30 august 2017

Sfântul Alexandru

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Sfântul Alexandru (238-336) – Patriarh al Constantinopolului-30 august
Sfântul Alexandru a trăit în vremea ereticului Arie, pe care de altfel l-a şi biruit cu rugăciunea. Pe motivul vârstei înaintate, Patriarhul din acea vreme al Constantinopolului, Sfântul Mitrofan, l-a trimis pe Alexandru în locul său să participe la primul Conciliu de la Niceea. Aici, Alexandru a apărat dreapta credinţă, în special împotriva ereziei lui Arie.
După încheierea Sinodului, în timp ce Alexandru se întorcea acasă, un înger i-a apărut Patriarhului Mitrofan, ce i-a spus: „Peste zece zile îţi vei lua cununa de la Dumnezeu, iar scaunul bisericesc să-l ia, în locul tău, Alexandru, slujitorul tău”. Astfel a ajuns Alexandru Patriarh al Constantinopolului.
Un episod aparte povestit în istoriile vieţii sale este cel al confruntării cu filosofii, a doua categorie cu care se lupta, pe lângă arieni. Aceştia, având trecere pe lângă împăratul Constantin, încercau să-l convingă să se întoarcă la legile romane şi greceşti şi să se lepede de credinţa cea nouă în Cristos. Ei s-au declarat gata chiar să îl înfrunte pe Patriarhul de Constantinopol, drept pentru care împăratul Constantin i-a trimis la Alexandru. Acesta a acceptat, deşi nu cunoştea deloc filosofia elinilor. A cerut însă ca filosofii să îşi numească un reprezentant: „Altminteri nu voi putea eu, un singur om, să vă dovedesc la toţi, când veţi striga şi vă veţi gâlcevi; de aceea voi, filosofii, să alegeţi pe care îl ştiţi că este mai înţelept”.
Filosofii au ales unul care a mers în faţa Patriarhului Alexandru, în timp ce ceilalţi stăteau pe lângă el, dornici să urmărească dialogul. Alexandru i-a surprins însă pe toţi, spunând filosofului: „În numele Domnului meu Isus Cristos, îţi poruncesc să taci!” Şi îndată i s-a legat limba filosofului şi a rămas mut, neputând zice nimic. Filosofii s-au ruşinat atunci. Unii s-au convertit la creştinism şi s-au botezat imediat, alţii au fugit înspăimântaţi.
Dar Patriarhul Alexandru a rămas în istorie mai ales ca biruitor al lui Arie, ca omul care l-a ucis cu rugăciunea sa. Arie, izolat de Biserică pentru erezia sa, a mers la împăratul Constantin, pe care cu vorbe meşteşugite l-a convins că credinţa sa este cea a Sfinţilor Părinţi. Constantin l-a trimis atunci pe Arie la Alexandru, pentru a fi împărtăşit, ca un dreptcredincios. Aceasta ar fi trebuit să se întâmple într-o duminică.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Alexandru a început să se roage lui Dumnezeu în faţa altarului să îi ia sufletul numai să nu trebuiască să îl împărtăşească pe ereticul Arie. Rugăciunea i-a fost ascultată, numai că Domnul nu l-a luat pe Alexandru ci l-a pierdut pe Arie dintre cei vii.
A doua zi, duminică, Arie venea mândru, înconjurat de reprezentanţi ai împăratului Constantin, pentru a participa la slujbă şi pentru a primi Sfintele Taine. Pe drum însă, Domnul l-a lovit şi ereticul a murit cu moartea lui Iuda (vezi Fapte 1,18). Întâmplarea a fost spre ruşinarea ereticilor şi spre întărirea în credinţă a creştinilor, chiar şi a împăratului, care a susţinut cu şi mai mare tărie hotărârile Conciliului de la Niceea.
Mai târziu, Sfântul Grigore avea să spună credincioşilor din Constantinopol: „Adevăr vă zic vouă, deoarece sunteţi ucenici ai preaalesului Alexandru, ai marelui ierarh şi propovăduitor al Preasfintei Treimi, care, cu cuvântul şi cu lucrul a gonit rătăcirea ereticească. Aduceţi-vă aminte de rugăciunile lui cele la fel cu ale Apostolilor, prin care a pierdut pe începătorul şi povăţuitorul necurăţeniei”.
Apropiindu-se de sfârşitul vieţii sale pământeşti, Alexandru a fost întrebat pe cine lasă în locul său pe scaunul Patriarhiei de Constantinopol. Arătând spre preotul Pavel şi spre diaconul Macedonie, Sfântul Alexandru le-a spus: „De voiţi să aveţi păstor învăţător şi strălucit prin fapte bune, alegeţi-l pe Pavel; iar de voiţi să-l aveţi numai frumos la faţă şi cu podoaba din afară cinstit, atunci alegeţi-vă pe Macedonie!” Istoria ne spune că lui Alexandru i-a urmat Pavel, care a dus de asemenea o viaţă sfântă, ca predecesorul său.
(Vieţile Sfinţilor)



                                         https://web.facebook.com/pios.marian?fref=ts

28 august 2017

Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfinte Proorocule Ioane, cel ce în adâncul Iordanului ai botezat pe Adâncul milostivirii şi văzând repejunile râului, valuri de înfricoşare au început să se înalţe în inima ta, alungă viforul patimilor din sufletul meu şi dăruieşte inimii mele corabia și adierea rugăciunii, ca să plutesc deasupra ispitelor acestei vieţi, iar mintea mea cea înnourată de gânduri rele o trage cu legătura cugetării smerite spre seninul vederii Soarelui Hristos.

Pustia o ai înviorat cu cântări de laude şi cu paşii minţii ai călătorit în grădina Raiului, prin ascultarea ta de Dumnezeu ridicându-te deasupra lui Adam, cel ce a căzut din frumuseţea cerească prin sfatul cel viclean al şarpelui. Pe mine, cel ce alerg pe cărările neascultării de poruncile dumnezeieşti mă învaţă calea smereniei prin pilda vieţuirii tale în afara deşertăciunilor lumii.

Capul ţi-ai plecat sub sabie, ca să vesteşti celor din iad pe Cel Ce este din veci Capul Bisericii şi Răscumpărătorul tuturor din stricăciune cu preascumpul Său Sânge. Pe mine, cel ce m-am făcut cap a toată răutatea, mă îndreptează pe căile pocăinţei. Trimite norii rugăciunii tale înaintea Soarelui dreptăţii, ca sufletul meu cel istovit de arşiţa ispitelor să-l răcorească ca Un Bun cu ploaia milostivirii Sale.

Pe îngeri ai minunat cu vieţuirea ta nematerialnică şi cetele demonilor le-ai doborât cu săgeţile cugetării tale smerite. Mintea mea cea pururea rănită de gândurile cele rele o tămăduieşte vărsând peste ea roua rugăciunii tale. Inima mea cea întunecată de patimi o luminează cu raza credinţei şi o împodobeşte cu florile laudelor tale, ca să aducă Stăpânului Care l-a sădit pe Adam din nou în grădina Raiului mireasma rugăciunii curate.

Astupatu-s-au urechile inimii mele, ca să nu mai aud chemarea dumnezeiască şi în adâncul noroiului patimilor m-am coborât. Eu, cel cinstit cu darul libertăţii de Cel Ce m-a zidit spre asemănarea Sa, m-am făcut rob patimilor, cărora dobitoceşte am slujit, neavând în inima mea gândul fricii de Dumnezeu. Răbdarea mi se pare un mărgăritar aproape de negăsit pentru mine şi cu frunzele cuvintelor mincinoase am acoperit păcatele mele. Dar, tu, Sfinte Ioane, cel ce ai arătat lumii pe Pomul vieţii Care S-a dat spre Hrană lumii şi a vindecat pe Adam cel ce s-a otrăvit gustând din pom, arată şi pustia inimii mele roditoare de pomii gândurilor înţelepciunii.
Ca o privighetoare a rugăciunii ai îndulcit auzul pustiei cu neîncetata slăvire a frumuseţii Celui Nevăzut şi pe scara smereniei te-ai înălţat la Cel Neajuns de minte. Pe mine, cel ce pururea mă cufund în marea deşertăciunilor lumeşti şi mă lenevesc a mă ruga, întinde-mi mână de ajutor şi cu ploaia gândurilor umilinţei curăţeşte inima mea, zugrăvind apoi întru ea tainele cele dumnezeieşti ascunse în vistieria minţilor îngereşti.
Cu securea pocăinţei taie din ţarina inimii mele pomi cei înalţi ai patimilor şi sădeşte în locul lor virtuţile cele dumnezeieşti. Focul ispitelor îl stinge cu puterea rugăciunii tale şi la judecată nu întârzia a mijloci iertare celor ce te cinstesc cu dreaptă credinţă.
Fiind prieten al Mirelui Celui Tainic al inimilor, cu şoapte prieteneşti pleacă spre milă pe Izvorul milostivirii, ca să treacă cu vederea păcatele noastre şi să rânduiască şi nevrednicia noastră în cămările cele cereşti, străbătute pururea de paşii îngereşti şi de tămâia rugăciunii neîncetate. Întăreşte pe noi, ca fără de cârtire să purtăm povara necazurilor vieţii şi glasul pocăinţei fă să răsune şi în inimile noastre ofilite de păcat, ca tăind toţi spinii patimilor să începem a vieţui dumnezeieşte. Cu legătura cea tare a rugăciunii tale întăreşte lumea şi sub acoperământul rugăciunii tale roagă-L pe Mântuitorul nostru să ne rânduiască vreme de pocăinţă, ca intrând întru cămara milostivirii Sale să-i aducem împreună cu cetele tuturor Sfinţilor slavă şi mulţumire, iar către tine să strigăm aşa:
Bucură-te, rai înfrumuseţat al darurilor Mântuitorului, pecetea nestricată a pocăinţei, de întărire lumii, izvorul gândurilor umilinţei, făclia pustiei inimilor noastre. Întru lumina rugăciunii tale, învredniceşte-ne a aduce slavă Treimii Celei mai presus de minte, Tatălui Celui iubitor de oameni, Fiului Său, Ce ne-a mântuit pe noi din păcat şi Duhului Celui călăuzitor la limanul pocăinţei, adică Minţii Celei mai înainte de minte, Care izvorăşte gândurile înţelepciunii cu care luminează minţile îngereşti şi întunericul minţii noastre. Amin.

27 august 2017

Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului"

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

  • In pelerinajul meu prin Dobrogea natala si partea bulgara am avut parte de multe surprize placute.Pe unele am sa vi le dezvalui,altele nefiind interesante publicului larg,ca de exemplu taras prin noroie sau catarari pe pietre in incercarea de a vedea lucrarea Domnului,si ma refer aici la pesterile sau chiliile calugarilor sapate in munti,locuri mai pution accesibile.


    Manastirea am vizitat-o printr-un noroc,sau mai corect prin vrerea Domnului.Veneam spre casa intentionand sa trec prin vama la Silistra ca apoi sa iau bacul spre Calarasi.Drumul cel mai scurt nu este intotdeauna cel mai bun,asa ca viteza mare este exclusa.Venind dinspre Balcik,drumul se bifurca de la Dobrich,eu intentionand sa o iau pe celalalt drum in ideea de a vizita inca doua orase.Ratand drumul am nimerit pe cea de a doua varianta asa ca Domnul mi-a indrumat pasii,,,,,,sau rotile.
    Cu viteza melcului,norocul meu caci asa am vazut indicatorul,incercam sa ocolesc gropile.Si minune am vazut indicatorul.
    Drumul pana la manastire este raiul in persoana.Drumeag mic limitat stanga /dreapta de versati inalti impaduriti,sau plini de flori,o adevarata incantare acest canion.

    Mănăstirea Kamenski "Înălţarea Domnului", este situata în satul Kamentsi zona Sistrenska, aproximativ 30 si ceva de km sud-est de Silistra.Satul este situat într-un canion pitoresc şi este înconjurat de pereti mari abrupti, cu dealuri şi păduri groase de roci.


    Partea dreapta a catapetesmei

    Istorie şi informaţii generale

    Pe cel mai înalt loc în sat se ridică Kamentsi biserica mănăstirii "Înălţarea Domnului", ale cărei cupole sunt vizibile de oriunde din sat. De mai mulţi ani manastirea a fost parasita,de ea avand grija femeile din sat,in mod benevol.Las si traducerea din bulgara,imi place teribil cum suna. "ci pentru toată ziua femeii biserica de îngrijire deschisă de la sat."
    Am crezut ca vom avea surpriza neplacuta de a gasi biserica inchisa,fiind un frig teribil si un vant de spulbera copacii.Dar surpriza placuta,o bucurie fara margini,usa era deschisa tintuita cu o piatra.Pustiu ,vantul spulbera tot,frig in biserica,curent dar ......biserica ne asteapta deschisa.De neimaginat,intr-un loc pustiu,spulberat de vanturi,pe un drum de iti taia sufletul de suferinta frumosului,biserica statea falnica in picioare cu usile deschise.Era casa Domnului deschisa pentru oricine.Si unde mai pui ca in biserica erau Ceasloave vechi de o suta si ceva ani,nepazite......


    Dimensiunea Biserica este foarte impresionante şi bine conservata ,avand frumoase icoane in locul frescelor sterse de vremuri.

    În anii de ocupatie otomana a existat o manastire mare care a fost distrusa şi arsa. Salvat doar unul dintre călugări, acesta s-a retras în "primăvara Sfânt" un sat la 2 km şi a trăit acolo ca un pustnic. Potrivit localnicilor, aici se gaseste o apa potabilă ce are puterii de vindecare.


    Partea superioara a catapetesmei,cu o pictura superba,Iisus in gradina Ghetsimani rugandu-se.

    Va las pe voi sa ghiciti cine a pictat originalul,acesta fiind evident o copie.
    Chiar va rog sa scrieti la comentarii cine stie.Pictura este celebra,Iisus roaga apostolii sa nu doarma ci sa vegheze ,el mergand in gradina de maslini sa dea proba de cea mai inalta clipa a umanitatii sale pe pamant-desi stia ce urmeaza El merge sa roage Tatal sa schimbe istorie,rugandu-se sa-L crute.


    Cina cea de taina(parca cineva nu are aura)

    Scriind mai departe despre istoria manastirii va spun ca in acelaşi loc în 1906, populaţia locală ridică biserica noua, templu "Înălţarea Domnului", construita in intregime din piatra de la o carieră vecină. În construcţie este implicata întreaga populaţie la muncă,deci nu adusi meseriasi speciali,ci cativa mesteri arhitecti ce supravegheau si indrumau localnicii. Acestia au bucuria de a-si ridica propria biserica cu mainile lor,cu banii lor si din ceva donatii .


    Usile imparatesti

    În anul 1999 Dorostolski Mitropolitul Gelasiy a propus Sfântului Sinod trecerea la statutul de manastire. Cererea a fost acordata, şi o nouă viaţă a inceput în mănăstire de maici alaturi de preotul Serafim Julita. Surorile Popska au construit o casă în curtea bisericii, dar atunci când "preklonnata" le-a împiedicat să aibă grijă de mănăstire, au plecat la alte manastiri.
    Ba mai mult preotul a fost caterisit,de atunci manastirea stand goala de cler,dar plina de enoriasi ce au grija in continuare de lacas.

    Ei bine ,nu va imaginati ce am gasit in aceasta manastire abandonata de cler,dar tinuta cu usile deschise de oameni.
    Pai hai sa va arat si sigur ve-ti recunoaste minunatie de copie la o celebra icoana aflata tocmai in Ukraina la Cernigov,icoana ce am avut placerea anul trecut sa o sarut,fiind in pelerinaj prin acele locuri ale Ukrainei.


    Alaturi de frumoasa icoana a Inaltarii Domnului se afla icoana-Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastra,copie a celei de la Cernigov.

    Deci intr-un sat parasit de cler,unde usa biserici sta deschisa non-stop,printre niste coline uitate de civilizatie,se afla minunatie de icoana.De necrezut.Caut si va arat si icoana de la Cernigov.

    http://ro.netlog.com/artasireligie/photo/setid=...-

    Gasiti aici tot albumul

    Si daca nu era de ajuns,pentru a intelege de ce Dumnezeu m-a ajutat sa gresesc drumul lund-o pe cealalta varianta,am mai descoperit o minunatie de icoana,tot din spatiul Ukrainean-Icoana de la Poceaev,cu talpica maicii Domnului.
    Anul trecut am ramas placut impresionat de marea lavra de la Poceaev ,v-am scris si un blog explicandu-va ca Maica Domnului a aparut in vis unui calugar si i-a spus sa ridice pe acel loc biserica.Acesta nu a crezut si atunci Maica Domnului a coborat si i s-a intiparit talpa in stanca,loc de unde curge un izvor minunat.Mai apoi aici s-a construit manastirea.Am vizitat si am vazut chiar in interiorul bisericii locul cu talpa intiparita si am baut apa din izvor.
    Hai sa va arat acum icoana din manastirea bulgareasca ce copiaza icoana de la Poceaev


    Arat cu degetul unde se vede talpa Maicii Domnului.
    Am sa caut sa va dau link de trimitere catre blogul de la Poceaev

    http://ro.netlog.com/marianpios/blog/blogid=131...-

    A durat ceva timp caci era pe blogul personal ,nu aici,deci am avut ceva de cautat.

    Catapeteasma efectiv iti ia ochii,atat este de spectaculoasa.Era o atmosfera atemporala,dincolo de vremuri,....te aflai in fata unor adevarate monumente de arta,vantul batea,frigul iti intra in oase,dar.....erai fericit

                                                                Detaliu al Usilor Imparatesti

    Si pentru a intelege atmosfera am sa va mai arat ceva,asta inainte de a scrie blogul in bulgara si pentru prietenii mei de peste Dunare ce ii am in lista.


    Partea stanga a catapetesmei

    Каменският манастир “Възнесение Господне” се намира в самото село Каменци в Систренска област, на около 30-тина километра югоизточно от Силистра. Селото се намира в живописен каньон и е заобиколено от стръмни, обрасли с гъсти гори хълмове и скали.

    История и обща информация
    На нaй-високото място в село Каменци се издига белокаменния храм на манастира “Възнесение Господне”, чиито кубета се виждат от всяка точка на селото. От няколко години манастирът е запустял, но за целодневно отворената църква се грижи жена от селото. Църквата впечатлява с размерите си и добре запазените стенописи и икони.

    В годините на Османско робство тук е имало голям мъжки манастир, който е бил опустошен и изгорен. Спасил се само един от монасите, който се оттеглил в местността “Аязмото” на 2км. от селото и заживял там като отшелник. Според местните хора, кладенчето, от което пиел вода, има лековита сила.

    На същото място през 1906 година местното население издига нов църковен храм “Вознесение Господне”, изграден изцяло от дялан камък от съседна кариера. В строителството се включило цялото население с труд и дарения. През 1999г. година тогавашният Доростолски митрополит Геласий предложил на Светия синод мястото да получи статут на девически манастир. Молбата е била удовлетворена и в манастира заживяли монахините Серафима и Юлита. Сестрите обитавали бившата попска къща в двора на църквата, но когато преклонната им възраст попречила да се грижат за манастира, заминали за други манастири.
    Настаняване и храна
    Не се предлага храна и спане.
    Транспорт
    До село Каменци води отбивка вляво от главния път Добрич-Силистра, няколко километра след преминаването на областната граница. До манастира има указателни табели.

    Pentru ca netlogul nu mi da voie sa postez decat 10 foto va invit sa vizualizati intreg albumul aici:

    http://ro.netlog.com/artasireligie/photo/setid=...-
  • Starea de fericire

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

    ...Pentru anumite persoane, fericirea înseamnă statul la calculator și jocuri video, dar fericirea adevărată o vom întâlni numai în împărăția cerurilor. Chiar dacă pentru mine fericirea înseamnă să stau cu familia mea, iar ea să fie sănătoasă, sunt conștientă că în Ceruri o să simt ceva mult mai puternic, o stare pe care nu o pot explica în cuvinte. Atâta timp cât trăim pe pământ ar trebui să fim fericiți cât îi facem pe cei săraci și nedreptățiți să zâmbească.

    ...Fericirea e neprețuită și se desăvârșește în Rai, alături de Iisus Hristos. Dacă citim cu atenție cele 9 fericiri vom înțelege cum trebuie să ne trăim viața. Cele 9 fericiri ne învață să fim drepți, milostivi, smeriți, blânzi și pașnici, ne învață să iubim chiar și atunci când suntem ocărâți, căci doar așa vom putea să ne simțim împliniți... Acestea sunt îndemnurile lui Hristos, iar noi, pentru a ne simți fericiți, trebuie să-L ascultăm.

    ...Fericirea este o stare mai presus de oricare alta, nu este doar pentru această viață, ci și pentru următoarea, nu este un lucru superficial, ci unul special, ceva care te umple și care te face să te simți ca și cum nimic nu-ți mai trebuie.

    ...Suntem fericiți când stăm cu familia, când suntem cu prietenii, când profesoara ne dă un 10 la matematică sau fizică, dar cei mai fericiți suntem în compania lui Dumnezeu. Așa că... regăsește-te în  măcar una din Fericirile rostite de Hristos!

    ...Cele 9 Fericiri ne duc la înălțarea sufletului, la eliberarea de griji și supărări, ajungând la o stare de fericire pe care noi nu am putea să o percepem fără curățirea sufletului.

    ...Chiar dacă ești sărac, trebuie să fii fericit că exiști, ai familie. Cred că și Dumnezeu se bucură când ești fericit, pentru că lui Dumnezeu Îi pasă de toată lumea.

    ...Fericirea, așa cum este prezentată și predicată de către Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, se extinde mult peste bogățiile și presupusele fericiri ale lumii pământești. În urma unei vieți de smerenie, milostenie, dreptate și iubire, omul va fi mult mai fericit în împărăția cerurilor, decât ar fi putut fi doar aici, unde ar fi putut cădea în ispite.

    ...Oamenii sunt cu adevărat fericiți, nu când primesc un cadou sau își cumpără ceva nou, ci dacă nu sunt mândri și răutăcioși, deoarece atunci îi răsplătește Dumnezeu. Sufletul își primește fericirea de la  Dumnezeu. Cei care încearcă să facă bine altor oameni, chiar dacă ei rămân fără, aceia vor fi fericiți cu adevărat.

    ...Fericirea înseamnă să fim aproape de Dumnezeu, să fim cu sufletul curat.

    ...Fericirea înseamnă să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, ca să ajungem lângă El. Dumnezeu vrea asta!

    "Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:

    Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.

    Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.

    Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.

    Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.

    Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.

    Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

    Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

    Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.

    Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. 

    Parintele Arsenie Papacioc despre Taina Căsătoriei

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


    - Care sunt conditiile de intemeiere a unei familii?

    - Conditiile de intemeiere a unei familii sunt la fel, in orice moment istoric. Exista amanunte de care trebuie sa tinem seama, precum saracia, dar nu asta impiedica valoarea trainiciei unei familii, pentru ca iubirea imbogateste orice. Ce dulce este iubirea!... Dar sa nu se mearga pe instincte si pe placeri intr-o casnicie, ci gandind la un scop suprem: mantuirea reciproca. Stimularea continua reciproca spre acest scop este obligatorie, pentru ca e o mare raspundere. Valoarea unei flori nu sta intr-o petala pe care a luat-o vantul, ci trebuie vazuta valoarea intrinseca a florii.
     Asa ca, dragii mei, o casnicie se poate intemeia pe o iubire adevarata si pe o coordonata exclusiv crestina. E o mare greseala sa te indragostesti de un baiat sau de o fata, si punem problema casatoriei pentru ca mi-e drag de el sau de ea. Nu, nu. Trebuie vazut, cat de cat, daca sunt strabatuti de fiorii sfintei raspunderi pe care o cere casatoria. Pentru ca o femeie care se casatoreste, ea va naste si ea trebuie sa re-nasca copilul, prin educatie. Deci trebuie sa fie foarte pregatita.
    Eu opresc o serie intreaga de tineri care vin sa ma cerceteze in sensul asta de a se amagi prin sarutari, care mai apoi se consuma si pier. Ca bine a zis cine a zis, ca: este mai lunga calea pana la sarut decat aceea pana la pacatul cel mare.
    Si se consuma in felul acesta de a-si manifesta iubirea, incat nu se deosebesc de paganii care se casatoresc pentru placeri. A gresit un baiat cu o fata; dar ea a rezistat la inceput, iar el i-a zis: "Nu, asta face parte din ritmul dragostei..." "... Si un prunc la anul, bland si mic, sa creasca mare si voinic, si noi sa mai discutam un pic, si la botez!" - datorita ritmului dragostei. Pentru ca frumusetea o sa se mai schimbe, dar trebuie sa ramana mai departe frumusetea crestina din fiecare, pentru fiecare. Asta e verigheta, care se si da: iubirea celuilalt catre celalalt. Adica iubirea nu are nici inceput, nici sfarsit - asta ar fi semnificatia verighetei.
     Exista mai multe conditii, din punct de vedere strict religios, pe care trebuie sa le indeplineasca tinerii, si printre ele sunt si acestea doua: sa se iubeasca, si sa fie si parintii de acord. Aici, de multe ori, este un conflict intre iubirea tinerilor si acordul parintilor. Si atunci trebuie sa optam pentru unul din doua, daca lucrurile nu mai pot ramane pe loc: sa se iubeasca in Hristos, cu scopul casatoriei.


     - Cum putem sti ca partenerul e cel pe care ni-l daruieste Dumnezeu?

    - Trebuie sa simti ca celalalt e pentru tine. Exista o forta nevazuta in tine, cu care simti ca acesta este... cel ce este. Il vezi cum se manifesta, ii vezi naivitatea celuilalt, cumintenia, dorinta de a se darui, dar nu doar numai pentru placeri; pentru ca, de multe ori, dorinta acopera scopurile. Adica, domnule, nu mai tin cont de nimic, ne iubim. Ca pana la urma sa-si puna problema despartirii, pentru ca nu-i mai convine, pentru ca s-au consumat curiozitatile si au aparut alte imprejurari ispititoare. Sa aiba, deci, o identitate crestina, un eroism de a-si mentine aceasta identitate.

     - Daca doi tineri se iubesc, dar sunt necredinciosi, in dragostea lor mai este prezent Hristos?
    - Sunt necredinciosi unul fata de altul, sau necredinciosi fata de Dumnezeu?
    - Fata de Dumnezeu.
    - Acum vreau sa va spun un lucru: sa stiti ca nici inteligenta, si nici orice educatie, nu are nici o valoare daca nu este in slujba dragostei si a iubirii. Dar nu putem sa-i oprim sa nu se casatoreasca. Insa, nu ajung nicaieri, daca nu sunt cu Hristos. "Ne iubim, si gata!" Acesta este instinct si nimic altceva. Iubirea aceea nu are durabilitate.
     Casatoria in sine trebuie sa se faca dupa cum spune proverbul: ori bine, ori deloc! - fiindca este in slujba unui ideal, nu in slujba placerilor numaidecat. Iubirea, casatoria care urmeaza, daca nu slujeste unor idealuri mai inalte - chiar necasatorit, dar mai ales casatorit - sigur ca nu ajungi la nimic pozitiv: nu faci decat sa pierzi un timp atat de scump.
     Daca se iubesc, este un fel de a vorbi. Ce rost are sa mai vorbim ca sa iubesc, dar nu cred in Dumnezeu! Nu exista nici un fel de siguranta de percepere in viitor, de sens, de scop, daca nu exista Dumnezeu. Daca nu este in Biserica, nu exista nimic! Acesta ar putea sa fie raspunsul care sa raspunda la intrebarea ce ati pus-o.
     Ce sa le cerem? Casnicia are nevoie de educatia copiilor, de a-i invata sa se inchine. Pot sa traiasca ca niste pagani, fara nici un fel de ideal? N-au batut clopotele destul ca sa se destepte tineretul acesta? Iar cuvantul acela, ca "astazi familiile trec prin momente dificile", nu prea sunt de parere. Pentru ca atunci cand traiesti prezentul, nu mai poti sa vezi defectiunile in actiuni: vezi numai perfectiunile. 0 tendinta mereu de a ma completa facand bine primul pas spre asa ceva.

     - Taina Cununiei lucreaza si asupra oamenilor necredinciosi? Pentru ca astazi oamenii se cununa fara sa aiba habar ce inseamna cununia, sau chiar relatia cu Dumnezeu.

    - Daca sunt necredinciosi, nu are nici un haz, cum am zice. Dar, daca s-au cununat la Biserica inseamna ca sunt, cat de cat, credinciosi. Daca sunt necredinciosi, nu se mai cununa.

     - Dar daca o fac doar ca pe o datina, Taina Cununiei lucreaza oricum?

    Nu putem spune ca nu lucreaza din momentul in care se face, pentru este incadrata intr-o intreaga ceremonie, cu harul preotiei...
     Nu recomandam deloc aceasta taina a cununiei, daca sunt necredinciosi. Pentru ca avem prin aceasta Taina anumite pretentii, sau niste raspunderi. Si daca aceste raspunderi sunt nedorite, nu se pot implini, pentru ce mai plecam pe acest drum? Sau fac Taina aceasta numai dintr-o datina? Cuvantul acesta datina este un cuvant mai scump si nu as vrea sa-l implic aici, printre necredinciosi.
     Se cununau ca datina si mosii si stramosii nostri, si inca numai la Biserica, fara primarie. Dar cununia era facuta cu scopuri extraordinar de mari.
     Asta este o mare Taina, dragii mei! Mai intai de toate se pun in valoare lucrurile asa cum le-a creat Dumnezeu. Bmeinteles, nu este singura Taina - mai mult decat atat este calugaria.
    Pe urma, sa ne gandim ca se vor satura unul de altul foarte repede, neavand nici un ideal care sa-i ajute, ca nu e har. Harul este acolo unde este credinta. Dumnezeu nu da harul ca la un milog - la o mana intinsa tiganeasca -, il da doar daca te jertfesti.
     Datina aceasta se savarseste datorita unui scop, cu o raspundere extraordinara. Sa nu se incurajeze cineva ca o face din datina. E o iubire subreda care nu dureaza. Cum ar zice omul: "O luna de miere si o viata de amar!"

     - Parinte, astazi se intelege din ce in ce mai putin rostul barbatului si al femeii in casnicie. Puteti sa ne spuneti care este rostul lor in viata de familie?

    - Adevarul este ca nu sunt de parere cu cuvantul acesta "astazi". Barbatul si femeia sunt aceeasi cu cei pe care i-a creat Dumnezeu la inceput, cu un scop bine definit.
     S-a facut o constatare: intrucat femeia a fost roaba mii de ani, si cu ocazia Edictului de la Milan, Sfantul Constantin cel Mare a dat libertate si femeii, ca sa nu mai fie omorata fara judecata - s-a transmis atavic, adica a trecut peste veacuri teama femeii de barbat, si a ramas femeia cu spaimele acestea atavic transmise. Nu este permis acest lucru.
     Femeia inseamna "imparateasa daruitoare". Femeia, daca zici ca-i slaba, totusi, din momentul in care te-ai angajat sa te numesti sot, nu te poti numi sot, decat langa o sotie. Trebuie sa o pui pe tron, cu orice chip! Sa nu se mai vada in femeie numai un scop meschin sau un lucru de cazna.
     Femeia este extraordinara in creatia lui Dumnezeu! Dati-va seama ca destinul intregii omeniri depinde de cuvantul Fecioarei Maria, libere: Fie mie dupa cuvantul Tau (Luca 1, 15). Si s-a schimbat destinul intregii omeniri, si chiar al lui Dumnezeu in lume.
     Maica Domnului este o femeie care a deschis portile fericirii, libertatii si vesniciei in lume.
    Femeia trebuie cu orice chip respectata, pentru ca daca Dumnezeirea ar intreba omenirea: "Ce este in omenire?", n-ar intreba paternitatea, ci maternitatea! Deci, femeia joaca un rol primordial in ceea ce priveste creatia lui Dumnezeu, barbat si femeie.
     Putem noi, oare, sa desprindem o Taina atat de importanta de cuvintele Mantuitorului: Fara de Mine nu puteti face nimic! Acestea sunt cuvinte dumnezeiesti, si tot ce a spus Hristos este adevarat.
     Lumea crestina, daca ar fi atenta numai la aceste cuvinte, ar fi mult mai controlata si s-ar descoperi mai repede ori valorile, ori defectele. Pentru ca El este Vita si noi suntem mladitele. Poate mladita sa rodeasca ceva fara vita?
     Maica Domnului reprezinta neamul omenesc. Femeia nu trebuie vazuta ca o roaba. Pentru ca, desi spunem in rugaciunile Tainei Cununiei, ca femeia trebuie sa se supuna barbatului, acesta din urma trebuie sa fie atent ca i se spune, tot in aceeasi rugaciune, ca trebuie sa o iubeasca. Daca nu o iubeste, nu o sa-l asculte. Barbatul, daca nu asculta de acest cuvant, se face raspunzator de indaratnicia femeii. Deci, trebuie sa o iubeasca cu orice chip.
     In casnicie se intra prin foarte multe transformari si lucruri neprevazute, datorita marilor intimitati: nastere de copii, care nu se face numai citind cum se face, ci se naste in modul cel mai normal de catre toate femeile, fie imparateasa, fie femeie de rand.
     Cuvantul femeie trebuie, cu orice chip, mult mai respectat, pentru ca, va repet, cuvantul femeie inseamna "imparateasa daruitoare", si daruirea este toata Scriptura.

     - Dar putem identifica, in viata de familie, un rost diferit al femeii de al barbatului, si al barbatului de al femeii?
    - In ce priveste idealurile, nu. Dar in ceea ce priveste preocuparile, fiecare are indeletnicirea lui.

     - Ne puteti spune care este scopul ascultarii in viata de familie?

    - Daca este iubire lucrurile se rezolva de la sine: se uita unul la altul si stiu ce au de facut.
    In ce priveste copiii, ei trebuie educati de mici, sa le imprime in suflet ideea de Dumnezeu cu orice chip, ca astfel, incet-incet, sa creasca in invatatura crestina.

     - De ce spune ca barbatul este cap femeii?

    - Si femeia ce este, daca barbatul este cap? Unde este situata fata de cap?
    Barbatul este cap femeii in sensul unei armonii care trebuie sa existe, respectandu-se indeletnicirea fiecaruia. Cand se spune ca femeia este grozav de valoroasa in creatia lui Dumnezeu, asta nu insemna ca barbatul nu este nimic. Pentru ca supunerea, in sine, inseamna mantuirea in sine.
     Femeia nu se supune pentru ca este miloaga, ci se supune pentru ca sa intregeasca armonia lucrurilor. Ea este cea care face efortul cel mai mare pentru ca barbatul sa-i fie cap, din momentul in care il iubeste.
     Intre cei doi soti nu exista grad de rudenie. Daca barbatul este capul, femeia este tot cap. Trebuie sa se supuna unul fata de altul; fiindca sunt foarte dese situatiile in care barbatul o intreaba si-si asculta femeia.
     Ei trebuie sa se iubeasca. Daca nu se iubesc, relatia dintre soti este numai o ordinara galceava.
     Daca barbatul este cap, femeia este inima! Si inima este mai mult decat orice, este adancul cel mai adanc al fiintei omenesti, este chiar locul unde Dumnezeu si-a facut locas. Si daca ea este inima, e si el inima, fiindca iubirea armonizeaza casnicia.
    Iubirea raspunde la toate intrebarile: iubirea aduce prunci, care dau valoare nemaipomenita casniciei - zambetul lor -, si creeaza unitate nezdruncinata familiei.
     Dar, va repet, nasterea de prunci nu este scop casniciei, este o consecinta. Scopul este stimularea reciproca spre mantuire.

     - De multe ori relatia dintre cei doi se raceste. Cum se poate depasi aceasta criza?

    - Daca punem intai problema iadului, nu mai vorbim de rai!
    Nu se pune problema. Acestea sunt consecintele vietii. Calcarea gresita, pacatele, inseamna iadul. Raceala dintre cei doi este consecinta pacatelor.
     Dumnezeu este drept, poate sa faca orice. Dar un singur lucru nu poate sa faca: sa-si calce cuvantul! Fiindca prima porunca data in rai a fost: Sa nu mananci din pomul asta! - si a mancat. Consecinta a urmat imediat, fiindca exista si dreptate dumnezeiasca, nu numai mila. Si face orice ca sa ne scape de caderile acestea. Caderile de dupa Adam, pe care le facem noi, le rezolvam prin Taina Spovedaniei.
     Nu putem sa discutam despre dracul, fara sa vorbim despre Dumnezeu. In creatie el este un tolerat.
     Noi nu putem sa-i invatam sa iubeasca. In iubire nu exista nimic rational. "Nu stiu de ce il iubesc pe acela!" Iubirea nu are nici inceput, nici sfarsit, exista deodata cu Dumnezeu.
    Deci, ca sa se depaseasca aceasta raceala trebuie sa duca o viata crestineasca.

     - Se accepta ca cei casatoriti sa aiba relatii trupesti, fara scopul procreerii?

    - Scopul casatoriei nu este numai placerea, dragul meu. Placerea este o consecinta, scopul este nasterea de copii. Dar nici nasterea de copii nu este un scop, ci este vorba de o stimulare permanenta reciproca. Asta este casnicia! Sigur ca va trebui sa avem si marile intimitati, ca sot si sotie, dar cu un scop, nu numai cu placere.
     As putea sa spun, pentru ca lucrul acesta priveste pe toata lumea: nu are nici un sens casatoria doar pentru placere. Casnicia inseamna ajungerea in vesnicie, si daca acest scop nu este avut in vedere, ci se cauta numai placerea, atunci casnicia nu-si implineste scopul.
    Daca ei se hotarasc reciproc pentru o curatenie, dar cu adevarat, nu sa se mazgaleasca si sa faca prin dos fel de fel de greseli. Ori sa-si vada de casnicie si de nastere, ori sa nu se mai impreune!

     - Ce parere aveti de relatia dintre o fata si un baiat care este la moda acum?

    - Intai de toate, odata cu varsta, cresc si sentimentele. Exista un obicei - mai mult a devenit o traditie - sa ai un iubit. Acum nu-i mai spune iubit, ii spune prieten. Este un paravan acesta; nu exista prietenie intre baiat si fata, decat iubire. Se merge cu mintea foarte adanc pe intimitati, iar prietenia e cu totul altceva: fara nici cel mai mic interes. Relatia cu o fata nu se face doar din dorinta de a avea o relatie, ci cu scopul unei casatorii; iubirea nu inseamna lins. Are o motivatie daca va fi sotia ta. Dar e foarte prematur sa spui ca va fi- sotia ta, cand abia ai inceput studiile, cand abia ai inceput sa ai si tu gust de fete.
     Chiar azi a venit un baiat care mi-a spus: "Parinte, iubesc o fata!" "Si mori dupa ea?", i-am raspuns. "Da, parinte!"
    Acum va intreb pe dumneavoastra, opresti viata pe loc pentru niste sentimente asupra unei persoane, care deja il parasise? Unde-i barbatia? Unde-i cavalerismul? Unde este energia, curajul? Unde-i puterea de a acapara?
    Daca te prinde fetita ca nu esti stapan pe tine, se duce acolo unde-i protejata. Ea are niste forte sufletesti nemaipomenite. Fata are un instinct de conservare mai dezvoltat si o crestere a puterii rationale mai din vreme decat baiatul. Ea poate sa fie mama si la 13 ani. Citeam acum, intr-un ziar, ca o fata a nascut la 11 ani chiar! Pe cand un baiat nu poate sa fie tata la varsta asta. Dar si puterea ei de a acumula rational e mai scurta - pana la 20-21 de ani, pe cand a barbatului e pana la 30 de ani. Incepe sa mearga pe linia unor interese de viitor. Avand un mai mare instinct de conservare vrea sa puna mana chiar pe Alexandru Macedon, adica pe un mare erou. Si daca tu esti erou, intr-un fel, te-a ochit.

    Cunosc un baiat, foarte destept, student. Era si baiat serios, nu-si pierdea vremea, spunea: "Toate la vremea lor". Si o fata, mediocra din punct de vedere intelectual, nu s-a lasat cu nici un chip - ii scria scrisori, statea in calea lui... Si a intrebat-o o colega: "tie nu ti-e rusine?" Ea i-a raspuns: "Vreau sa vad cum reactioneaza un om destept la astfel de propuneri!" Daca acel baiat era mai putin stapan pe el, punea mana pe ea; asa ca ei ii convenea aceasta lupta, si intr-un sens si in altul. Daca este destept, este destept peste tot, si atunci lasa lucrurile la vremea lor. Zice Solomon: "Este vreme pentru toate, dar fiecare la vremea lor!"
    Floarea sta in glastra; baiatul trebuie sa umble sa si-o aleaga. Fata nu trebuie sa bata cararile baiatului, ci baiatul sa dea peste ea. Si apoi, voi trebuie sa pretuiti foarte mult femeia. Ea este o creatie a lui Dumnezeu extraordinara. Va dati seama ce puteri are o femeie sa te scoata dintr-o stare amarata? Faptul ca un barbat stie ca acasa are parte de iubire desavarsita il face sa munceasca, sa castige razboaiele, sa-si rezolve problemele. Sa stiti ca femeia nu gandeste simplu. Chiar daca nu e invatata, ea are o putere de patrundere deosebita, si e mult mai realista decat un barbat. Ea are inca de azi un sentiment pentru ziua de maine. Insa noi discutam, rationalizam niste lucruri, dar in iubire nu este nimic rational.
    Un student la Politehnica se indragostise de o fata foarte urata. M-am trezit cu el la mine sa-mi ceara sfaturi, ca era innebunit dupa ea. Ea, saraca, n-avea cum sa speculeze iubirea, pentru ca nu avea nimic, era urata. Dar nu exista femeie urata. Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare in felul ei. Barbatul trebuie sa se aplece sa o ia - adica sa-i arate eleganta, pretuire. Atunci floarea isi arata si mirosul si calitatile ascunse, pentru ca tu ai stiut sa rascolesti adancurile si ai facut din ea ceea ce nu stia ca este. Femeia trebuie pretuita, sa stiti, pentru ca mai intai ne reprezinta o femeie in Imparatia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ti-e si frica sa vorbesti comparand-o pe ea cu oamenii!
    Sa va spun un caz. Ati auzit de Clemenceau? A fost un om de stiinta francez, care a creat o epoca in vremea lui, dar care era ateu. Pe acest Clemenceau l-a calcat o masina, si, desigur, a aparut o editie speciala: "Marele Clemenceau lovit!" "Marele Clemenceau internat in spitalul cutare! ingrijit de doctorul cutare!", care informa lumea in acesti termeni la superiativ. A scapat din accident acest Clemenceau si a spus asa: "Domnule, pe mine nu doctorii acestia m-au facut sanatosi, ci o asistenta care se ocupa de mine, de care nu a vorbit nimeni, nici un ziar!" In acest timp, un alt mare om de stat si scriitor, a fost si el calcat de o masina, si a vrut sa fie dus la spitalul unde erau calugarite. "Dar cum, dumneavoastra care erati...!?" "Treaba voastra ce credeti, eu vreau sa ma fac sanatos!" Vedeti ce superioara este femeia in creatia lui Dumnezeu?
    Am atras atentia la fete sa nu se grabeasca in privinta acceptarii unei prietenii cu un baiat, daca nu este credincios. Le intreb: "E crestin?" "Nu, dar acum doreste sa se faca!" "Bine, dar cum crezi tu, care ai crescut in biserica, ca il vei invata tu acum sa se inchine? Maine-poimaine asta iti da in cap!" Asta e o enorm de mare greseala. Prietenia adevarata este daca ideile sunt comune; cautati-vala biserica, nu la discoteci si pe trotuare! Cel mai bine este sa nu te grabesti, de la inceputul inceputurilor. Daca este inevitabila o intalnire intre un baiat si o fata, acesta trebuie sa o cultive, sa-i semene calitatea de a fi productiva din punct de vedere sufletesc - pentru ca trupeste, cum am spus, nu e o problema. Ai vazut ca are un defect, completeaza cu sfatul si cu comportamentul tau sa-si indrepte defectul. Trebuie sa fie pregatita sa duca toate aceste lucruri, iar tu trebuie sa o intretii cu orice chip in problemele ei, sa o stimulezi continuu. Ea nu se baga in problemele tale, nici nu are cum - daca esti o personalitate, daca incearca, da gres.
    0 problema mai intima care trebuie lamurita este ca cei mai multi tineri se gandesc la o casatorie pentru placeri, mai intai, ceea ce este o mare greseala. Aceste lucruri ti le-a dat Dumnezeu gratuit, nu trebuie sa te mai preocupe. Nasterea de copii este o consecinta, nu e un scop suprem al casatoriei. Scopul este stimularea reciproca pentru mantuire. Asadar este o greseala sa construiesti o relatie pe niste motive imediate - sa fie o luna de miere si o viata de amar. Trebuie gandit daca rezista la toate greutatile binecuvantate ale casatoriei. Prin urmare, trebuie sa vezi intr-o iubita, de la inceput, cand poti sa judeci - pentru ca daca te-ai indragostit nu mai judeci - niste lucruri pentru viitor, pana la sfarsitul vietii. Deci, este dezavantajul celui care se indragosteste prost, pentru ca a vazut ceva superficial; el nu mai simte frumusetea aceea grozava a iubirii. Trebuie sa o iubesti, sa urmaresti pacea in familie. Pacea e mai mare decat dreptatea de patru ori. Are si ea uneori indrazneala si un punct de vedere. Nu trebuie sa o desconsideri! "Nu prea vad eu cum ai dreptate, dar tare te iubesc, ca sa nu te contrazic!" Vedeti, iubirea leaga totul. Acesta e simbolul verighetei. Esti obligat sa o iubesti cu toate fortele, bineinteles, la masura, nu cat pe Dumnezeu, si ea este obligata sa se supuna. Nu este o umilinta in sensul in care azi oamenii ironizeaza supunerea femeii, din contra, ea se supune ca o stapana. Actul de smerenie al ei este plin de har. Sotul sa iubeasca astfel de pozitii la sotia sa, si sotia sa sa nu se sperie de faptul ca trebuie sa asculte. Si zice chiar la rugaciunile de la nunta: "Ca sa dainuiasca in veci casatorialor!"
    Am cununat odata pe cineva si, cand am ajuns la rugaciunea unde preotul spune: "Iar femeia saasculte de barbat!", toata lumea s-a uitat la mireasa si mireasa a plecat capul. Mie nu mi-a convenit acest moment. Dar am tacut pana mi-a venit vremea la predica si i-am spus: "Am constatat ca lumea n-a fost atenta la cuvintele de mai inainte care spuneau ca barbatul este dator sa-si iubeasca sotia. Draga mireasa, daca nu te iubeste, sa nu-l asculti! Draga mireasa..." Sa nu ne jucam cu cuvintele! Fata nu e numai o jucarie de pat sau o jucarie de bucatarie. Femeia, cu gingasia ei: "esprit de finesse", e libera si nu o sa asculte la infinit de un nepasator. Ca femeia buna nu e nimic mai bun, si ca femeia rea nu e nimic mai rau. Deci trebuie cu orice chip sa o faci buna.

    Va mai spun ceva: Mama naste, mama renaste, ea se ocupa de copii. Si, desigur, foloseste cea mai frumoasa metoda din instinct, din iubire: il ingaduie pe copil orice ar face acesta. Daca baiatul e navalnic, viteaz, i-a intrat in cap sa cucereasca lumea, de ce sa nu? Dar in intalnirea cu prietenii el incepe sa se vada inferior, pentru ca la primul contact cu lumea n-a biruit, si se intoarce plangand la mama sa. Aceasta ii spune: "Nu, puiul mamii, tu esti imparat, tu ai sa cuceresti lumea!" Astfel, mama ii da continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru ca a invatat undeva, ci pentru ca-l iubeste si pentru ca nu vrea sa-l vada un prost.
    Nu stiu daca ati citit o poezie scrisa de regina Elisabeta (Carmen Sylva), sotia regelui Carol I: "De veti auzi de un erou care a cucerit in razboaie si in urma lui a facut dreptate, sa stiti ca a avut o mama buna;/ De veti auzi de un erou care a viersuit si versul lui a schimbat sensuri de viata si frumuseti si inflacarari de inima, sa stiti ca a avut o mama buna!", si tot asa vreo sapte eroi de felul acesta. Ei, mi-a placut enorm! Aceasta este fata pe care trebuie sa o avem, sa o pregatim, mai ales daca e preoteasa, caci multe fete o intreaba pe preoteasa anumite intimitati femeiesti, mai repede decat pe preot.

    - Cum sa ne crestem copiii?

    - Sa-i cresteti sa se mantuiasca. Ca metoda tot blandetea ramane cea mai buna, pentru ca, folosind asprimea, copilul te asculta de frica si prinde numai in piele invatatura ta. Dar daca te porti bland cu el: "Copilul tatii, copilul mamii, uite asa...", el asculta, dar inregistreaza si el - poate sa faca si nebunii -, el a inregistrat de la tine un cuvant, care nu l-a inregistrat prin asprimea ta, ci prin blandetea ta. Cu alte cuvinte, copiii mei sa ma asculte si dupa moartea mea, pentru ca le raman: "Uite, Doamne, ce spunea mama si tata!" Dar daca te-ai purtat aspru cu el, a miorlait, l-a durut si nu te asculta. Deci, ca metoda, tot blandetea. Dar asta nu inseamna sa nu le impletim, ci sa fie si un pic de asprime, pentru ca el doreste sa implineasca numai ce vrea el, nu ceea ce trebuie. Dar foarte important este sa-i dai exemplu de viata. Pentru ca el stie sa vorbeasca, nu l-ai invatat tu sa vorbeasca, dar te-a auzit pe tine vorbind in casa si a invatat si el. Si-ti invata si faptele tale. Deci, sa fii exemplu, acesta este cel mai mare lucru. Iar pentru tineri, sa luptam in scoli pentru ora de religie.

    - Vedeti, copiii merg la gradinita, la scoala, la joaca, in tot felul de influente nefaste. Cum sa facem sa eliminam acestea?

    - Draga, grija asta cade tot pe familie, sa-l dirijeze continuu si sa indrepte ceea ce au invatat gresit. Tot familia ramane pedagogul cel mai bun. Si la scoala ii obisnuiesc cu comunitatea. E o oarecare ordine. Nu este rea, dar s-ar putea sa fie o dirijare necrestina. El trebuie invatat sa spuna ce s-a intamplat la scoala si parintii sa indrepte cu orice chip greseala enorma pe care a facut-o un pedagog. Sunt mai putini copii care spun: "Eu fac asa pentru ca m-a invatat profesorul", insa aproape toti spun: "Asa m-a invatat tata sau mama". Pentru ca aici e dragostea simtita de toti, din partea tuturor.

     sursa
    http://archive-ro.com/page/1414172/2013-02-16/http://cenaclulluminalina.ro/index.php/meniu-interviu/98-despre-taina-casatoriei-pr-arsenie-papacioc

    Rugaciunea Sfintei Cruci

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


    Sa se scoale Dumnezeu, si sa se risipeasca vrajmasii Lui, si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii, zicand:

    Bucura-te, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, care gonesti demonii cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, si a calcat puterea diavolului, si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul.

    O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii, in veci. Amin.



    .                                    Despre insemnarea fetei cu semnul sfintei Cruci

    Insemnarea fetei cu semnul cinstitei si de viata făcătoarei cruci trebuie făcută cu profund respect si cuviintă, iar nu in batjocura si păcat.

    Crucea dreaptă si adevărată se face asa: se impreunează, cum se cuvine, primele trei degete de la mana dreapta - degetul mare, arătătorul si mijlocasul - iar cele două degete mici le lipim, strans, de podul palmei. Dupa aceea, ducem mana la frunte, si zicem: "In numele Tatălui"; la pantece: "Si al Fiului"; la cei doi umeri, drept si stang: "Si al Sfantului Duh", iar la sfarsit lăsand mana jos zicem: "Amin".

    23 august 2017

    Despre invidie

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                                                      Pr. Arsenie Boca – despre invidie

    Invidiosul nu primeşte doctor pentru boala lui şi nu poate găsi leac tămăduitor al suferinţei, deşi Sfânta Scriptură e plină de ele. El aşteaptă uşurarea bolii numai într-un singur fel: să vadă prăbuşit pe unul din cei invidiaţi. Capătul urii lui e să vadă pe cel invidiat, din fericit, nefericit, din norocos, nenorocit. Pe unii oameni cu totul potrivnici, binefacerile îi îmblânzesc. Pe invidios însă, binefacerile mai mult îl înrăiesc, cu cât invidiosul are parte de mai mari faceri de bine, cu atât mai tare fierbe de ciudă, mai mult se supără şi se mânie. Mulţumind pentru darurile primite şi mai mult se cătrăneşte de purtarea binefăcătorului. Ce fiară nu întrece invidiosul prin răutatea năravului lui? Ce sălbăticie nu depăşeşte el prin cruzimea lui? Câinii, cărora li se aruncă o coajă se domesticesc. Leii cărora li se poartă de grijă, se îmblânzesc. Invidioşii însă, mai mult se irită când li se arată îngrijire şi atenţie.

    Rănile invidiei sunt adânci şi ascunse şi ele nu suferă vindecare, ca unele ce s-au închis în durerea lor oarbă, în ascunzişurile propriei sale suferinţi. Invidiosul este du?manul propriei sale sănătă?i suflete?ti. Cel invidiat poate să scape şi să ocolească pe invidios, dar invidiosul nu poate scăpa de sine însuşi. Tu, invidiosule, duşmanul tău e cu tine, vrăjmaşul ţi-e continuu în inimă, primejdia e închisă în adâncul tău: eşti legat cu un lanţ neîndurat, eşti prizonierul invidiei şi nici o mângâiere nu-ţi vine în ajutor. A prigoni pe un binecuvântat de Dumnezeu şi a urî pe cel fericit, este o nenorocire fără leac.

    INCHISOAREA

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                   Marturisire a parintelui Valerian Grecu:

       Au fost zilele mele cele mai fericite din viata! Celor care m-au batut, m-au schingiuit, le-as spune acum asa: Voi ati fost binefacatorii mei! De aceea va binecuvantez si va iert!
      Suferintei nu ii poti aduce reprosuri. Judecata e numai a lui Dumnezeu. De aceea inger din cer daca coboara si imi spune ca nu este iad si rai, eu depun marturie ca exista si iad, si rai, pentru ca am trecut prin amandoua din ele!
      Suferinta da sens vietii! Suferinta intotdeauna cantareste mult! Toti Sfintii, toti martirii au trecut prin suferinta.
        Suferinta este cel mai mare dar, acela de a-ti da sufletul pentru aproapele. Am vazut in inchisoare atei care au devenit mai ceva decat calugarii!
       Dumnezeu este milostiv si bun, iar noi suntem faptura mainilor Lui.

    22 august 2017

    Sfântul Ierarh Petru Movilă



    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia



                  SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI, SABIE                  MĂRTURISITOARE A CUVÂNTULUI, SFINŢITĂ DE DUHUL SFÂNT

               Ca o sabie a Cuvântului ai apărat Ortodoxia împotriva valurilor catolice, Şi slobozind râurile înţelepciunii tale ai înecat în ele toate cugetările nevrednice. Luând cu dragoste Crucea lui Hristos ai urmat Celui Ce ne arată calea mântuirii, Şi departe de pământul neamului tău ai înflorit sub mângâierea razelor Luminii. Din pământul strămoşilor tăi ai fost dezrădăcinat, dar în pământul făgăduinţei ai fost mutat, La izvoarele Duhului ai fost sădit şi întru osteneli cu adevărul credinţei inima ţi-ai luminat, Ca un zid de apărare neclintit ai stat împotriva celor ce cu săgeţile ereziilor ameninţau Biserica lui Hristos, Şi cu focul cuvintelor tale aprinse de scânteia Duhului ai înfricoşat pe cei acoperiţi de eresul mincinos. Ca în pustie ai vieţuit în micul sat, unde biserică însuţi ai întemeiat, Prin rugăciune unindu-te cu Cel Neapropiat, te-ai făcut vas luminat. Aplecat fiind spre învăţătură, ai deprins multe limbi folositoare, Dar în limba Duhului inima ta a învăţat să vorbească spre a tuturor luminare. Biserică ai făcut din inima pe care neîncetat Duhul Sfânt o înfrumuseţa, Bătăile rugăciunii erau cele care piatra credinţei bine o fixa, Chipul Sfinţilor mărturisitori ai zugrăvit în biserica inimii drept măritoare, Cu dragoste ochii minţii tale contemplând faptele lor mărturisitoare. Pe aceştia luându-i ca povăţuitori, cu îndrăzneală ai păşit pe treptele îndumnezeitoare, Şi cu nevoinţe multe legându-ţi trupul ai potolit toată mişcarea lui pătimitoare. Însă sufletul l-ai lăsat să se înalţe, fiindu-ţi dăruite aripile sfinte ale rugăciunii, Şi în călătoria Duhului ţi se descopereau taine mai presus de înţelegerea omenirii. În râurile lacrimilor tale ai înecat toată cugetarea pătimaşă a trupului, Şi inima ca un soare arzând de dragostea aproapelui se ruga din adâncul sufletului. Văzând ameninţarea rău credincioşilor ce căutau să înghită turma cea mică a lui Hristos, Luminat de Dumnezeu ai luat cârma dreptei credinţe, conducând poporul spre limanul luminos. Lavra Pecerska saltă astăzi de bucurie văzând mărirea egumenului său cinstit, Care a înfrumuseţat-o cu daruri nenumărate ce îi luminează şi acum chipul sfinţit. Toate curgerile înţelepciunii Duhului s-au adunat în cărţile pe care te-ai ostenit să le tipăreşti, Şi mărturisirea ta de credinţă stă ca strajă veacurilor împotriva vrăjmaşilor necredincioşi. Neuitând neamul din care ai răsărit spre lucrarea cărturărească l-ai sprijinit, Cu tipografii îmbogăţind poporul nostru, întru mărturisirea credinţei l-ai întărit. Toată viaţa ai luptat să dezrădăcinezi neghinele eresurilor aruncate de vrăjmaşi, Zi şi noapte trăind în lumina rugăciunii la care vegheai pentru liniştea celor încredinţaţi. Ostenitu-te-ai să aduni în Trebnic toată comoara slujbelor biserceşti, Ca să ridici mintea ascultătorilor la contemplarea bogăţiilor cereşti. Mintea mea cea tulburată de viforul multor gânduri rele o adu la limanul pocăinţei Şi cu rugăciunea ta fă să răsară întrânsa soarele veşnic luminător al credinţei. Mustrat-ai cu hotărâre ereziile catolice care întunecau dreapta înţelegere, Ruşinat-ai pe cei ce căutau să abată turma lui Hristos de la buna mergere. Cu sabia cuvântului Adevărului ai prigonit pe cei ce au iubit cuvintele minciunii, Şi pe faţă ai mărturisit greşeala celor ce se murdăreau în noroiul înşelăciunii. Cu rugăciunile şi cu chipul vieţii tale strălucitoare ruşinează şi acum aceeaşi minciună a ereticilor, Înnoind peste veacuri mărturisirea ta, care stă ca un stâlp ce sprijină braţele Bisericii drept credincioşilor. Ca cel ce ai îmbogăţit tezaurul Ortodoxiei cu ale tale cuvinte mărturisitoare ale adevărului credinţei, Redescoperă şi în inimile noastre aceeaşi mărturisire făcându-o lucrătoare pe temelia pocăinţei. Roagă-te Domnului să ne întărească spre a înfrunta vânturile prigonirilor pentru adevărul lui Hristos, Şi din lumina rugăciunilor tale ne fă acoperământ cu care să trecem nedoborâţi prin cutremurul vijelios. În cartea inimii noastre binecuvintează dreapta mărturisire ca s-o facem lucrătoare prin faptele credinţei, Şi ne întăreşte să urmăm aceeaşi cale dreaptă a lui Hristos cu smerenie şi cu gândul umilinţei. Bucură-te, floare a ierarhilor plină de miresmele sfinţeniei, Altar al rugăciunii de la care se înalţă tămâia smereniei, Carte a înţelepciunii dumnezeieşti scrisă de Duhul Sfânt, Far al mărturisirii decoperind tuturor lumina Dulcelui Cuvânt, Chip al sfinţeniei înrourat de lacrimile neşterse ale pocăinţei, Toiag al înţelepciunii ce zdrobeşte toate ereziile sădite în ţarina credinţei, Viaţă jertfită neîncetat pentru a lumina făclia Cuvântului, Zbor îngeresc printre tainele luminate de puterea Duhului, Mare sfinţită de picăturile ploii dumnezeieşti, Chimval al Adevărului trezind inimile la vederea celor cereşti, Vas al curgerilor înţelepte ale Duhului iubitor şi neostenit lucrător, Ocean al blândeţii ce tămăduieşte rănile sufletului pătimitor, Casă a Duhului Sfânt înfrumuseţată cu strălucirile Cuvântului, Putere negrăită ce ridică mintea dincolo de hotarele gândului, Ierarh mărturisitor al tainelor dreptei-credinţe, Râu pururea curgător al curgerilor sfintei umilinţe, Ctitor al cărţilor sfinţite de razele Duhului Sfânt, Liman al păcii netulburat de vânturile răului gând, Vlăstar mult roditor al neamului nostru mutat în pământ străin, Bucurie îngerească ce slobozeşte inimile din al necredinţei chin.

    HRANA PENTRU SUFLET: Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul

    HRANA PENTRU SUFLET: Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul:   Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 29 august. Este ultima mare sarbatoare din anul b...

    Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului Iisus

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

    Апостола Иуды, брата Господня
    Sfântul Iuda, ruda Domnului – ocrotitorul celor deznădăjduiți
    ==============================================
    De multe ori Dumnezeu îngăduie diferite încercări și ispite în viața noastră, întrucât „paşaportul spre rai are neapărată nevoie de viza încercărilor”, așa cum afirma Cuviosul Paisie Aghioritul. În necazuri cerem ajutor sfinților, căci ei se roagă pentru noi și rugăciunea lor este primită de Dumnezeu. Însă, de cele mai multe ori, nu conștientizăm ajutorul sfinților; considerăm depășirea ispitelor ca fiind lucru firesc.
    Unul dintre sfinții grabnic ajutători și pe care îi prăznuim în această lună (19 iunie) este Sfântul Iuda, ruda Domnului, a cărui icoană – singura din București – se află în Biserica Sfântul Dumitru Poștă, un loc cald și primitor, unde oamenii suferinzi își găsesc liniștea sufletească și alinare pentru durerile lor.
    Din Viețile Sfinților aflăm că Sfântul Iuda a fost unul din cei doisprezece Sfinţi Apostoli ai lui Hristos, născut în Nazaretul Galileii, fiul lui Iosif, logodnicul Preacuratei Fecioare Maria, şi al Salomeei.
    Sfântul Matei Evanghelistul îl numeşte Levi, care se tâlcuiește „împreunat” sau „din inimă” sau „ca un leu”, întrucât a stat lângă Hristos cu dragoste din inimă şi ca un leu s-a nevoit cu bărbăţie pentru El. Mărturisind pe Hristos și hrănind din învăţăturile sale apostoleşti ca prin nişte sâni de lapte pe cei ce erau prunci în credinţă, Sfântul Iuda a fost numit și Tadeu a cărui tâlcuiri sunt: „lăudător”, „mărturisitor” sau „sânii laptelui”. În Faptele Apostolilor este numit Sfântul Iuda Varsava, adică „fiul întoarcerii”, întrucât s-a întors la El prin pocăinţă, cu credinţă şi cu dragoste.
    Din Rugăciunea către Sfântul Iuda reiese că este ocrotitorul celor aflați în „pragul disperării”: Tu ai dobândit de la Dumnezeu darul de a ajuta îndeosebi pe aceia care au pierdut orice speranță și se află în pragul disperării.
    Mărturisesc că și eu mă număr printre cei care au primit ajutor de Sfântul Iuda Tadeu. Trecând printr-o perioadă destul de dificilă, am început să mă rog și Sfântului cu toată speranţa şi încrederea, să mă ajute şi să-mi dea putere să depășesc încercările vieții. Sfântul este lângă noi şi nu ne cere decât credinţă şi rugăciune, după îndemnul Mântuitorului: „Toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, le veţi şi primi“ (Matei, 21, 22). Cel care se roagă Sfântului Iuda, „puternic în minuni, credincios și grabnic ajutător”, simte o bucurie și o pace în suflet.
    Propovăduind pe Hristos în multe țări și întorcând pe mulți de la înșelăciunea idolească la Hristos, Sfântul Iuda îi tămăduiește pe cei care i se roagă, așa cum subliniază și condacul Sfântului: „Cu minte tare ucenic ales tu te-ai arătat şi stâlp neclintit Bisericii lui Hristos, neamurilor ai propovăduit cuvântul lui Hristos, învăţându-le să creadă într-o Dumnezeire, din care pricină ai şi fost preamărit şi ai primit harul vindecării, ca să vindeci neputinţele celor ce aleargă către tine, Apostole Iuda întru tot lăudate”.
    Vă îndemn să cereți ajutorul Sfântului Iuda în orice încercare pe care o aveți.

    https://www.facebook.com/pios.marian?fref=ts

    21 august 2017

    CUGETARILE UNUI SFANT PĂRINTE

    "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
    ................................................................................................................................................
    Sfantul Parinte Vichentie Malău, a scris cu mana Sfintiei sale cateva cugetări de mare intelepciune si sensibilitate ce stau si astăzi mărturie pe strănile din paraclisul " Adormirii Maicii Domnului":
       Omul rău e cu desăvarsire rău cand se preface că e bun.
       O constiintă fără Dumnezeu e ca un tribunal fără judecător.
       A nu te mania niciodată e semn de mare intelepciune.
       Mania e o scurtă nebunie.
       Lenesul e frate cu cersetorul.
       Trandăvia e mama tuturor păcatelor.
       Durerea e o invătătură.
       In anii durerii am invătat să mă rog.
       A ponegri pe altul e cea mai mare crimă.
       Altora să ierti totdeauna, tie niciodată.
       Din faptele tale vei fi judecată sluga vicleană.
     O cameră fără cărti crestin ortodoxe e ca un trup fără suflet.
       Acel ce stie să induioseze stie tot.
       Nimic nu e mai liber ca cugetarea.
    .........................................................................................................................................................

    De voiesti sa iubesti cu adevarat pe Hristos, trebuie sa uiti de insuti trupul tau. Si rugandu-te, vezi sa nu ceri in loc de altele, altele. Nu bani, nu slava omeneasca. Cauta Imparatia lui Dumnezeu mai intai si toate celelalte se vor adauga tie.

    Iar ale rugaciunii doua sunt chipurile: unul al slavosloviei, cu smerenia mintii, iar al doilea, al cererii. Rugandu-te, nu veni indata spre cerere, caci iti parasti voirea ta, dovedesti ca te rogi silit. Incepand dar rugaciunea, paraseste-te pe sineti si ale tale nevoi. Lasa pamantul si te inalta spre ceruri. Si cand te rogi, nu rataci mintea incoace si colo, ci recunoaste-ti micimea si slabiciunea ta si ingustimea ta de pricepere. "Ca Tu ne-ai zidit pe noi, si nu noi. Tu esti Dumnezeul nostru". Zi ca tu esti un om pacatos. Desi nu te simti, totusi trebuie sa zici aceasta: "Vezi, nimenea nu este fara de pacat, fara numai Dumnezeu". Pentru aceasta zice Apostolul: "Nimic nu stiu in mine rau". Dar aceasta nu-mi da dreptul sa ma cred drept. Caci Proorocul David zice: Greselile cine le va pricepe? Si iarasi Apostolul zice: Cand toate le vei face, zi: Slugi netrebnice suntem, caci cele ce am fost datori de facut am facut. Si iarasi socoteste-te ca trebuie cu smerenie multa sa-l crezi pe altul a fi mai de cinste decat tine. Caci nu stii pe care-l iubeste Dumnezeu mai mult.

    Domnul te-a zidit si se ingrijeste de a ta mantuire si stie pentru fiecare daca ii este de folos, ori sa fie sanatos, ori bolnav, ori bogat, ori sarac. Ci, tu cere Imparatia lui Dumnezeu, caci restul vine de la sine. Si cand ceri ceva, staruie mult si nu te descuraja. Ca cine din voi are prieten si va merge la miezul noptii la el si ii va zice: prietene, da-mi imprumut trei paini, ca mi-a venit un prieten din departare si nu am ce sa-i pun dinainte. Si acela va raspunde: nu-mi face osteneala caci e tarziu, m-am culcat cu copiii si-i noapte, nu pot sa-ti dau. Si daca pentru prietenie nu-i va da lui, apoi macar pentru staruinta ii va da lui. Pilda ne da Domnul ca sa fim tari in credinta si staruitori.

    Sa nu zici ca pacatos sunt si nu ma aude Dumnezeu. Indrazneste, dupa rugaciune, macar oricat timp lung ar trece, nu dispera, ci asteapta, ca Dumnezeu iti va da cererea si sa ceri mereu, lucrand binele. Caci, de slabeste rugaciunea si peste tinereti se toarna bautura, s-a pierdut curatia si s-a prefacut omul. Ca, daca omul se da prada poftelor, Dumnezeu nu-i ajuta.

    De stai cu nepasare la rugaciune, fugi de indata de acel loc, ca nu cumva sa primesti urgia si pedeapsa lui Dumnezeu, in loc de plata. Ca zice Domnul: Tot cel ce va cere va lua, cel ce cauta va afla si celui ce bate i se va deschide (Matei 7, 7). Caci, ce altceva voiesti sa capeti decat mantuirea ta?

    Invata-te a rabda. Vezi pe Avraam cum l-au chemat din pamantul asirienilor si i-a fagaduit Palestinei: Tie-ti voi da pamantul acesta si semintiei tale ...pe care o voi inmulti ca stelele cerului (Fac. 15, 18). Si el n-a cartit ca ajunsese batran si nu i se implinise fagaduinta de fiu si de inmultirea semintiei sale. Ci a ramas mereu tare in credinta sa. Ca nevasta imbatranea, iar cu credinta intinerea. Dumnezeu toate le face si le preface precum voieste. Cand in Avraam murea firea de batranete, a inviat fagaduinta lui Dumnezeu. Urmeaza credintei lui Avraam. Dar noi un an ne rugam si apoi ne departam. Doi ani postim, apoi incetam. Deci sa nu slabim, caci Cel ce S-a fagaduit lui Avraam si noua s-a fagaduit. Veniti catre Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi (Matei 9, 28). El deci ne fagaduieste mila. Pentru tine a venit pe pamant si tu nu-L crezi pe El pe cuvant?

    Noi ne sfiim sa ridicam jugul Lui si prin usa cea stramta sa intram. Preferam marea pacatelor.

    Tu, cand ai cerut, nu ai avut credinta, sau n-ai cerut ceea ce era de folos sufletului tau sau n-ai staruit. Ca scris este: Ca intru rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre si Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui (Matei 24, 13).

    Vei zice insa: stie Dumnezeu inima celor ce se roaga. Ca n-are Dumnezeu nevoie de cererea noastra. Ca bun fiind, ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti... Dar Imparatia lui Dumnezeu fara fapte si staruinta nu o vei lua. Caci trebuie mai intai sa doresti cele ce vrei sa iei si sa ceri cu credinta, cu rabdare si cu osteneala. Ca tot lucrul castigat cu osteneala il pastrezi cu atentie, sa nu-l pierzi, ca stii cat de mult ai ostenit pentru el. Solomon ce a folosit daca a luat darul in dar, fara osteneala? L-a pierdut! Deci, nu te imputina cand nu iei degraba cererea ta. Ca daca cel ce a luat talantul si l-a ingropat intreg, s-a osandit numai pentru ca nu l-a negutatorit, apoi cel ce l-a pierdut nu se va osandi?

    Dumnezeu face tot ce stie ca ne este de folos. Numai noi sa cerem cu staruinta. Vezi pilda cu vaduva si judecatorul cel nedrept, care pentru staruinta ei l-a imblanzit? Asa si noi sa staruim mereu. Amin.

    Manastirea Agapia - 1938 Protosinghel VICHENTIE MALAU


    Arhivă blog

    CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

    Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

    SFANTA SCRIPTURA

    Totalul afișărilor de pagină

    Etichete

    . . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? CITATE DESPRE RABDARE CITATE DIN FILOCALIE CITATE DIN SF EVANGHELIE CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma Sfantul Calinic de la Cernica SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR

    SFINTI

    SFINTI