Se afișează postările cu eticheta Poezii de Eliana Popa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Poezii de Eliana Popa. Afișați toate postările

18 august 2025

VISUL CROITORULUI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


de Eliana Popa

Într-un ținut, în vremi trecute, domnea-mpărat cu mână tare
Și cu credință neclintită pe nume Constantin cel Mare.
Avea supuși creștini și neamuri ...era un brav cârmuitor
Și-avea în slujba sa, la curte, pe Ioan vestitul croitor.

Însă acesta, ca și alții ce viețuiesc și-n vremea noastră,
Trăia-n necinste si păcate, făcând doar voia lui cea proastă ...
Însă PreaBunul cel din ceruri, în marea Sa milostivire,
I-a arătat prin vis mânia....ca Ioan să își mai vină-n fire!

Și se făcea c-a mers Ioan, cu un veșmânt la împărat
De-ndată ce cu multa trudă, frumoasa haină a gătat.
Vorbea glumind cu împăratul, dar iată cum în mare grabă
Mărețul Constantin cel Mare își scoate paloșul din teacă.

L-a prins de păr cu strășnicie ( avea un păr lung și frumos)
,, - Când termin a-ți reteza părul și capul tău cădea-va jos!"
Asa grăit-a împăratul și chiar așa s-a petrecut
Căci sabia cu dibăcie pe gâtul lui s-a abătut!

Și din prea multa îngrozire când sabia s-a ridicat
O, Doamne, s-a trezit din somn și cu glas tare a strigat :
,, - Sunt încă viu...ce bucurie! A fost un vis...o nălucire
Și capul încă-mi stă pe umeri, din păr nu-s smulse nici trei fire!"

Și bucuros că-i viu și teafăr și că nimic nu s-a-ntâmplat
A luat-o iar pe-aceeasi cale, uitând cu timpul ce-a visat.
Dar după oarecare vreme s-ambolnăvit, sărmanul, tare!
Și iarăși a visat cu groază o și mai strașnică-certare.

Căci se făcea, parcă aievea, că a fost dus fără zăbavă
În fața unui Împărat cu chip măreț și plin de slavă,
Ce odihnea pe-un tron de aur în haină de Arhiereu
Era scăldat tot în lumină precum în ceruri Dumnezeu!

De-a dreapta Lui stăteau ostași ca îngerii de luminoși
Și-n stânga a văzut cu groază alai de demoni fioroși.
A stat croitorașul nostru și-a așteptat cu frică mare
Până în clipa ce-mpăratul i-a adresat o întrebare :

,, - Te-ntreb, Ioane, și răspunde-Mi! Tu oare știi cine sunt Eu? "
,, - Socot cu mintea mea cea slabă că ești Hristosul, Dumnezeu.
C-așa citit-am în Scripturi despre Hristos că s-a-ntrupat
Să ducă Crucea pentru noi și să ne tragă din păcat. "

,, - Și dacă Mă cunoști, Ioane...și știi că de la Tatăl vin
De ce n-ai luat în seamă visul cu Împăratul Constantin? "
,, - Știu despre ce-mi grăiești, Stăpâne, că frica aceea încă-i vie
Și groaza ce-am trăit atunci, doar suflețelul meu o știe! "

,, Și dacă porți în suflet, încă, osânda ce Ți-am arătat
De ce n-ai lepădat păcatul și viața nu ți-ai îndreptat?
Ți-am arătat încă de-atunci că sabia deasupra-ți țin
Că Eu am fost în vis, Ioane, nu împăratul Constantin!"

Zicând acestea Împăratul un semn spre îngeri a făcut
Să îl arunce-n loc de-osândă, că fapte bune n-a avut.
Și pricepând Ioan acuma că nu mai are-n veci scapare
Cutremurat de-așa poruncă, strigă la Sfânta Născătoare :

,, - Preasfântă, Milostivă Doamnă, ajută-mi mie, păcătosul,
Căci grea osândă mă așteaptă pe mine răul și leprosul! "
Și-ndată Maica se arată și cere pentru Ioan iertare
Să-l mai îngăduie o vreme...să-i dea un timp de îndreptare.

Și Împăratul cel din slavă pentru a Maicii mijlocire
L-a mai iertat și-a doua oară că Ioan și-o mai veni în fire!
Și s-a trezit atunci, sărmanul, din visul cel înfricoșat
Și nemaistând deloc pe gânduri la un monah a alergat

Să ceară sfat de îndreptare, să povestească al său vis
Să-ntrebe cu ce fel de fapte va șterge-al iadului zapis!
,, - Dă slava Domnului din Ceruri și Preacuratei Născătoare
Că te-a învrednicit să vezi vedenia-nfricosătoare.
Păzește-te de-acum, Ioane, și plângi păcatele făcute
Cât timp mai ai de îndreptare ...să plângi ...să plângi cu lacrimi multe!"

Și Ioan primi cu bucurie să-și schimbe viața-n fapte bune
Se lepădă de toată averea și de plăcerile din lume
Și-acest răstimp de pocăință, primit în dar de la Hristos,
L-a petrecut în rugăciune și-a mers la Domnul bucuros!

( după o veche pilda ortodoxă )

2 iulie 2025

.CHEMAREA LUI ȘTEFAN CEL MARE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..




Eliana Popa

În Cetatea cerului,
În grădină Raiului,
Au purces la sfat strămoșii,
Martirii și voievozii.
Toți eroii cei din neam,
Sfântul domnitor Ștefan
Strălucind precum un astru,
Lângă Daniil Sihastru!

Ștefan mânios grăia:
,,- Ce-au făcut din țara mea?
Au vândut pământul sfânt,
Au pus codrii la pământ.
Unde-s fiii de răzeși,
Toți flăcăii mei viteji?
Alelei, voinici români,
Plecați capul la stăpâni?
Din robie vă treziți,
Armele vi le-ascuțiți,
Căci acest viteaz popor
Nu dă la străin obol,
Nici genunchiul nu și-l pleacă
Decât la Preasfânta Maică!
Nici nu-și lasă fruntea-n jos,
Decât la Domnul Hristos.
Alelei, popor român,
Doar în cer aveți Stăpân
Scoate arma! Nu te teme
De iscoadele viclene
Și de-acei ce vor să ia
Și să vândă țara ta!

Alelei, tâlhari păgâni,
Vreți să fiți aici stăpâni?
Dar și eu m-oi ridica,
Cu toți cei din oastea mea,
Să vă șterg de pe pământ
Ca norul gonit de vânt!
Să vă dau pământ uscat
Să-l aveți de îngropat.
Să vă dau Oltul și marea,
Ca să vă înece calea!
Sabia mea să răsară
Peste sfânta-mi țărișoară.
Să dea veste că venim,
Neamul să ni-l izbăvim,
Să punem pe fugă hoții,
Să slujim din nou dreptății.
S-alungăm pe venetici
Căci se vor stăpâni aici!

În curând m-oi arată,
Din mormânt m-oi ridica.
Oastea mea de-oi fi doar eu,
Și Prea Bunul Dumnezeu,
N-am să mă-ntorc în mormânt
Pân' n-oi pune la pământ
Pe cei ce-au ucis ființa,
Și ne-au îngropat credința,
Pe cei ce-au pus jurământ
Să-mi piardă poporul sfânt!

Moartea nu mi-a luat simțirea,
Plâng văzând nelegiuirea,
Plâng privind la munții mei
Și la voi români, atei!
Ați pus hoții-n fruntea țării,
Sunteți robi ai nepăsării.
I-ați lăsat să jefuiască
Toată Țara Românească,
Iară-n loc sa-i dați afară
Voi v-ați depărtat de țară!
Ați plecat în țări, departe,
Lăsând mame-ndurerate.
Ați lăsat la cârmă iude
Să vă pună biruri multe,
Să vă pună biruri grele
Pe pământ și pe avere,
Să vă smulgă lacrimi multe
Și sudoarea de pe frunte!

Și-am să mă ridic din morți,
Și-am să chem strămoșii toți,
Și-am să sun din corn prelung,
Toți răzeșii să mi-i strâng!
Munții-n ecou să răsune
Românii mei să se-adune.
S-aruncăm afar' din țară
Pe cei ce vă-ngenuncheară!
Pe acei ce au supt norodul
Și v-au jefuit ca-n codru!
Și de-or vinde-acest popor
Voi fi răscumpărător! "

27 mai 2025

SOLIE, MĂRIEI SALE, VLAD VOIEVOD!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




Eliana Popa
 
Măria Ta, îți cer îngăduința, să-ți tulbur somnul azi și Veșnicia
În numele acelor ce le pasă, îngenunchez și îți aduc solia.
Ne-au cotropit iar liftele păgâne, divanul s-a umplut de trădători
Ei ne sunt frați de sânge și de glie, dar stau pe tron, hidoase lipitori.


Măria Ta, când Țara Românească ți-a fost și tron, și crez, și-mpărație,
Tu ai grăit cuvânt ca să rămână, și legământ să vii din veșnicie,
Că ai să-nvii și să mai mori odată, de câte ori valahii te-or chema
În al lor sânge, vei fi viu... să știe și să se teamă lifta asta rea.
Sunt fiică de valah și am un crez, că nația română n-o să piară,
Suntem puțini aceia ce-am rămas, căci cei mai mulți s-au rătăcit de țară.
Și din istorii ni te-au șters vânduții, ți-au inventat legende cu vampiri
Maria Ta, mai poți veni odată, în țepe, ca pe iepuri, să-i înșiri?


Și glasul tău de tunet să ne cheme, din somnul ce luminile ne-a stins,
Răstoarnă, astăzi, veacurile toate, să nu rămână neamul nostru-nvins
Ne facem sfânta cruce și ne punem, toată puterea stâncilor în mână
Și te-om urma, Maria Ta, în luptă, să nu murim cu frunțile-n țărână!
Ți-aduc solia... și mă pun chezașă pentru acei puțini care mai sunt
Stăpâni pe limbă, pe pământ și suflet, și n-au făcut cu lifta legământ!
Pentru aceia care, încă, luptă, scuipați și biciuiți și umiliți,
Dar care-aud chemarea voastră sfântă și glasul mucenicilor părinți!


Măria Ta și codrii te așteaptă, că-s căsăpiți în fiecare zi,
Și ei s-or pune jertfă pentru țară și pentru tine iar vor înfrunzi
Și lemnul lor va fi esență tare, că-n seva lor durerea a mușcat,
Și vor simții pe pielea lor vânduții, boierii din divan ce ne-au trădat,
Toți trădătorii ce ne-au supt sudoarea, toți hoții care stau la umbra legii,
(Ca-n țara asta noi suntem săracii, iar baș-boierii au doar privelegii)


Măria Ta, e țara toată o Cruce și neamul nostru moare răstignit,
E sfâșiat de fiarele hulpave, cu trupul de-a lor gheară pironit.
Din veacul ăsta te strigăm pe tine și, iată, eu chezașă m-am adus.
Deșteaptă-te, Mărite Basarabe, că-n neamul tău luminile-au apus!

11 martie 2025

SE RĂSCOLESC STRĂMOSII IN MORMÂNT..

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                    

Se răscolesc strămosii in mormânt
Privind la tine biată Românie
Cum te-ai plecat si ieftin ti-ai vândut
Credinta si intreaga avutie !

Copiii tăi se rusineaza, azi
Să strige cu tărie :,,Sunt român"
În flăcările necredintei arzi
Si pe Hristos L-ai părăsit in drum !

Femei avem, dar prea putine-s mame
Asa cum Domnul lege ne-a lăsat,
Acum sunt doar distinse si ,,tunate" doamne
De vor copil, il fac planificat !

Avem copii ce si-au uitat părinții,
Că sunt plecati la alte datorii
Se roagă si se-nchină la toti sfintii
Bietii părinți, dar fără de copii !

Avem de toate, dar nu avem iubire
Căci n-avem timp nici a ne mai privi
Să mai zâmbim nu ne mai stă in fire
Noi suntem morti-nainte de-a muri !

Avem tristetea soră si necazul frate
Nici amintiri n-avem, cu bucurii
N-avem nimic, desi avem de toate
Si asta pentru c-am uitat a ne iubi !

Strămoșii nostrii n-au plecat afară
Aici au stat si au trăit frumos,
Dar suntem azi poporul fără țară
Suntem crestini dar fără de Hristos !

Se răscolesc si plâng strămosii-n glie
Si se mai roagă Sfintii la Iisus
Să nu se piardă biata Românie
Să se ridice peste veacul cel apus !

                           
Eliana Popa
Sursa foto: Internet

26 ianuarie 2025

LA ICOANA FERECATĂ

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                               

Eliana Popa

Mulțumesc, Mărite Doamne, pentru tot ce-ai pus în mine,
Pentru slova-n care picur toată dragostea-mi de Tine!
Mulțumesc pentru lumina ce spre înălțimi mă poartă
Pentru clipele în care, mi-ai fost mamă, mi-ai fost tată!

Mi-ai dat, Doamne, ochi să văd până dincolo de lume,
Unde heruvimi și îngeri cântă-n imnuri sfântu-Ți nume,
Mi-ai dat mâini să se-mpreune, în cămara mea spre rugă
Și-n condei lăsat-ai, Doamne, mirul versului să curgă!

Mulțumesc că-n nopți de taină, la icoana Ta, Iisuse,
Așezam covor de rugă și durerile-mi nespuse!
Mă priveai cu duioșie din icoana ferecată
Și din lacrima durerii îmi făceai o nestemată.

Și stăteai cu mine, Doamne, eu vorbindu-Ți de-ale mele,
Povestindu-Ți a mea viață... câte-n lună, câte-n stele...
Parcă Tu erai ca mine, omul pământesc de rând,
Deși, Tu știai, Hristoase, și ce încă n-am făcut!

Te-ntrebam de poți, Iisuse, să mă mai aștepți un pic
Ca să pot să mai răscumpăr și din fapte, și din timp
Și nu-nțelegeam, Iisuse, cum de m-ai iubit atât
Când Te-am pus mereu pe Cruce și păcatul n-am urât.

M-ascultai... precum un Tată stă cu pruncul la povești
Și pierdeai cu mine timpul, Cel ce Veșnicie ești!
Mulțumesc și Maicii Sfinte, fiindcă ea m-a dus la Tine
Când păcatele și viața tot mușcau adânc din mine.

Îti sărut, Măicuță, mâna cu miros de iasomie
Și veșmântul de porfiră cu sclipire rubinie.
De-aș putea să fac din lacrimi, mărgărit și nestemate
Ți le-aș prinde-n borangicuri, drept ofrande minunate!

Doamne, de-am să cad sub Cruce, să-Ți întinzi cereasca Mână
Să-mi ștergi fruntea de sudoare și piciorul de țărână,
Să îmi dai din Apa Vie, ce spre viață mă ridică,
Să-mi fii adiere sfântă sau o blândă Veronică!

Și în clipa cea din urmă, când mă chemi la Tine, Tată,
Să mă aflu-n rugăciune la icoana ferecată!
Lângă Chipul Tău cel drag, fără teamă și suspin,
Să trec pragul Veșniciei...Doar cu voia Ta...

AMIN


16 noiembrie 2022

SFÂNTUL MUCENIC BONIFATIE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



de Eliana Popa

Minunat lucrează Domnul ,face sfânt din păcătos,
Despre-așa minune mare ,vă voi povesti mai jos.
A trăit în vechea Romă o femeie patriciană...
Aglaida...cunoscută și ca mare curtezană !
Avea multă bogăție, însă patimi și mai multe,
Le hrănea din plin pe toate fără a vrea, să le înfrunte.
N-avea soț, deci nici stăpân... era liberă la fapte,
Nu se abținea defel de la pofte desfrânate.

Însă mai avea ceva, pe lângă averi și casă,
Un bărbat ce-i era slugă vrednică și credincioasă!
Era tânăr și frumos ,el se ocupa de toate
Aglaida-l îndrăgise și-l trăgea către păcate.
Bonifatie al nostru ,era vrednic cât o mie,
Dar avea și două patimi....desfrânare și beție...
Altfel era om de treabă, miluia pe cei sărmani,
Ajuta pe toată lumea...se-ngrija de cei orfani !

Și-l ardea în piept dorința să-și îndrepte și el viața,
Până nu ( cum zice-o vorbă)s-o găta pe mosor ața!
Avea-n suflet remușcare pentru viața lui stricată,
Suspina ades spre Domnul cu o lacrimă curată !
Dumnezeu știindu-i gândul și dorința de-ndreptare,
Pentru faptele lui bune, pentru sufletul lui mare,
Hotărî să îl trimită pe o cale grea, dar sfântă,
Precum ne grăieste cartea și Părinții ne cuvântă !

Era vreme de prigoană...vreme de mucenicie,
Într-o lume de păgâni și de grea idolatrie,
Când erau uciși creștinii... secerați de cel viclean,
Precum spicele de grâu cad sub seceră în lan !
Aglaida, într-o zi ,parcă își veni în fire
Și cătând adânc în suflet se gândi la mântuire..
Și-o dorinta i se-aprinse...stând și cugetând un pic,
Să aducă-n casă grabnic, trupul unui mucenic !

Se gândi, că potrivit ,pentru-ai împlini dorința
Bonifatie ar fi ....fiindcă-n toate-și da silința !
Iată că-l cheamă degrabă și luându-l deoparte
Îi vorbi de-a ei dorință încolțită peste noapte :
,, - Frate, vreau să mă opresc...destul am păcătuit,
Și tu, știi, că împreună multe rele-am săvârșit!
Cum vom sta la Judecată ?Ce răsplată vom primi ?
Cât mai stăm în grele patimi? Până moartea va veni ?
Am aflat de mucenici și de-a lor putere mare!
Iar pe cei ce îi cinstesc ,îi ajută spre-ndreptare..
Daca mă iubești și vrei ,ai să mergi într-o cetate
Unde mulți creștini sunt duși la osândă și la moarte !
Acolo să cauți bine...să-ți învingi temeri și frici...
Fiindcă, uneori, păgânii, pe bani grei, vând mucenici !

Să-mi aduci, aici și mie, sfinte moaște de martir,
Să îi țes veșmânt din lacrimi și din flori de trandafir !
Să îi fac din a mea casă ,o biserica frumoasă,
Și să-l rog să mijlocească pentru-o mare păcătoasă !"
Bonifatie-o asculta...parcă nu-i vine a crede
( Și de-atâta bucurie , mai că-i vine să se-mbete!)
Dar având spre-ndeplinire o poruncă așa mare
Hotărî și el că-i timpul ca să facă o schimbare !
Pregăti călătoria-luând cu el mai multe slugi,
Puse în desagi de toate ! Bani și aur,multe pungi !
Ca să miluie săracii ce-i va întâlni pe cale
Și să cumpere stăpânei ,prețioasele odoare !

Însă când ieși din casă,pregătit fiind de drum,
Se-ndreptă spre Aglaida să-și ia omul,rămas bun :
,, - Iată, plec ...dar ce voi face daca nu găsesc nimic ?
Niciun trup sfințit cu sânge, niciun os de mucenic ?
Dacă-n loc de sfinte moaște ...(și-aici râde copios)
Ți-or aduce trupul meu chinuit pentru Hristos ?
Îl primești cu mare cinste si cu flori de trandafir,
Dacă sluga ta cea dragă, va muri ca un martir ?"
Aglaida-i râde-n față : ,, - Tu ? Să mori pentru Hristos ?
Bețivan și desfrânat ! Fă-te, frate, serios !
Ia aminte și nu râde ! Curățește-te de patimi
Și pe drumul ce pornești ,roagă-te cu sârg și lacrimi !.
Câte rele-ai săvârșit ,rana lor deloc nu frige ?
Iar de-acele sfinte moaște ,fă-te vrednic a le-atinge!"

Bonifatie primește , vorba ei precum o palmă
Și-și dă seama de-a lui stare și de-a sufletului rană !
Și pe drumul ce-l străbate ,miluiește tot săracii
Tine post ,se roagă-n taină de se sperie toți dracii !
Și-ajungând într-o cetate ,cea cu numele de Tars,
O dorință arzătoare ca un jar în piept i-a ars !
Auzise că, acolo, e prigoana cea mai mare
Cad creștinii morți în chinuri ...și li-i moartea sărbătoare !
Își lăsă atunci toți robii să-l aștepte la un han.
Și plecă spre locul unde, moartea secera ca-n lan !
Ce văzu ! O, Doamne, Sfinte !Multe trupuri de martiri,
Prinși în lanțuri și în cuie , răbdând chin și biciuiri !
Spânzurați cu capu-n jos, puși în foc și în cuptoare
Și slăvind în chin pe Domnul, fac din moarte sărbătoare !

Bonifatie uimit ,fu cuprins de o sfântă râvnă
Și se duse lângă dânșii, înfruntând păgâna turmă !
Le mai ostoia durerea , îi îmbrățișa pe unii
Fără teama și slăvindu-L pe Hristos în văzul lumii !
Și mulțimea se-ntreba, cine e ? De unde vine ?
Fremăta strigând la el și întreaga soldățime !
Și atunci judecătorul porunci să fie-adus...
A fost luat și dus la dânsul mai cu voie, mai pe sus !
,, - Cine ești ,de-ai îndrăzneala să le ostoiești din chin ? "
,, - Bonifatie mă cheamă ! Și sunt tot ca ei, creștin!"
,, - De nu vrei să dau poruncă ,să te bată ca pe ei,
Lepădă-te de Hristos!Și-adu jertfă pentru zei !
Te voi pune-atunci în cinste și-ți voi da dregătorie
Și tot ceea ce-ti dorești ,după pofta ta să fie !"

,, - Nu vreau să jertfesc la idoli ,că destul am fost păgân,
Și pun trupul meu drept jertfa, pentru Singuru-mi Stăpân !
Zeii voștri sunt minciună ,pietre imbrăcate-n aur,
Eu mă-nchin lui Dumnezeu ,Cel ce e al lumii Faur ! "
Mâniindu-se păgânul pe plăcutul lui Hristos,
La osândă îl trimise și-l legă cu capu-n jos !
Bicele cu plumb loviră pân' la os mușcând din el,
Trupul lui doar răni și sânge rupt cu ghiare de oțel !
Însă se-ntărea cu ruga și în tot calvarul său,
Se ruga pentru călăi și slăvea pe Dumnezeu !
Mult l-au chinuit călăii adâncindu-i suferința,
Însă mulți dintre păgâni pe loc și-au schimbat credința !
Și văzând judecătorul că nicicum nu-i vin de hac,
Poruncește la călăi să îi taie sfântu-i cap !
Și atunci minune mare, când aceștia l-au răpus,
Sânge-amestecat cu lapte in șuvoi din trup i-a curs !

Trupul lui sfințit în sânge și în chinurile morții,
A fost dus și aruncat lângă porțile cetății!
Și-n tot timpu-n care sfântul jertfă Domnului s-a dat
Robii lui rămași la han , îl credeau prin crâșme beat !
Dar văzând că nu mai vine ,sfinte moaște ca să cate ,
L-au tot căutat o vreme prin a Tarsului cetate !
Până unul din aceia, ce-au văzut cumplitu-i chin,
Le-a spus toată întâmplarea și cum a murit creștin !
Parca nu voiau a crede...însă omul i-a condus,
Până-n locul unde sfântul ,mort sub pază era pus!

Cu multi bani l-au cumpărat ,cu greu l-au vândut păgânii,
L-au spălat ,l-au pus în raclă și-au pornit să-l dea stăpânii !
Și în vremea-n care robii se-ntorceau cu el spre casă,
Aglaidei se vestește despre jertfa lui frumoasa.
Îngerul lui Dumnezeu i se-arată și-i vorbește :
, - Pregătește-te că iată, Bonifatie sosește!
Vine acela ce-a fost slugă, însă vine ca stăpân,
Să-l primești cu mare cinste că ni-i frate-n cer,acum..
Vei avea și tu la Domnul, rugător , cum ți-ai dorit,
Călăuză-n viața asta și în clipa de sfârșit !"

Aglaida se trezește, strânge preoți...un sobor,
Și cu mare evlavie...cu cel mai fierbinte dor,
Îl întâmpină plângând cu cereasca bucurie,
Parcă nu-i vine a crede...dragul ei ! Chiar el să fie?
Mucenic in acea raclă, cum i-a spus râzând atunci !
,, - Gata! își zise Aglaida ! Ca o proasta stai și plângi !
De acum voi lăsa toate ,voi da totul la sărmani
Voi trăi în post și-n lacrimi ,fară case ,fără bani !
Pentru sfântul meu prieten voi zidi in satul meu
O biserică frumoasă...și cu el voi fi și eu !
Și voi cere lui Hristos ,la sfârșitul vieții mele,
Să-mi fii călăuzitor printre vămi și locuri rele ! "

Aglaida a trăit încă paișpe ani si-un pic,
Doar in post și-n rugăciune...nu i-a trebuit nimic!
O biserică frumoasă pentru sfânt a ridicat,
Lângă racla lui ,cu lacrimi , a vegheat și s-a rugat !
Iar în ceasul adormirii a primit și ea cunună
Și slăvesc in rai pe Domnul...tot ținându-se de mână !

30 august 2022

PARINTELUI CONSTANTIN SARBU:

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


In viata, crucea patimirii ati purtat! ,
V-ati luat ades' la tranta cu cel rau,
Nu v-ati temut si nici nu v-ati plecat,
Hristos a randuit sa fiti ostasul Sa

Caci si pe El L-au judecat mai marii,
Acelor ce slujeau in sinagogi,
L-au asezat alaturi cu talharii,
Cum bine spus-au vrednicii prooroci!

Si daca Lui i-au impletit cununa,
Din spini cei mai bine ascutiti,
Si impotriva voastra au grait minciuna,
Ca sunt vicleni si ucigasi de Sfinti!

Dar Domnul a dorit sa va desparta,
Drept bob de grau, ales dintre neghina,
Din care sa framante o plamada,
Prescura in Potirul de Lumina!

Nu v-ati temut de ce le veti raspunde,
Caci Domnul cu tacerea i-a invins,
Desi ati patimit rabdand pedepse crunte,
In fapte si-n cuvant nu ati fost prins!

Ca nevazuti, v-au indulcit amarul,
De dincolo, din ceata cea de Sfinti,
Martirii care au baut paharul,
De grele si amare suferinti!

Nu v-ati temut si nici nu v-ati plecat,
V-ati luat mereu cu diavolul la tranta,
Si biruindu-l astfel ati intrat,
Incununat pe poarta cea mai stramta!

Eliana Popa.

20 decembrie 2021

...PE CAND BETLEEMUL DOARME...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos 




de Eliana Popa

Pe cand Betleemul zace, cufundat in somnul greu, 
Intr-un staul Maica naste, pe Fiul lui Dumnezeu, 
Pruncul a venit pe lume intr-o pestera saraca, 
Intr-o iesle mititica, ceru-n fata Lui se pleaca!
 
Pe cand Betleemul zace, cufundat in bezna noptii,
 Sus in cer deschis-au Ingeri, toate portile Cetatii,
 Tin cadelnite de aur si-au un leganus din flori, 
Si-un Arhanghel in lumina, da de veste la Pastori!

Pe cand Betleemul doarme si-n palat Irod petrece, 
Maica pe Hristos il naste, jos pe fan in ieslea rece! 
N-a gasit la nici-o casa, un locsor sau un patut, 
Betleemul si-a-nchis poarta, pentru Maica si Pruncut!

Pe cand Betleemul doarme, magii cu argint in braie,
 Pun in leaganul din iesle, aur, smirna si tamaie! 
Au pus aur, cum se cade, a se pune l-a-mparat,
Smirna drept ofranda Jertfei, pentru care s-a-ntrupat.

Si tamaie parfumata drept un semn al preotiei, 
Intreite daruri Sfinte, lui Iisus, Pruncul Mariei! 
Tron de Heruvimi e-n iesle, Sfant altar imparatesc, 
Cu cadelniti de lumina, Ingeri staulul cadesc!
 
Si in noaptea asta Sfanta, azi, ingenunchez si eu, 
Sa sfintesti, Marite Doamne, ieslea sufletului meu!
 Ti-am facut patut din ruga si din lacrimi nestemate, 
Si le-am prins pe scutecele doar in privegheri lucrate!

Pe cand omenirea, astazi, tot precum Irod petrece, 
Maica pe Hristos il naste in a lumii iesle rece!




21 iunie 2021

ROMÂNUL, AZI...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


( versuri : Eliana Popa)

Azi, românul viețuiește ca 'nainte de Potop
Pentru rugă nu au vreme, pentru Domnul nu e loc
Și trăiește-n nepăsare, el, românul fericit
Dumnezeu e doar un nume, anacronic definit!

Își botează încă pruncii, că așa-i demult lăsat
Se cunună în biserici... că și-ai lor s-au cununat,
Își îmbălsămează morții mai ceva ca egiptenii
Chefuind la parastase după câteva ectenii...

Vai de tine, slugă oarbă, ce-ai uitat cerescul Crez
Care porți pecetea sfântă, pusă-n taină la botez!
Dar nu poți a crede simplu, cum crezut-a neamul tău
În Prea Sfânta Născatoare și Prea Bunul Dumnezeu

Nu ne mai plecăm genunchii, nu mai punem temelii
Să zidim din rugăciune, Lui Hristos biserici vii!
Plâng strămoșii și părinții în Biserica din Cer
Ai uitat de ei, române, ai uitat de Lerui Ler!

Lerui Ler și flori de măr, doina și colindul sfânt
Care poartă-n vers pe Domnul, care-I graiul nostru sfânt
Am uitat că ei, bunuții și părinții noștri dragi
Împărțeau primind colindul - mere roșii și colaci...

Am uitat că ei, străbunii, mult și-au prețuit credința
Și bunica purta mândră și tulpanul și catrința
Se rugau cu simplitate, dar cu dragoste și plâns
Și cinsteau cu evlavie și pe Maica Lui Iisus!

Am uitat că Brâncoveanu a murit martir și sfânt
Și nu ne-a vândut credința, nici vreo palmă de pământ
Pe butuci și-a lăsat capul, fiii săi murit-au toți
Nu și-au lepădat credința, n-au slujit Înaltei Porți!

Au întemeiat biserici pentru neamul lor cel brav
Și Sfântul Ștefan cel Mare și Neagoe Basarab
Au lăsat drept moștenire, nu doar Țara Românească
Ne-au lăsat credința sfântă, ca pe veci să dăinuiască!

26 noiembrie 2020

ULTIMUL ACT

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

de Eliana Popa
Omenirea-i amortită, sufletele toate-s reci
Deși pot avea Lumina ce va lumina in veci,
Stau și zac în întuneric fiindcă ochii lor de tină,
Lâncezind în întuneric, nu mai cată spre Lumină!
Seamănă păcat și ură, călcând legile morale
Adevăru-l văd minciună și minciuna dreaptă cale!
Se conduc după instincte, după legi de ei făcute
Și de Păzitorul Legii nu mai vor smeriți s-asculte!
Și iubirea-au pervertit-o... imorală și hidoasă
Ca o mare desfrânată într-o haină fastuoasă,
Au făcut ,,virtuți" din patimi și virtutea-i o rușine
Stă uitată-n vremi trecute ...prăfuită in vechime!
Când se va lăsa cortina peste veacurile toate,
Când Acel ce e Iubire va veni să se arate,
Nu în ieslea cea săracă, nu în brațele Mariei,
Ci în chipul Judecății...vărsând cupele mâniei
Vor vedea atunci, cu groază, cum și-ascunde ziua zorii
Și-or cădea, precum cărbunii, de pe cer luminătorii!
Și va trece vremea milei pentru omenirea toată
Vom fi strânși cu mic, cu mare la cumplita Judecată!
Se vor aduna bogații și săracii și-nțelepții,
Vor veni Adam și Eva împreună cu toți drepții
Regi și împărați ai lumii, filozofii, oratorii
Laolaltă cu cezarii și cu cei ce sunt istorii!
Fără bogății și faimă, fără fast, fără pretenții
Doar cu fapta lor cea bună, ce s-a scris în Cartea Vieții,
Fiecare va răspunde de-a lucrat cum scrie-n Lege
De a semănat păcatul, rod amar acum culege!
Cât Hristos încă mai rabdă, sus în slăvile înalte,
Pentru rugăciunea sfântă a Măicuții Preacurate,
Lepădați-vă de patimi cât mai e în ceruri milă
Să fiți scriși în cartea vieții, măcar pe ultima filă!

8 iulie 2020

SFÂNTUL MUCENIC PROCOPIE !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

....de Eliana Popa...

Astăzi vreau să glăsuiesc despre-un mare mucenic
Și să-i spun prin vers povestea de când s-a născut.. de mic,
Până-n ultima lui clipă...când se stinse-n chip frumos
Pentru dreapta lui credință, pentru Domnul său, Hristos!
Tatăl lui, slăvit bărbat din neam bun de senator,
Era botezat creștin cu numele Hristofor.
Însă mama lui trăia în credința păgânească
Și mergea ades la Templu idolilor să jertfească.
Soțului creștin, acestea, mult îi umbreau bucuria
Până-n ziua-n care ea, l-a născut pe Neania!

Dar nu apucă să-și vadă feciorașul său cum crește
Căci Hristofor la scurt timp a murit mucenicește!
Teodosia, soția, l-a crescut ca în povești
Dar păgân...jertfind la idoli și cu științe elinești.
Și-ajungând la acea vârstă de bărbat desăvârșit
Mama lui privindu-și fiul un gând mare i-a-ncoltit,
Să-l trimită ca ostaș în armata-mpărătească,
Să slujească cu braț tare între lifta păgânească!

Iar pe-atunci era-mpărat al Imperiului Roman,
Stăpânind cu mâna tare crudul Dioclețian
L-a plăcut pe Neania și l-a luat în oastea lui
Era îndrăgit la curte și viteaz cum altul nu-i.
Iar văzându-i istețimea îi croi în gând destin
Să-l trimită cu o oaste în Egiptul cel creștin!
Așa a făcut tiranul, l-a chemat pe Neania
Și i-a poruncit de-ndată să plece-n Alexandria.
Iar acolo să ucidă și apoi să jefuiască
Toți creștinii ce nu vor, idolilor să jerfească!

A pornit cu oastea-ndată, cum a poruncit tiranul
Dar o arșiță cumplită parcă le topea elanul.
Și au hotărât atunci, noaptea să călătorească
Și doar ziua pe zăduf trupul să își odihnească!
După ce-au trecut cetatea Apamia Siriei
S-a cutremurat pământul și-a intră o spaimă-n ei!
Fulgerele brăzdau cerul luminând măreț tăria
Și o voce ca un tunet glăsui lui Neania :

,, - Unde mergi, tu, Neania? Și-mpotriva cui pornești?
Vii asupră-Mi? Vrei tu, lutul, pe Olar să Îl lovești?"
,, - Sunt trimis de împăratul ce pe mine m-a numit
Să ucid toți ucenicii Celui ce s-a răstignit!
Cine ești Tu, Doamne bun, care astfel îmi grăiești ?"
Întrebă Neania privind bolțile cerești!

Și văzu cum în văzduh se înalță maiestuoasă,
Străjuind pe cerul nopții, Cruce Sfântă luminoasă.
Iar un glas din ea rostește : ,, - Îți răspund! Si-Ți spun că Eu
Sunt Hristos cel Răstignit, sunt Fiul lui Dumnezeu!
Ia aminte, Neania ! Semnul ce îl vezi prea bine
Biruința-ți va aduce! Pacea Mea fie cu tine!"
Și gustând Cuvântul care îi grăi din veșnicie
A lui inimă curată se umplu de bucurie .
Și acest Cuvânt din ceruri ca un foc în el a ars
Și-a primit să Îl slujească precum Saul cel din Tars!

După toată întâmplarea s-a oprit într-o cetate
La un aurar vestit pentru lucruri minunate.
Și i-a poruncit să-i facă cu aleasă măiestrie
Sfânta Cruce ce-a văzut-o, ca la pieptul lui s-o ție!
Și cu teamă să nu afle împăratul cel hain,
Că a făurit din aur crucea, semnul cel creștin,
A lucrat la ea doar noaptea...însă rău s-a speriat
Când a doua zi pe Cruce doua chipuri s-au pictat!
Erau doi arhangheli mari : Mihail și Gavriil
Iar deasupra lor un nume : numele Emanoil"

L-a chemat pe Neania, să vadă și el minune
,, - Geaba-ncerc a șterge-acestea...mâna mea nu se supune!"
Și-a-nțeles, atunci, viteazul că nu este o-ntâmplare
Și-nlăuntrul Sfintei Cruci este o putere mare!
S-a-nchinat cu evlavie Dumnezeului Etern
Și-a ascuns la piept cu grijă Crucea cea cu sfântul semn!

Și de-atunci se hotărî pe creștini să-i ocrotească
Numai lifta cea păgână cu război s-o cucerească!
Așa a făcut viteazul, faima lui s-a dus departe
A trecut din gură-n gură, din cetate in cetate!
Și s-a-ntors la maica sa ce-l primi cu greu suspin
(Însă nimeni nu știa că el s-a făcut creștin!)
,, - Fiul meu viteaz , mă bucur! Zeii mult te-au ajutat
Tămâierea mea și ruga au primit și-au ascultat.
Căci nimic nu-ți stă-mpotrivă, te vor ajuta mereu
Și le vom aduce jertfă împreună, dragul meu!

,, - Cum să mă ajute zeii? Câtă viață e-ntr-un zeu ?
Ajutorul meu e Unul ...El e Viată, Dumnezeu!
Și pe noi ne-a tras la Viață...căci a pus suflare-n humă
Ne-a dat viață fără moarte și a pus Păstor la turmă.
L-a trimis pe Fiul Său, s-a-ntrupat din Cer Cuvântul
Și-a-mpăcat murind pe Cruce, cerurile cu Pământul!"

Teodosia-l asculta ...însă nu-i vine să creadă
Cum feciorul său viteaz nu mai e ca altădată:
,, - Fiule, ce spui acolo ? Bucuria toată-mi iei
Taci si uită ce-ai grăit! Taci! Nu-i mânia pe zei!"
Și intră viteazul nostru în capiștea idolească
Să-i arate maicii sale înșelarea ei drăcească!
,, - Hei, voi, dumnezei din aur! Spuneți voi m-ați ajutat? "
Și tăcere...dar viteazul mamei sale i-a strigat :
,, - Poate-ți vor răspunde ție! Mie nu vor să-mi vorbească "
Teodosia incepe către idoli să grăiasca :
,, - O, voi, zei, vorbiți și spuneți ...voi l-ați ajutat mereu
Pentru rugăciunea mea, l-ați păzit pe fiul meu?"
Și tăcerea-i mai adâncă, nici un semn nu vor a face
Teodosia mâhnita pleacă capu-n jos și tace!

Și cuprins de-o mare râvnă prinde crucea-n mâna dreaptă
Și viteazul cu mânie către idoli se îndreaptă
Îi lovește și-i dărâmă, praf și pulbere cad zeii
Teodosia-ngrozită își jelește dumnezeii!
Apoi pleacă furioasă, îndemnată de Viclean
Plină de necaz și lacrimi chiar la Dioclețian.
A topit în ea vrăjmașul toată dragostea maternă
Și i-a spus cum fiul său, pentru dragostea eternă
Către Dumnezeu din ceruri, către-Acela Răstignit,
S-a făcut creștin în taină...zeii toți s-au prăbușit!

Și-ncepând din acea ziuă împăratul furios
Îl dădu la chinuri grele pe plăcutul lui Hristos.
Al său trup gustă calvarul, carnea lui ce-n chin tresaltă
Cade smulsă de pe oase, sângele se strânge baltă..
Însă rabdă mucenicul, cum răbdat-au toți martirii
Toate chinurile-acestea mai presus de legea firii!
La porunca împărătească îi pun lanțuri la picioare
Și târându-l peste pietre îl aruncă-n închisoare!

Iar în miez de noapte, iată, o lumină orbitoare
Și o ceata îngerească coborând din slava mare!
Se cutremură cetatea, lanțurile se sfărâmă
Rănile sunt vindecate și durerea i se curmă!
Și privind uimit viteazul, la alaiul cel de sus
Vede-n slavă și lumină pe Stăpânul său Iisus.
Domnu-l boteză cu apă și grăi lui Neania
( Care nu putea a crede că-i vorbește Veșnicia):
,, - Procopie îți Voi zice, după sfântul Meu botez
Bucură-te! Și-Mi urmează! Pentru Viață te-am ales.
Roadă multă să-Mi aduci! Nu te teme, fi-va bine!
Îți voi întări voința și Voi fi mereu cu tine!"

Și-ncepând din acea clipă a simțit o bucurie
Și o râvnă pentru Domnul îl umplu pe Procopie!
Și-ntărit în duh și-n trup nu a mai simțit durere
Când din nou l-au dus la chinuri mai grozave și mai grele!
A-nceput din nou măcelul și văzându-i suferința
Multi s-au lepădat de idoli și mulți și-au schimbat credința.
Valuri, valuri îi urmează, se botează rând pe rând,
Cad martirii sfâșiați cu Iisus Hristos în gând!
Vin fecioarele și mame, crește ceata de martiri
Și din sângele ce curge cresc în ceruri trandafiri!
Teodosia plângându-și fapta ei nesocotită
A mărturisit pe Domnul și fu aspru pedepsită
Lângă fiul ei iubit, chinuită fără milă
Dar din dragostea de Domnul a murit și ea martiră!

Și văzând că-n orice chin viața nu pot să i-o stingă
Pe-mpărat și pe plebei îi cuprinse-o mare frică!
Și au hotârat de-ndată ( celui rău făcându-i placul)
Să-l coboare de pe lemn și apoi să-i taie capul!
Și-a murit Procopie, bucuros privind în sus
C-a văzut deschis tot cerul și în slavă pe Iisus!

Povestirea ce v-am spus-o, mai grozavă-i și mai lungă
Dar mai bine plec genunchiul la icoana lui spre rugă,
Sfinte mucenic, te rog, când voi fi și eu chemată
Și voi sta cu multă teamă la cumplita Judecată,
Să îmi fii mijlocitor și să-L rogi pe Domnul Sfânt
S-aibă milă și de mine și de toți de pe pământ !

( O părticică din sfintele sale moaște ( omoplatul) se afla la Mănăstirea Hurezi, aduse de Sf.Constantin Brâncoveanu, fiindcă avea mare evlavie la Sf.Procopie)

Din volumul de poezii:,, Ce-ai iubit în mine, Doamne? "

22 mai 2020

MARTIRII

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Un omagiu adus din suflet,celor care s-au jertfit pentru dreapta credință,acelor suflete cu adevărat mărețe care au stiut să moară pentru dreapta credință și pentru adevăr ! Câți dintre noi mai au curajul astăzi,nu sa moară ,ci să-și mărturisească fără rusine credinta in Domnul Iisus Hristos???


(versuri : Eliana Popa)

Aiud,Pitesti sau Gherla,Golgota românească,
Ce-a răstignit in sine,ai nostri dragi părinți,
Cuptoru-n care focul a otelit metalul
Vărsând din a sa gură si mucenici si sfinti.

Din beciuri zăvorâte si pline de duhoare
Făcut-ati sfinte-altare pe care să jertfiti
Si sufletul si trupul si ultima suflare
Murit-ati pentru lume,ca-n Domnul să trăiți!

Cu sângele spălat-ati multime de păcate
Pe care neamul nostru din mosi-strămosi le-a strâns
Ati fost alesi să duceti o cruce pân' la moarte,
Doar ingerii din ceruri si mamele v-au plâns.

În bezna disperarii si-a chinurilor grele
Răzbit-a ca o rază, nădejdea in Iisus
Si mucegaiul umed schimbatu-sa in stele
Pe care Domnul nostru pe frunte vi le-a pus.

Din mlastina durerii crescut-au spre Lumină
Cu lujere firave,frumoase flori de crin
Din glod hidos se-naltă o aură divină
Ce-acoperă durerea si greul lor suspin

Trait-ati fericirea,in suferință adânca,
Încătușați in lanturi,infometati si goi
Si dragă v-a fost Crucea,ce către cer vă urcă,
Prin voi trăim noi astăzi si voi trăiți prin noi!


16 aprilie 2020

OSÂNDITUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
de Eliana Popa

Un Om purtând o cruce, la moarte osândit
Cu trup firav de înger, pășește istovit
Prin pulberea Golgotei si drept veșminte are,
Doar arșița durerii, doar sânge și sudoare.

Cu greu își poartă Crucea și merge înainte,
Mai face-un pas și cade în pulberea fierbinte,
Sleit de-atâta caznă, zdrobit de greaua Cruce
A trupului sudoare s-a prefăcut în sânge!

O, ce-au făcut Iisuse, din frumusetea Ta!
Doar cerul azi îți cântă... tăcută Osana,
Gol Te-au lăsat de straie, dar Preacurata Mamă
Ți-a învelit mijlocul cu alba sa năframă!

În setea cea mai mare, oțet Ți-au dat și fiere!
Doar hulă si dispreț, în loc de mângâiere,
Pe fruntea care-odată umbrea doi ochi senini,
Au așezat cu ură, cununa cea de spini!

În ochi mai poartă, încă, nestinsă a Sa iubire
Nu-i strop de ură-n ei, e doar compătimire,
Când abia rostește spre câteva femei
Ce îl boceau cu milă în gloata de iudei :

"- Nu plângeți pentru Mine, ci pentru-ai voștri fii!
Azi nici nu știți, voi, mame, ce zile vor veni,
Striga-veți către munți să cadă peste voi
Și dealului veți zice: ascunde-ne pe noi!"

E Împăratul Slavei străpuns de patru cuie
Veniti, voi, Magi s-aduceți iar smirnă și tămâie
Căci a primit, drept dar, o Cruce de purtat,
Doar spinii din coroană si-al lumii greu păcat!

19 martie 2020

SI AZI MĂ RĂSTIGNIȚI !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Poporul Meu, ce v-am făcut, cu ce v-am supărat ?
Că orbilor Le-am dat lumină si pe leprosi i-am vindecat !
Poporul Meu, ce v-am facut cu ce Mă răsplătiți ?
In setea Mea tot fiere-mi dati si iar Mă răstigniți ?

În loc de dragoste Îmi dati iar hule si scuipati,
Si spini Îmi impletiti mai multi, când iar Mă-ncununati !
Si rănile sunt mai adânci si vorbele mai grele
Sunt mult mai singur ca atunci in marea Mea durere !

Pășesc in veacul apostat să urc Golgota iar,
Si calc iar tina blestemată si spinii dor amar
Sunt singur..oare ,dintre voi, nu-i nimeni pe-aici ?
Atunci aveam in jurul Meu si câtiva ucenici !

Golesc din nou paharul singur, ce mi-a fost dat a bea
Si port din nou păcatul vostru, il port in Crucea mea !
Sudori imi curg din nou pe față si in țărână pică
Ca să imi stergă iar obrazul nu-i nici o Veronică !

Si Crucea Mă zdrobeste iar si umerii mi-i frânge
Nu-i niciun Simon Cirineu pe umeri s-o arunce !
Nu am nici chip, nici frumusete, străpuns sunt si zdrobit
Poporul meu ce l-am iubit si azi M-a părăsit !

Vin iar la voi copii mei si iar la ușă bat
Cu mainile insangerate si trupul sfâșiat
N-aude nimeni cand suspin sa intr-un casa ta
Azi bat si-astept sa imi deschizi, dar maine voi pleca !

Nu vin să-ți ceri să-mi dai ceva din avutia ta
Eu vin să-ți dau din apa vietii ce-a curs din Jertfa mea !
Si astăzi tu ,poporul Meu, nu vrei să mă primesti
Mă scuipi, m-alungi , otet Îmi dai si iar Mă răstignesti !

Eliana Popa

27 ianuarie 2020

TÂLHARUL SI CUVIOSUL


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



( de Eliana Popa)

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștri și Părinții in vreo carte !
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !
Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :
,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !
De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"
Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

28 decembrie 2019

CUM MOR MARTIRII...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

(de Eliana Popa)

Nu e usor să mori martir..dar cât e de frumos
Să calci pe calea-nsângerată si să stii
Că mori privind către Intâiul Mucenic Hristos
Si-n Cerul Sfânt cunună vei primi !


Unit esti cu Hristos in suferință
Si Harul Lui in tine-i lucrător
Îi esti ostas si mergi spre biruintă
Si pildă de jertfire tuturor !

Si-n lanturi de esti pus ,tot liber esti
Când sufletul iti este nerobit
Si-n foc, si-n chin, si-n temniti păgânești
Ca aurul in topitoare strălucind !

Cum mor martirii? Privind către Lumină !
Călcând in urma pasilor lăsați atunci
Când Prea Curatul a cazut in tină
Cu trupul istovit de greul Sfintei Cruci !

Cum mor martirii ? Trecând peste durere
Cu dragostea si mila pentru cei
Ce i-au supus la rau si chinuri grele
Cerând la Domnul indurare pentru ei.

Cum mor martirii ? Privind către Tabor
De pe-năltimea cruntei suferinte
Când se deschide ceru-n fata lor
Ca pregustare-a marii biruinte !

Poti fi martir si tu ...si eu...dar, oare
Avem noi dragoste de mucenici?
Si-n orice chin să crească si mai tare
Această dragoste o simti, in piept...aici ?

( din volumul : ,, Cu Hristos pe drumul Crucii")

19 decembrie 2019

SFÂNTUL MUCENIC BONIFATIE și AGLAIDA


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



de Eliana Popa

Minunat lucrează Domnul! Face sfânt din păcătos,
Despre-așa minune mare, vă voi povesti mai jos.
A trăit în vechea Romă o femeie patriciană...
Aglaida...cunoscută și ca mare curtezană !
Avea multă bogăție, însă patimi și mai multe,
Le hrănea din plin pe toate fără a vrea, să le înfrunte.
N-avea soț, deci nici stăpân... era liberă la fapte,
Nu se abținea defel de la pofte desfrânate.

Însă mai avea ceva, pe lângă averi și casă,
Un bărbat ce-i era slugă vrednică și credincioasă!
Era tânăr și frumos, el se ocupa de toate
Aglaida-l îndrăgise și-l trăgea către păcate.
Bonifatie al nostru ,era vrednic cât o mie,
Dar avea și două patimi....desfrânare și beție...
Altfel era om de treabă, miluia pe cei sărmani,
Ajuta pe toată lumea...se-ngrija de cei orfani !

Și-l ardea în piept dorința să-și îndrepte și el viața,
Până nu ( cum zice-o vorbă)s-o găta pe mosor ața!
Avea-n suflet remușcare pentru viața lui stricată,
Suspina ades spre Domnul cu o lacrimă curată !
Dumnezeu știindu-i gândul și dorința de-ndreptare,
Pentru faptele lui bune, pentru sufletul lui mare,
Hotărî să îl trimită pe o cale grea, dar sfântă,
Precum ne grăieste cartea și Părinții ne cuvântă !

Era vreme de prigoană...vreme de mucenicie,
Într-o lume de păgâni și de grea idolatrie,
Când erau uciși creștinii... secerați de cel viclean,
Precum spicele de grâu cad sub seceră în lan !
Aglaida, într-o zi, parcă își veni în fire
Și cătând adânc în suflet se gândi la mântuire...
Și-o dorinta i se-aprinse...stând și cugetând un pic,
Să aducă-n casă grabnic, trupul unui mucenic.

Se gândi, că potrivit, pentru-ai împlini dorința
Bonifatie ar fi ....fiindcă-n toate-și da silința!
Iată că-l cheamă degrabă și luându-l deoparte
Îi vorbi de-a ei dorință încolțită peste noapte :
,, - Frate, vreau să mă opresc...destul am păcătuit,
Și tu, știi, că împreună multe rele-am săvârșit!
Cum vom sta la Judecată ?Ce răsplată vom primi ?
Cât mai stăm în grele patimi? Până moartea va veni?
Am aflat de mucenici și de-a lor putere mare!
Iar pe cei ce îi cinstesc, îi ajută spre-ndreptare..
Daca mă iubești și vrei, ai să mergi într-o cetate
Unde mulți creștini sunt duși la osândă și la moarte !
Acolo să cauți bine...să-ți învingi temeri și frici...
Fiindcă, uneori, păgânii, pe bani grei, vând mucenici !

Să-mi aduci, aici și mie, sfinte moaște de martir,
Să îi țes veșmânt din lacrimi și din flori de trandafir!
Să îi fac din a mea casă o biserica frumoasă,
Și să-l rog să mijlocească pentru-o mare păcătoasă !"
Bonifatie-o asculta...parcă nu-i vine a crede
( Și de-atâta bucurie, mai că-i vine să se-mbete!)
Dar având spre-ndeplinire o poruncă așa mare
Hotărî și el că-i timpul ca să facă o schimbare!
Pregăti călătoria-luând cu el mai multe slugi,
Puse în desagi de toate! Bani și aur, multe pungi!
Ca să miluie săracii ce-i va întâlni pe cale
Și să cumpere stăpânei, prețioasele odoare!

Însă când ieși din casă, pregătit fiind de drum,
Se-ndreptă spre Aglaida să-și ia omul, rămas bun :
,, - Iată, plec ...dar ce voi face daca nu găsesc nimic?
Niciun trup sfințit cu sânge, niciun os de mucenic ?
Dacă-n loc de sfinte moaște ...(și-aici râde copios)
Ți-or aduce trupul meu chinuit pentru Hristos?
Îl primești cu mare cinste si cu flori de trandafir,
Dacă sluga ta cea dragă, va muri ca un martir?"
Aglaida-i râde-n față : ,, - Tu? Să mori pentru Hristos?
Bețivan și desfrânat ! Fă-te, frate, serios!
Ia aminte și nu râde! Curățește-te de patimi
Și pe drumul ce pornești, roagă-te cu sârg și lacrimi !.
Câte rele-ai săvârșit, rana lor deloc nu frige ?
Iar de-acele sfinte moaște, fă-te vrednic a le-atinge!"

Bonifatie primește, vorba ei precum o palmă
Și-și dă seama de-a lui stare și de-a sufletului rană !
Și pe drumul ce-l străbate,miluiește tot săracii
Tine post, se roagă-n taină de se sperie toți dracii!
Și-ajungând într-o cetate, cea cu numele de Tars,
O dorință arzătoare ca un jar în piept i-a ars!
Auzise că, acolo, e prigoana cea mai mare
Cad creștinii morți în chinuri ...și li-i moartea sărbătoare!
Își lăsă atunci toți robii să-l aștepte la un han
Și plecă spre locul unde, moartea secera ca-n lan!
Ce văzu! O, Doamne, Sfinte!Multe trupuri de martiri,
Prinși în lanțuri și în cuie, răbdând chin și biciuiri!
Spânzurați cu capu-n jos, puși în foc și în cuptoare
Și slăvind în chin pe Domnul, fac din moarte sărbătoare!

Bonifatie uimit, fu cuprins de o sfântă râvnă
Și se duse lângă dânșii, înfruntând păgâna turmă!
Le mai ostoia durerea, îi îmbrățișa pe unii
Fără teama și slăvindu-L pe Hristos în văzul lumii!
Și mulțimea se-ntreba, cine e? De unde vine?
Fremăta strigând la el și întreaga soldățime!
Și atunci judecătorul porunci să fie-adus...
A fost luat și dus la dânsul mai cu voie, mai pe sus!
,, - Cine ești, de-ai îndrăzneala să le ostoiești din chin? "
,, - Bonifatie mă cheamă! Și sunt tot ca ei, creștin!"
,, - De nu vrei să dau poruncă să te bată ca pe ei,
Lepădă-te de Hristos!Și-adu jertfă pentru zei!
Te voi pune-atunci în cinste și-ți voi da dregătorie
Și tot ceea ce-ți dorești, după pofta ta să fie!"

,, - Nu vreau să jertfesc la idoli căci destul am fost păgân,
Și pun trupul meu drept jertfa, pentru Singuru-mi Stăpân!
Zeii voștri sunt minciună, pietre îmbrăcate-n aur,
Eu mă-nchin lui Dumnezeu, Cel ce e al lumii Faur! "
Mâniindu-se păgânul pe plăcutul lui Hristos,
La osândă îl trimise și-l legă cu capu-n jos!
Bicele cu plumb loviră pân' la os mușcând din el,
Trupul lui doar răni și sânge rupt cu ghiare de oțel!
Însă se-ntărea cu ruga și în tot calvarul său,
Se ruga pentru călăi și slăvea pe Dumnezeu!
Mult l-au chinuit călăii adâncindu-i suferința,
Însă mulți dintre păgâni pe loc și-au schimbat credința!
Și văzând judecătorul că nicicum nu-i vin de hac,
Poruncește la călăi să îi taie sfântu-i cap!
Și atunci minune mare, când aceștia l-au răpus,
Sânge-amestecat cu lapte în șuvoi din trup i-a curs !

Trupul lui sfințit în sânge și în chinurile morții,
A fost dus și aruncat lângă porțile cetății!
Și-n tot timpu-n care sfântul jertfă Domnului s-a dat
Robii lui, rămași la han, îl credeau prin crâșme beat!
Dar văzând că nu mai vine, sfinte moaște ca să cate,
L-au tot căutat o vreme prin a Tarsului cetate!
Până unul din aceia, ce-au văzut cumplitu-i chin,
Le-a spus toată întâmplarea și cum a murit creștin!
Parca nu voiau a crede...însă omul i-a condus,
Până-n locul unde sfântul, mort sub pază era pus!

Cu multi bani l-au cumpărat, cu greu l-au vândut păgânii,
L-au spălat, l-au pus în raclă și-au pornit să-l dea stăpânii!
Și în vremea-n care robii se-ntorceau cu el spre casă,
Aglaidei se vestește despre jertfa lui frumoasa.
Îngerul lui Dumnezeu i se-arată și-i vorbește :
,, - Pregătește-te că, iată, Bonifatie sosește!
Vine acela ce-a fost slugă, însă vine ca stăpân,
Să-l primești cu mare cinste că ni-i frate-n cer, acum..
Vei avea și tu la Domnul, rugător, cum ți-ai dorit,
Călăuză-n viața asta și în clipa de sfârșit!"

Aglaida se trezește, strânge preoți...un sobor,
Și cu mare evlavie...cu cel mai fierbinte dor,
Îl întâmpină plângând cu cereasca bucurie,
Parcă nu-i vine a crede...dragul ei ! Chiar el să fie?
Mucenic in acea raclă, cum i-a spus râzând atunci!
,, - Gata! își zise Aglaida! Ca o proasta stai și plângi!
De acum voi lăsa toate, voi da totul la sărmani,
Voi trăi în post și-n lacrimi, fară case, fără bani !
Pentru sfântul meu prieten voi zidi in satul meu
O biserică frumoasă...și cu el voi fi și eu!
Și voi cere lui Hristos la sfârșitul vieții mele,
Să-mi fii călăuzitor printre vămi și locuri rele! "

Aglaida a trăit încă paișpe ani si-un pic,
Doar in post și-n rugăciune...nu i-a trebuit nimic!
O biserică frumoasă pentru sfânt a ridicat,
Lângă racla lui,cu lacrimi, a vegheat și s-a rugat!
Iar în ceasul adormirii a primit și ea cunună
Și slăvesc in rai pe Domnul...tot ținându-se de mână !

din volumul,, Ce-ai iubit în mine, Doamne?"

16 august 2019

BRANCOVENE CONSTANTINE!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


de Eliana Popa 

Mosii si strămoșii mei
Și Apostolul Andrei
Mi-au lasat ca HRANA VIE,
Numai SFÂNTA LITURGHIE.

Mi-au sădit in suflet RAI
Si mi-au spus cu dulce grai
Să ma-nchin ca rob supus,
Doar la DOMNUL SFÂNT,IISUS.

În haina SMERENIEI
Și a MILOSTENIEI,
Cu puterea DRAGOSTEI
Si cu MILA PRECESTEI.

Neam de-al lui STEFAN CEL MARE,
Nu de ,,iude tradatoare"
Neam de sfinti ce-au fost mereu,
Cinstitori de DUMNEZEU.

Noi avem pe frunte pus
MIRUL DOMNULUI IISUS,
Avem RUGA,avem CREZUL
Și AGHEASMA si BOTEZUL.

Avem rodul copt in vie
Pentru SFÂNTA LITURGHIE,
GRÂUL si FRĂMÂNTĂTURA
Din care facem PRESCURA.

Avem semn al BIRUINTEI,
SFÂNTA CRUCE- a suferintei,
MUCENICI,avem o oaste
În pamantul plin de MOAȘTE.

Și când timpul va veni,
DOAMNE,Te-oi marturisi
Și te voi urma pe tine,
BRANCOVENE,CONSTANTINE!

N-am să vreau să mor vândut
Îngerului ce-a cazut,
Mai bine să mor ca tine
MUCENICE,CONSTANTINE.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

Etichete

. . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul sf Stefan cel Mare Acatistul Sfantului Nicolae Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Arhimandritul Tavrion Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? Citate CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Efrem Filotheitul Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA Nasterea Sf Ioan Botezatorul O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU Preot PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR

SFINTI

SFINTI