toti, 
Tinand ascuns-a a ta parere,
 Fiind un mort intre cei morti?

- Dar oare cum sa cred orbeste, 
Ca pot sa mai invie mortii?
 Dac-ai murit, esti dus pe veci,
 Asa cum ne e datul sortii! 
Ca mai invii, sunt vorbe seci.

- Daca nu crezi frate, crestine, 
Ca pentru toti va fi-nviere, 
Atunci nu crezi nici in Hristos! 
Credinta ta-i venin si fiere,
 Si Pastile-s fara folos!

Dar oare pentru cel ce-njura,
 Si bea alcool si cleveteste,
 Hristos, in el, e inviat? 
O, nu ! El inca patimeste, 
El inca sta crucificat!

De crezi ca este Inviere, 
Marturiseste cu-a ta viata, 
Si fi model de ucenic, 
Alfel, credinta ta semeata,
 Te-juta doar sa fii nimic.

- HRISTOS A INVIAT! 
- ADEVARAT A INVIAT! 

E un salut al bucuriei,
 E-o-nalta binecuvantare,
 Cu moartea pe moarte calcand,
 E slava vietii viiitoare,
 Primesti iertare, doar iertand!"

🙏 Iisuse, Cel ce ai inviat din morti, inviaza si sufletele noastre cele “omorate” cu pacate!
🙏 Bucuria mea, Iti doresc ca aceasta bucurie Sfanta a Invierii, sa-ti incalzeasca sufletul, sa-ti umple inima de iubire si sa te bucuri, AICI, SI-N VESNICIE! 
                                                                                                                                        Amin si Aliluia!
                                                                                                                                    HRISTOS A INVIAT!
                                                                                                                                         Preot Ioan 🛎.

Nu judeca ca să nu fii judecat - cu preot Ioan

                              Nu judeca ca să nu fii judecat - cu preot Ioan






 Dragă cititorule! Nimeni dintre noi nu e deplin sănătos cu sufletul. Toţi avem şi suferim boli sufleteşti mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului şi Tămăduitorului trupurilor şi al sufletelor noastre, rugându-ne:
„Sufletul meu, Doamne, cel slăbănog, se află cumplit în multe feluri de păcate şi în fapte netrebnice! Ridică-l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul, ca, fiind mântuit, să strig Ţie, Îndurate: Dă-mi, Hristoase, tămăduire!“

28 aprilie 2020

Doamne, pentru ce mai curge

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Doamne, pentru ce mai curge
Sângele-Ţi din coastă iar?
Cine azi Te mai străpunge?
Înnoind al Tău calvar?

“Viaţa ta, răspunde Domnul
Cea cu duh nepocăit
Mă răneşte prin păcate
Şi mă ţine răstignit.

Ranele pricinuite
De păgâni şi de evrei
S-au închis, iar tu creştine?
Mă străpungi mai rău ca ei!

Sângele răscumpărării
Pentru tine s-a vărsat,
Scoală-te prin pocăinţă
Nu fi slugă la păcat!”

Nu te mânia, Stăpâne,
Tu cunoşti fiinţa mea
Că se pleacă totdeauna
Către lumea asta rea.

Uşurează-mi, Doamne, trupul
Căci apasă prea tiran
Şi-mi înăbuşă simţirea
Sufletului meu sărman!

Până mă pogor în groapă
Dăruieşte-mi Harul Sfânt
Ca să-mi spăl mereu cu lacrimi
Întinatul meu veşmânt.

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

Rugaciune



Radu Gyr

Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adanci in mainile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cantec din osanda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsangerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zambetul ti-l pune
si Neamul care-acum osanda-si duce
invata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mana Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sangele fierbinte,
inchide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crancena, pe care
sta Neamul nostru-nsangerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al invierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub damburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcand prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adanci in mainile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cantec din osanda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsangerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zambetul ti-l pune
si Neamul care-acum osanda-si duce
invata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mana Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sangele fierbinte,
inchide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crancena, pe care
sta Neamul nostru-nsangerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al invierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub damburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcand prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

si spune mortilor de sub troite sfinte
ca va veni candva o dimineata
cand Neamu-ntreg va fulgera la viata,
cuminecat prin mortii din morminte.

27 aprilie 2020

Prohodul...


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...






Cu sufletul pustiu si gol am privit Sfantul Prohod,
 dar vreau sa va spun ca nu este acelasi lucru ca atunci cand participi personal. De aceea mi-am strigat din nou durerea prin aceste versuri: 

Un suflet gol si-un Paste trist
 Cu Hristos singur rastignit, 
Asteptandu-ne pe cale 
Sa-l ducem la-nmormantare.

 Cu legile de azi impuse,
Noi toti te-am parasit Iisuse.
 Am sufletul indurerat
 Si ochii-mi plang neincetat.

 Nu ne-ngraditi voi libertatea 
De a discerne cu dreptatea!
"Fii de naparci" ati fost numiti
 Si-acum vreti sa ne-nrobiti?

 Ne tineti fortat in casa,
Sa n-avem paine pe masa!
 Copilasii plang la geam,
Vor afara pe maidan!

Se-apropie Sfanta Lumina,
Legea spune c-o sa vina.
Vrem sa mergem personal
 S-o luam din Sf. Altar!

 Asa-i datina lasata,
 Nu sa stam inchisi in casa,
 Sa privim circ mediatic 
Adus din vestul salbatic. 

Acest "circ" numit prigoana
 Ne-atrage incet in capcana.
Ne vom trezi, dar ce folos,
 Viata fara de Hristos?

 Rugati-va neincetat
 Sa se-ncheie acest pact
 Liberi sa fim pe deplin...
Iisuse, noi te iubim!

Un suflet gol si-un Paste trist,
 Cu Hristos singur rastignit,
Care-a fost inmormantat
Fara noi... mare pacat!

Brăcăcel Elena, Tulcea

26 aprilie 2020

CUVANT DE INVATATURĂ - DESPRE HAR


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ... 



Bucuria mea, de foarte multe ori cand iti trimit o binecuvantare, scriu asa: "Har si pace sufletului tau!" HARUL, este folosit si ca formula de salutare, alaturi de MILA si PACE, la inceputul si sfarsitul epistolelor (Romani 1:7; 16:20...).   

                                                                       Ce este Harul? 

      HARUL, este expresia dragostei lui Dumnezeu fata de oameni, este intr-un fel, "dragostea lui Dumnezeu care se revarsa in inimile noastre prin Duhul Sfant, Cel da noua" (Romani 5:5). HARUL, este lucrare sau energie, dar si putere a Duhului Sfant, care poate sa se imprime noi "chipul lui Hristos" (Galateni 4:19), deci, este si un dar gratuit de la Dumnezeu, care indrepteaza: "Fiindca in Har sunteti mantuiti, prin credinta si aceasta nu este de la voi; este darul lui Dumnezeu" (Efeseni 2:5). 
HARUL, este prima lucrare in actul mantuirii, la care se adauga neaparat, CREDINTA si FAPTELE BUNE din partea omului. Fara Harul din Sfintele Taine, care se savarsesc doar in Sfanta Biserica Crestin Ortodoxa, nimeni nu se poate mantui. 

Daca nu toti se mantuiesc, asta este pentru ca, unii refuza harul sau il lasa nelucrator, neconlucrand cu el, sau, chiar il pierd. Astfel, ei "au cazut din Har" (Galateni 5:4), fiindca, cu Harul se lucreaza de catre fiecare, mantuirea sufletului, "cu frică și cu cutremur" (Filipeni 2:12). 

Sa stii ca exista si Har desavarsit, in care nadajduim si care se va da la aratarea Domnului Iisus Hristos, la Parusia Judecatii, la intrarea in slava vesnica (1 Petru 1:13). HAR, MILA si PACE, sufletului tau, de la Iisus Hristos, Mantuitorul nostru, Dumnezeu.
                                                                                                                                                           Preot Ioan 🛎.

25 aprilie 2020

Din Pateric.

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

A mers odată avva Agathon în oraş să vândă lucrul mainilor sale şi a găsit pe drum un olog, care i-a zis:
– Unde mergi?
– În cetate la vânzare.
– Fii bun şi du-mă acolo.
Şi luându-l în spinare l-a dus în oraş. El i-a spus:
– Unde vinzi lucrurile tale, acolo pune-mă.
Şi când a vândut ceva, i-a spus ologul:
– Cu cât le-ai vândut?
– Cu atâta.
– Cumpără-mi o plăcintă.
Şi i-a cumpărat. A mai vândut ceva. Şi a zis iar:
– Şi asta cu cât?
– Cu atâta.
– Cumpără-mi cutare.
Şi i-a cumpărat. După ce le-a vândut pe toate şi dorind să plece, i-a zis ologul:
– Pleci?
– Da.
– Fii iar bun şi du-mă unde m-ai găsit.
Şi luându-l în spate, l-a dus în locul acela. Si când sa plece a auzit un glas care i-a spus:
– Binecuvântat eşti, Agathon, de Domnul în cer şi pe pământ.
Şi ridicând ochii n-a mai văzut pe nimeni; căci era înger al Domnului venit să-l încerce.


Un mare pustnic a zis:

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                                                   "Stii cand va veni sfarsitul lumii?

Cand nu va mai fi carare de la un om la altul“. Cand nu va mai fi carare intre tata si mama, intre parinti si copii, intre copii si biserica. Cand va pieri iubirea si ne vom da numai pe afaceri si numai pe castiguri si numai pe minciunarii si numai pe alergari prin alte tari, doar-doar ne-om imbogati.
Nu paganii, ci noi, crestinii, grabim sfarsitul lumii, pentru ca nu ne mai iubim.
Medicamentul lumii nu este streptomicina sau stiu eu ce alt medicament. Salvarea lumii, medicamentul lumii este iubirea. Iertati-va, iubiti-va, mai vizitati-va, incurajati-va, ajutati-va.
Cand va disparea iubirea va veni sfarsitul lumii."

"Faceti milostenie sufleteasca in ficare zi, ca milostenie trupeasca nu prea avem de unde. Ce inseamna milostenie sufleteasca? Sa iei o carte sfanta sau Noul Testament si sa mergi la un crestin bolnav, la o batranica, la un om sarac si sa ii citesti de acolo un capitol, sau sa faceti rugaciune, sa cititi un acatist sau Paraclisul Maicii Domnului. Si te inchini, si se bucura si bolnavul si tu ca ai facut o milostenie. Deci fa milostenie nu cu bani, ci fara bani, ca e mai mare milostenia sufleteasca, sa mangai un om, sa mergi la un bolnav, sa-i duci o carte buna, sa-i duci o cruciulita, sau mai ales, sa duci la preot pe o ruda de a ta, sau barbatul, sau sotia, sau copilul, sau fata, ca poate nu sunt spovediti de multi ani de zile. Deci a duce un om, care nu s-a spovedit de mult timp, la preot, este cea mai mare milostenie. Sa fie si el spalat, curatit si impacat. Sau pe altul sa-l indemni la biserica duminica, sa nu lucreze, sau pe altul sa-l indemni sa meraga la un spital, pe altul sa-l indemni sa se impace cu sotia, cu copiii. Indemnati lumea spre biserica, spre duhovnic, spre Hristos. Nu ii oferi bani, nu ii oferi cadouri, ci ii oferi pe Hristos, care e mai scump decat toate. Deci iata atatea fapte de milostenie pe care puteti sa le faceti."

CUVANT de INVATATURA despre RUGACIUNEA lui IISUS


      “Va voi povesti despre un batran parinte, care avea un corb in chilia sa. Parintele, rostea mereu Rugaciunea lui Iisus (in forma prescurtata), iar corbul auzind toata ziua: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma!”, i s-a facut obicei si spunea si el. Intr-o zi a ramas fereastra deschisa si corbul a zburat afara. Zbura, iar batranul il auzea cum rostea Rugaciunea. La un moment dat s-a napustit asupra lui un soim, dar auzind de la corb: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma!”, soimul s-a departat. Pasarea nu avea nici-o simtire a Harului lui Dumnezeu inlauntrul ei, dar, fiindca rostea Numele lui Dumnezeu, soimul s-a temut sa se apropie ca s-o manance.
Cu atat mai mult pe noi ne va apara si ne va Sfinti, Harul lui Dumnezeu, cand rostim Rugaciunea lui Iisus. Pentru ca noi avem Harul Sfantului Duh inlauntrul nostru si poate lucra. Și chiar daca nu intelegem, el isi face lucrarea sa. „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma!”. Noi sa rostim Rugaciunea si Dumnezeu candva, ne va umbri. Dumnezeu este rasplatitor, nu se poate sa ne lase asa. Ci va veni, si atunci, si blandetea si smerenia si dumnezeiasca mangaiere de la Dumnezeu, precum si dumnezeiasca fericire si-l vor ajuta pe om. Si orice ar avea, fie ispite, fie epuizat de va fi, oricum ar fi, este cu neputinta ca Harul lui Dumnezeu sa nu-l umbreasca, pentru ca Numele lui Dumnezeu, cand il rosteste cineva, le binecuvanteaza pe toate” (Stareta Macrina Vassopoulos, “Cuvinte din inima”, Editura Evanghelismos).

Zâmbetul ceresc

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

        Să vă spun despre un creştin ortodox. Nu era preot, ci simplu ţăran. Citise mult Sfânta Scriptură, însă în afară de aceasta nu mai citise nici o altă carte. Acum se afla în aceeaşi celulă cu profesori, academicieni şi alţi oameni cu înaltă cultură, care fuseseră închişi de comunişti. Şi acest biet ţăran se străduia să aducă la Hristos pe un membru al Academiei de ştiinţe. Dar în schimb primea numai ironii.
- Domnule, nu-ţi pot explica mult, dar eu merg împreună cu Hristos, vorbesc cu El, Îl văd...
 - Ia numi mai spune mie poveşti, că vezi pe Hristos! Cum Îl vezi pe Hristos?
 - Nu pot să-ţi spun cum Îl văd. Simplu: Îl văd! În multe chipuri poate vedea cineva. În vis, să zicem, vezi multe lucruri. Mie mi-i deajuns să închid ochii. Uite, acum îl văd pe fiul meu, acum văd pe cumnata mea, pe nepotul meu. Fiecare poate vedea. Există şi un altfel de vedere.
Văd pe Hristos!
- Chiar Îl vezi pe Hristos?
 - Da, Îl văd!
 - Nu mai spune, cum îl vezi?
 Liniştit, supărat, plictisit, indispus, vesel?
 Cum te priveşte? Zâmbeşte vreodată?
- Ai găsit, a răspuns ţăranul, îmi zâmbeşte!
- Domnilor, veniţi să auziţi ce îmi spune acest om! Mă ia în batjocură.
 Zice că Hristos îi zâmbeşte. Arată-mi şi mie cum îţi zâmbeşte?
    Acesta a fost unul din cele mai mari momente din viaţa mea. Ţăranul a luat o înfăţişare foarte serioasă. După care, faţa lui a început să fie luminoasă. Un zâmbet a apărut pe faţa acelui ţăran. Aş fi voit să fiu pictor ca să zugrăvesc acel zâmbet. Era într-însul o doză de întristare pentru sufletul pierdut al omului de ştiinţă. Dar era şi o mare nădejde în acel zâmbet! Avea atâta dragoste şi compătimire şi o bucurie de a mântui acel suflet! Toată frumuseţea Raiului se vedea în zâmbetul acelei feţe. Era murdară şi nespălată, dar avea zâmbetul ceresc al Raiului. Iară, profesorul, şi-a plecat capul şi a zis: „Ai dreptate, domnule. Ai văzut pe Hristos. Ţi-a zâmbit“. 

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL NECTARIE PENTRU AJUTOR:

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




,,Credința noastră este slabă ,dar fiind cuprinși de multe nenorociri,alergăm la tine cu credință și cu lacrimi .Îngenunchind ,ne rugăm ție ,Sfinte Ierarh Nectarie ,ca să te rogi pentru noi lui Hristos,Fiul lui Dumnezeu,Cel ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice ,ci te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.Către Acela roagă-te ,ca să fim și noi ajutați și miluiți pentru rugăciunile tale ,și din pagube și necazuri izbăviți ,ca să lăudăm și să binecuvântăm și să slăvim întru-tot-lăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh ,acum și pururea și în vecii vecilor .                                                                                                                                    Amin.”

HRISTOS A ÎNVIAT!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
de Preot Sorin Croitoru
E-atât de greu de mers, Iisuse,
Pe ale Tale strâmte căi,
Așa cum le spuneai Tu Însuți
Cândva la ucenicii Tăi,
Dar cât de mare-i fericirea
Acelor care Te-au urmat
Când cântă-n Noaptea Învierii
În cor "Hristos a înviat!"..
Atunci, în fața nemuririi,
Creștinii uită ce-a fost greu:
Mormântul s-a umplut deodată
De slava Ta de Dumnezeu!
Femeile mironosițe
Văd îngeri albi strălucitori,
Trimiși de Tine ca să-Ți fie
Ai Învierii vestitori..
Te-arăți Mariei Magdalena
Cu trupul tot transfigurat
Și înțelege într-o clipă
Că Tu, Hristos, ai înviat!
Aud Ioan și Simon Petru
De la Maria ce-a văzut
Și fug cu sufletul la gură
Să vadă ei, căci n-au crezut..
Dar n-a rămas ca să se vadă
Decât mormântul Tău pustiu
Și giulgiurile-n el rămase,
Căci Tu, Iisuse-al meu, ești viu!
Te văd și Luca și Cleopa,
Dar nu Te recunosc defel.
Abia atunci, la frântul "Pâinii",
Au înțeles că Tu ești "El"..
Spre seară Te arăți, Hristoase,
La ucenici în foișor
Și ca să-i liniștești în inimi,
Le dai îndată pace lor.
Ei nu puteau să înțeleagă
Cum Te-ai lăsat crucificat
Și cum vorbeai acum cu dânșii,
Fiind Tu mort cu-adevărat..
Doar când din fagure de miere
Și dintr-un pește ai gustat
Au acceptat această taină,
Că Tu, "Rabì", ai înviat!
Iar Toma, care nu Te vede,
Căci el ajunse prea târziu,
Abia când rănile Ți-atinge
Se-ncredințează că ești viu.
Noi n-am văzut cu ochii noștri
Și nici cu mâna n-am atins,
Dar despre taina Învierii
Scriptura Sfântă ne-a convins.
Adâncul inimilor noastre
E templul Duhului Cel Sfânt;
El ne îndeamnă ca să credem
Al Evangheliei cuvânt,
Cuvântul despre Întruparea
Și despre coborârea Ta,
Ieșirea Ta la misiune,
Cu tot ce-ai săvârșit în ea,
Cuvântul despre Pătimire,
Când pentru lume Te-ai jertfit,
Cuvântul despre Înviere,
Când ca un Domn ai biruit!
E strâmtă calea mântuirii
Și cei merg pe ea-s puțini.
Mereu mai mult se-mpuținează
Acei ce se numesc "creștini"..
Asupra lumii se abate
Prigoană mare, cum spuneai,
Căci diavolul se-mpotrivește
Ca noi să locuim în Rai.
Începe vremea-Apocalipsei,
Dar noi privim mereu în sus,
Spre cerul unde este casa
Mântuitorului Iisus
Și știm că învierea noastră
Se va-ntâmpla cu-adevărat,
Căci și Mântuitorul nostru
Iisus Hristos a înviat!

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IERARH TEOTIM , EPISCOPUL TOMISULUI , 20 APRILIE!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...,


O, Sfinte Ierarhe Teotim, cel prieten și asemenea prin dumnezeiasca viețuire Sfantului Ioan Gură de Aur, veșnicule locaș al sălășluirii Sfintei Treimi, ajută-ne pe noi, cei căzuți în robia patimilor, în marea învolburată a ispitelor și în cumplite neputințe. Nu ne lăsa pradă pierzării în iadul deznădejdii, spre batjocura vrăjmașului, ci ascultă săracă rugăciunea noastră pe care o aducem acum cu umilită și înfrântă inimă, că mult poate mijlocirea dreptului înaintea Preabunului Dumnezeu. Dezleagă-ne din legăturile nevăzute, tămăduiește-ne și ne călăuzește la raiul smereniei, cu darul de sus și rugăciunile tale către Domnul. Acoperă-ne mintea de năvălirile păgâne și pierzătoare, alinându-ne cu o picătură din roua dumnezeieștii isihii, și ne deschide inima cu razele înțelegerii duhovnicești, ca să ne gătim cum se cuvine a-L primi pe Mântuitorul Hristos. Păzește țara și poporul acesta de meșteșugitele curse ale nevăzutului vrăjmaș, ferește-ne de toată înșelarea și de apăsarea duhului lumesc, potrivnic credinței și iubirii dumnezeiești. Ajută-ne să ne lepădăm de toți idolii văzuți și nevăzuți și de toată aplecarea egoistă împotrivitoare Crucii iubirii lui Hristos. Întărește-ne a ne purta cu mulțumire crucea încercărilor și suferințelor îngăduite de milostivul Dumnezeu spre curățirea și tămăduirea rănilor de moarte ale păcatului. Sprijină-ne la tot pasul, îndemnându-ne și ridicându-ne din multele căderi, în urmarea lui Hristos. Treci peste nevrednicia noastră și, cu iubirea ta de părinte, iartă-ne și ne primește, ajutându-ne să regăsim în noi, prin pocăință și cu darul lui Hristos, icoana chipului dumnezeiesc. Ca, lepădând orice necurată pornire sau pătimașă deprindere, să nu scârbim cu nimic și să alungăm pe Duhul Cel Sfânt Care lucrează în noi asemănarea cu Dumnezeu. Acoperă-ne cu haina iubirii părintești, ridică-ne și fii împreună cu noi pe cărarea cea strâmtă și necăjită ce duce spre Viață. Atinge-te de noi, cei bolnavi sufletește și trupește, și oprește cu harul dat ție de sus curgerea patimilor, ca să putem găti în inima noastră lăcaș Preasfintei Treimi. Cheamă peste noi suflarea harului lui Hristos ce alungă poftele și nălucirile spurcate, de zi și de noapte, și ne curățește simțirile spre a-L vedea pe Hristos strălucind. Așa, Sfinte Ierarhe Teotim, ajută-ne nouă să aducem prescura rugăciunii și vieții noastre la altarul preacurat al Domnului, ca să primim și noi de la Duhul Cel Sfânt prefacerea duhovnicească și viața Trupului lui Hristos. Și așa, la sfârșitul acestei petreceri pământești, să putem și noi intra întru bucuria binecuvântată a Tatălui Ceresc. O, dumnezeiască Iubire care în sfinți strălucești și ne descoperi nouă Chipul mântuitor al Sfintei Treimi, vino și te sălășluiește întru noi, cei ce ne închinăm ție. Amin.




Rugăciune către Mântuitorul Iisus Hristos pentru izbăvire de boală




       Preaputernice şi slăvite Doamne, Iisuse Hristoase! Tu, Care ai venit în lume să tămăduieşti neputinţele oamenilor,
Care nu ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi ai primit moarte pe cruce pentru mântuirea noas­tră!
Din adâncul inimii Te rog să primeşti smerita mea nevoinţă şi această mică rugăciune a mea pentru cel încercat de boală!
Mântuieşte-l, Doamne, precum ştii, ca un bun şi iubitor de oameni, şi rânduieşte Tu toate spre folosul său.
Că noi neputincioşi suntem şi nu îl putem ajuta, dacă nu ne vei lumina cu harul Tău.
De e voia Ta, îl poţi pedepsi precum se cade pentru păcatele sale, tămăduindu-l cu ierburile amare ale durerii, ca un Doctor
priceput, precum vei vrea. Dar căzând înaintea Ta, Te rog îndură-Te de robul Tău, potoleşte-i fierbinţeala, alină-i 
suferinţa,ridică-l din patul durerii. Să îi fie această încercare prin care trece spre îndreptarea vieţii, spre început bun mântuirii şi spre
iertarea păcatelor. Şi dacă îi este de folos să ducă mai departe crucea bolii, fie, Doamne, după voia Ta, nu după voia noastră.
Dăruieşte-i lui răbdare şi linişte, alungând de la el toată frica şi toată deznădejdea, ca să nu fie îngenuncheat de durere
şi să cârtească sau să cadă în patima mâniei.
Ajută-l, Iubitorule de oameni, ca văzând el mila Ta să cadă la picioarele Tale cu lacrimi de po­căinţă şi de mulţumire, ca să se învrednicească să audă glasul Tău cel sfânt: „Iertate îţi sunt păcatele!”. Amin. 

                                                                                                                                    sursa:doxologia

Rugăciunea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

„Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

Tu, Mare Mucenic Gheorghe, care împreună cu cei fără de trup ești și toate le cunoști din timp și carele de purtătorii de nevoință ești cinstit, miluiește-ne pe noi păcătoșii.

Vino, Sfante Gheorghe și luminează mintea mea, pentru ca să cunosc eu păcatele ce le-am săvîrșit; mișcă inima mea ca să mă hotărăsc și să mă îndrept; ajută necredinței și slabiciunei mele și scapă-mă cu harul tău de păcatele cele trupești și sufletești.

Totdeauna numele tău arată înălțimea rânduielilor tale, căci după chemarea lui Dumnezeu, te-ai arătat cu cuviință slujitor vrednic al Cuvântului, Dumnezeu-Omului; de aceea cu laude te fericim pe tine Sfante Gheorghe, care ai trecere în fața lui Dumnezeu Tatăl.

Binecuvântează-ne pe noi și fă rugăciunile noastre să fie de folos. Amin.” ,,,La mulți ani !

23 aprilie 2020

Izvorul Tamaduirii

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



      In vinerea din Saptamna Luminata, crestinii ortodocsi sarbatoresc Izvorul Tamaduirii. Aceasta sarbatoare ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecuta cu un orb. Inainte de a fi imparat, Leon cel mare a gasit intr-o padure un orb, care i-a cerut apa. La indemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului sa bea apa dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa.

Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon cel Mare a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit apoi multe minuni. Aceasta Biserica, situata in vechiul cartier Vlaherne, se mai vede si astazi in Istanbul.

Icoana pictata de Arsenie Boca

Sarbatoarea Izvorul Tamaduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V - VI.

In toate bisericile si manastirile ortodoxe, dupa oficierea Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Izvoare tamaduitoare la noi in tara

Maica Domnului a daruit si poporului roman izvoare tamaduitoare. Unul din acestea se afla la Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, la mai putin de 5 km de municipiul Ploiesti. Potrivit Traditiei, episcopul sirian care a adus icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului in aceasta manastire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru ca a luat icoana din locul in care se afla, iar a doua zi, in locul in care s-a rugat, a aparut un izvor tamaduitor.

Un alt izvor cu apa vindecatoare se afla la Manastirea Dervent. Traditia spune ca acest izvor a tasnit din locul in care Apostolul Andrei a impuns piatra cu toiagul.

Izvorul Tamaduirii de la manastirea Dervent

Alt loc binecuvantat cu apa tamaduitoare este izvorul de la Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Acest izvor a fost descoperit acum un secol, datorita rugaciunilor monahilor catre Maica Domnului de a le darui un izvor mai aproape de manastire. El izvoraste de sub muntele Feriga si se afla la 50 m de biserica manastirii.

Nu trebuie uitate izvorul de la Manastirea Cetatuia Negru Voda, din judetul Arges si cel de la Biserica Greaca din Braila, descoperit in anul 1863, in vremea efectuarii unor lucrari de constructie la sfantul lacas.
Nu pot cuprinde si aduce aminte tot ce am vizitat,asa ca apelez la un ghid cu manastirile si bisericile ce adapostesc sau au ca hram-Izvorul Tamaduirii

În ţara nostră sunt mai multe izvoare considerate făcătoare de minuni şi tămăduitoare:

• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare;
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Şinca, jud. Braşov – izvor tămăduitor (sub care se zice că sunt moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul)
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cărpineţ, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui Arsenie Boca)
• Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis

Izvorul Tamaduirii din manastirea Ghighiu

• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor
• Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săraca, com. Şemlacu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tămăduitor în capelă
• Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos)
• Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturariţa), Galeria Asceţilor
• Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte
• Schitul Horăicioara, com. Crăcaoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor

• Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica “Greceasca”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Peştera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Sf. Ioan Casian”, comuna Târguşor, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea “Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, “Adormirea Maicii Domnului”

• Mănăstirea Robaia, com. Muşateşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Biserica “Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş (DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regula “tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Fântâna din satul Glambocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica “Sf. Gheorghe – Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti)
Imformatia am preluat-o din ghidul editat de editura Sophia

Izvorul Tamaduirii in iconografie

In icoana sarbatorii Izvorul Tamaduirii, Maica Domnului si Hristos se afla intr-un bazin asemanator cu o cristelnita, vasul in care primim Taina Botezului. Fecioara Maria este reprezentata cu mainile inaltate, semn al rugaciunii, iar Mantuitorul binecuvantand cu ambele maini, ca raspuns al rugaciunilor maicii Sale. Din bazin izvoraste apa care are darul tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti.

Aceasta icoana exprima ideea ca Fecioara L-a nascut pe Hristos, Care este Datatorul apei vii a Duhului. De altfel, insusi Hristos i-a spus femeii samarinence: "De ai fi stiut darul lui Dumnezeu si cine este Cel ce zice tie: da-mi sa beau, tu ai fi cerut de la Dansul si ti-ar fi dat tie apa vie" (In. 4, 10; In. 7, 38).
Icoana „Izvorul Tamaduirii” a Maicii Domnului, vineri In Saptamana Luminata este unul din praznicele iubite de cei aflati in nevoi fizice.
Am sa insist in continuare pe originea locului din Istambul,locuri vizitate de mine.

Icoana „Izvorul Tamaduirii” Infatiseaza realitatea existentei unui izvor minunat, In apropiere de Constantinopol (Istanbul), cunoscut Inainte de sec. V. In Icoana, central, apare un potir urias din piatra, cu apa, din care rasare Preasfanta Fecioara cu Pruncul Sfant In brate. In unele variante ale icoanei, potirul are marginea de sus In forma de cruce – si, conform unelor surse, asa aveau forma vasele de botez din primele secole crestine.

Izvorul Tamaduirii ,manastirea Brancoveni

Langa Maica Domnului, In cateva reprezentari iconografice ale „Izvorului Tamaduirii”, apar si Sfintii Arhangheli, iar la baza potirului cu apa sunt multi oameni veniti pentru revigorare sufleteasca si trupeasca.

Asadar, se stia din vechime ca langa Poarta de Aur a Constantinopolului curge un izvor unde se Intampla minuni. Locul era pazit de Nascatoarea de Dumnezeu. Se afla Intr-o dumbrava de chiparosi, dar cu trecerea timpului apa izvorului s-a tulburat si el a cazut In uitare.

Intr-o zi, viitorul rege Leo (Leon) Marcellus, razboinicul, a trecut prin dumbrava si a Intalnit un om orb care se dezorientase. El l-a ajutat si s-a dus sa caute apa pentru orbul Insetat. A auzit o voce care i-a spus „Leon, nu cauta departe, apa e aproape”. Cu toate acestea, Leo nu a gasit izvorul prea curand

. Din nou vocea i-a zis: „Rege Leo, mergi si afla izvorul, cu care sa potolesti setea omului. Dar apoi unge ochii lui cu noroi de la izvor, si atunci veti afla cine sunt eu, care de mult timp binecuvintez acest loc. Apoi In scurt timp te voi ajuta sa ridici aici o biserica In numele meu, iar toti cei care vor veni aici, chemand numele meu cu credinta, vor primi raspuns la cererile lor, si eu Ii voi vindeca.”

Leo a facut Intocmai, iar orbul si-a recapatat vederea. El s-a Intors In Constantinopol, slavind puterea rugaciunii Maicii Domnului pentru credinciosi.

Izvorul tamaduirii din biserica cu acelasi hram din Istanbul

Evenimentul s-a petrecut In timpul Imparatului Marcian (391-457).
Dupa el, a urmat la tron Leo (Leon) Marcellus (457-473), care nu a uitat acea voce si acea vindecare, si nici acea profetie cu privire la el Insusi (ca va ajunge rege). El a ordonat ca izvorul sa fie curatat de mal, sa se construiasca terasamente pentru a-l izola de alte izvoare din apropiere, iar apa a fost captata Intr-un bazin mare, de piatra, circular. Mai sus de acesta s-a ridicat o biserica In cinstea Maicii Domnului.

Izvorul a fost numit de Imparat „datator de viata” sau „tamaduitor”. Un alt Imparat, Iustinian cel Mare (527-565), a beneficiat de harul izvorului. El suferea de edem. Intr-o noapte, a auzit o voce care i-a spus: „Rege, nu te vei Insanatosi pana cand nu vei bea din izvorul meu”. Regele nu stia despre ce izvor este vorba si a cazut In deznadejde. Pe parcursul zilei, Maica Domnului i-a vorbit iarasi si i s-a aratat: „Rege, mergi la izvorul meu, bea si vei primi sanatate, ca mai Inainte”. Bolnavul a ascultat voia Maicii Domnului, a gasit izvorul, a baut, si s-a Inzdravenit. Langa biserica ridicata de Leo (Leon), a ridicat un alt maret lacas, devenit manastire.

In sec. XV, cand Constantinopolul a cazut In mainile turcilor, biserica de la izvorul tamaduirii a fost distrusa, iar materialele de constructie folosite la ea au fost preluate pentru moscheea sultanului Baiazid. Locul bisericii a fost acoperit cu pamant si piatra, Incat nici macar urma fundatiei nu s-a mai cunoscut. Zona Invecinata s-a transformat In cimitir musulman, iar langa ruinele bisericii a fost postata o santinela, ca niciun crestin sa se mai apropie.
Treptat, interdictia s-a ridicat, iar crestinii au ridicat o noua bisericuta la izvor. Dar si aceasta a fost daramata, In 1821. S-au Incercat noi curatari ale izvorului si s-au consemnat noi minuni (zece din perioada 1824-1829).

Izvorul Tamaduirii ,manastirea DERVENT

In timpul sultanului Mahmud, ortodocsii aflati sub ocupatie au primit dreptul de a savarsi liber serviciile religioase. Atunci s-a ridicat pentru a treia oara o biserica la izvor. In 1835 ea a fost sfintita de patriarhul ecumenic Constantin, In sobor. Langa ea s-a construit si un spital, ca si o casa pentru saraci. Musulmanii au Inceput sa respecte locul si sa primeasca si ei ajutor de la „izvorul Maicii Domnului”, a carui apa ei o numesc „apa Sfintei Maria”. Ultima distrugere a bisericii s-a facut In 1955, tot de catre turci. In prezent la izvor este ridicata o mica biserica, iar izvorul lucreaza pana azi tamaduiri.
zvorul ajuta oameni din toate categoriile sociale: regi, patriarhi, dar si oameni simpli, de toate religiile. Se cunosc cazuri de vindecari In randul armenilor, catolicilor si musulmanilor.

Pe langa evenimentele relatate, legate de izvorul real, tamaduitor, Icoana prezinta Potirul cu apa cea vie – Hristos, Izvorul vietii vesnice.

Sarbatoarea de astazi este mai mult decit celebrarea unei minuni, pentru ca in lumea de dupa Invierea lui Hristos, o simpla fintina a devenit locul unei prezente. Izvorul din Constantinopol nu mai e un simplu izvor, o apa buna de baut. E un loc al cerului. Pentru ca, dupa ce Iisus s-a inaltat promitind totusi ca ramine pe pamint, fiecare loc de aici, de jos, este un semn al unui loc de sus. Si legatura cu cer, scara pe care urca sufletul, este fiecare dintre noi, aflat in relatia personala cu Mintuitorul Hristos. Multi crestini ies astazi la mormintele celor dragi pentru a da de pomana, a ingriji locurile de veci.

Marian Pios 

Mergeţi la preoţii care citesc!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

377.- Părinte, nu toţi preoţii citesc rugăciuni şi molifte oamenilor care pătimesc de la diavoli, se tem să citească şi ne trimit la alţi preoţi.
-Cea mai mare greşeală pentru un preot este, să se arate în faţa diavolului fricos şi fără putere. In loc să se teamă diavolul de puterea preoţiei pe care o poartă preotul, se teme preotul de puterea pe care o are diavolul. Exact cum s-ar duce un lup la stână şi în loc să fie alungat de cioban şi câinii care păzesc stâna, fug de frica lupului şi atunci „lupul răpeşte şi risipeşte oile”, aşa se întâmplă şi cu turma preotului fricos.De ce să se teamă preotul când glasul lui este ca un tunet şi fulger pentru orice duh necurat?! Chiar de la începutul preoţiei este bine ca preotul să se arate curajos, întărit de Duhul Sfânt şi vrednic urmaş a Mântuitorului şi al Sfinţilor Apostoli. 


Ce trebuie să facă un preot care vrea să citească Moliftele Sfântului Vasile Cel Mare şi să nu-i aducă diavolul necazuri în familia lui?


-Preotul trebuie să fie pregătit, curat sufleteşte şi trupeşte, întărit cu post pentru a face faţă atacurilor pe care le primeşte de la diavoli. De multe ori diavolii se răzbună pe cei din casa preotului, chinuind copiii şi soţia. Din această cauză, unii spun, că, e bine ca numai preoţii călugări să citească exorcismele, pentru că nu au familie. Nu trebuie să se teamă. Preotul poate să-şi păzească familia de atacurile vrăjmaşe, punând la rugăciune pe toţi cei din casa sa. Cel mai bun moment pentru citirea molitfelor este duminică la amiază după terminarea Sfintei Liturghii, pentru că atunci preotul este pregătit şi împărtăşit, nu se pot vrăjmaşii apropia de el şi nici de familia lui. Orice credincios trebuie să găsească rezolvarea problemelor spirituale la preot, altfel, preotul nu este de folos. Unii credincioşi pătimesc foarte greu şi cumplit de la diavol, de la vrăjitori, descântători şi fermecători, iar preotul a fost trimis în mijlocul credincioşilor şi investit cu puterea Duhului Sfânt pentru a le veni în ajutor şi a-i scăpa de chinuirea pe care o au. Dacă de frică nu foloseşte harul preoţiei şi predă armele, atunci, să lase locul aceluia care poate lupta şi apăra turma încredinţată.

379.-Părinte, este obligatoriu ca preotul să poarte haina preoţească tot timpul, sau, numai când merge la slujbă?
-Este obligatoriu ca preotul să poarte haina preoţească şi să  n-o dezbrace, de asemenea să poarte barbă şi pălărie. Prima dată, respectul preotului vine de la forma exterioară. Omul te analizează dacă îţi place să porţi haina preoţească, dacă ţi-e dragă barba şi dacă nu umbli pe stradă ca un flăcău cu capul descoperit. Prima notă de seriozitate pe care o capeţi de la credincioşi când mergi într-o parohie, este aceasta. Nota pentru aspectul exterior şi apoi nota pentru aspectul interior, se face media şi poţi rămâne repetent în ochii credinciosului


Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

SFINTI

SFINTI

Lista mea de bloguri