"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
După ce explică gândurile, Arhimandritul Emilianos trece la rădăcina a aproape tuturor gândurilor rele:
Mândria –începutul tuturor căderilor
Avva Isaia spune (în forma lui scurtă):
▪︎ Mândria îl desparte pe om de Dumnezeu.”
Explicația lui Emilianos:
Omul mândru:
nu ascultă pe nimeni,
nu cere ajutor,
nu recunoaște nimic,
nu vede greșeala sa,
nu se lasă învățat.
Și atunci Dumnezeu nu mai poate lucra în astfel de inimă.
De ce?
Pentru că Dumnezeu Se odihnește doar în cei smeriți, adică în cei care Îi dau loc în ei.
Mândria umple inima cu Eu iar Smerenia o goleşte şi face loc pentru DUMNEZEU.
Mândria nu apare la început ci după un început bun
Un lucru subtil pe care îl subliniază Emilianos:
Mândria nu apare la începutul vieții duhovnicești, ci mai târziu.
La început omul e sincer, însetat, zelos. Dar după ce:se liniștește puțin,se roagă mai bine,lasă o patimă,simte harul,începe să creadă că el a făcut asta.
Acesta este începutul căderii.Mândria vine ca o respirație: abia așteaptă un mic succes ca să intre.
Cele mai perfide forme de mândrie
Avva Isaia dă indicii scurte, iar Emilianos le dezvoltă:
▪︎ Mândria din evlavie :
Adică omul se crede duhovnicesc:eu mă rog mai mult”eu postesc mai bine eu înțeleg Filocalia,eu nu sunt ca alții
Aceasta este cea mai primejdioasă.
Când crezi că ești duhovnicesc, deja ai căzut.
▪︎ Mândria din judecarea altora
Omul zice:
Eu știu ce e bine.”
Eu văd greșelile lor.
Eu mi-aș da seama dacă aș fi în locul lui.
Acesta este veninul judecării.
Emilianos Simonopetritul explică:
Cel care judecă nu mai vede pe Dumnezeu în celălalt. Vede doar păcatul, pentru că el însuși are mândrie înăuntru.
▪︎ Mândria ascunsă eu pot singur
Avva Isaia spune:
Cel ce se încrede în sine cade în cursa vrăjmașului.”
Când crezi că:
- nu ai nevoie de sfat,
- nu ai nevoie de rugăciune,
- nu ai nevoie de spovedanie
-nu ai nevoie de ajutor,
mândria te-a prins.
Independența absolută e semn de boală, nu de putere.
▪︎ Cum recunoști dacă ai mândrie
Emilianos Simonopetritul explică foarte clar:
Mândria are trei semne :
- Te superi ușor
Pentru că omul mândru are un ego umflat, sensibil.
- Te îndreptățești
Nu spui niciodată am greșit iertare ai dreptate
Ci întotdeauna:
nu eu sunt de vină”
altul e vinovat”
- Vrei să ai ultimul cuvânt
Chiar și în lucruri mici.
Vrei să câștigi, să demonstrezi, să convingi.
Acestea sunt semnele certe ale mândriei.
De ce mândria deschide poarta tuturor gândurilor rele?
Avva Isaia arată, în mod profetic, că:
Mândria este poarta prin care intră toate gândurile rele.
Pentru că, în mândrie omul se izolează
pierde harul se răcește,devine vulnerabil.
▪︎ După mândrie vin: nervii,judecarea,lăcomia,desfrânarea,frica,tristețea,deznădejdea.
Pentru că mândria este rădăcina.
▪︎ Remediul – smerenia adevărată
Emilianos explică ce este smerenia:
Nu înseamnă
să te vorbești de rău,
să te consideri incapabil,
să te umilești fals,
să te simți inferior.
Ci înseamnă: Să recunoști adevărul:
fără Dumnezeu nu poți nimic.
Să accepți că tu singur ești slab.
Să-l pui pe Dumnezeu în centrul vieții tale.Așa vine harul.
Semnul că ai început să devii smerit
Unul singur:
Îți vine ușor să spui „iartă-mă” și „am greșit”.Cam atât. Asta dovedește tot.
Omul mândru nu poate.
Omul smerit nu are nicio problemă.
sursa
Emanuel Iscru
