SCRISOARE CATRE UN PRIETEN VACCINAT

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Autor preot Catalin Dumitrean

“Nu as putea sa iti mai spun vreodata,

Sa te mai sun, sa te mai rog ceva,

Vaccinul ne dezbina inc-o data,

Si Dumnezeu e trist pe undeva.

Tu crezi cu ravna intr-un ”ser” minune,

Eu cred doar in Hristos, si in ”acul” sau,

Dar ne desparte trist aceasta ”lume”,

Eu iti spun ”frate”, tu ma crezi un ”rau”.

Te-ai vaccinat sa pleci in ”tari” straine,

Asa mi-ai spus la ultimul apel,

Convins ca sanatatea vrea si vine,

Nu de la ingeri, ci de la “rapel”.

Prospectul de vaccinuri, nu conteaza,

Ca nu ofera certe garantii,

Tu spui ca moda lumii valoreaza,

Mai mult decat, a’ mele ”ineptii”.

Si totusi esti ”cobaiul” prins in lesa,

Cu mana ta sfios ti-o pui la gat,

Si cand iti spun ca ”Cerul” e compresa,

Tu imi raspunzi teribil de urat.

Pacat ca asa putin ai vrut in viata,

Si cat m-am chinuit sa iti explic,

Ca doar Hristos, e sens si dimineata,

Si sa te ”impartasesti” macar un pic.

Orgoliul tau, de ratiune pura,

Si diploma ce-ai pus-o pe un zid,

Te-au departat de blanda mea masura,

De-a trece cu Hristos prin orice vid.

Si nu o sa te bat la cap, drag frate,

La urma urmei este treaba ta,

Dar nu calca pe sfanta-mi libertate,

Regret c-o sa sfarsesti in lumea ta.

Eu nu ma vaccinez, mi-ajunge leacul,

De-a crede in Hristos si in al meu vis,

Si daca maine se termina veacul,

Ma voi muta curat in paradis.

Pacat, caci m-ai avut asa aproape,

Si n-ai vrut sa profiti de “umbra” mea,

Te-as fi-nvatat ca totusi se mai poate,

Sa ai un Dumnezeu la vreme grea”.

Din fapte se vede credinta, iar faptele, se sfintesc prin credinta. Bine a zis, cine a zis, ca: “DACA NU PRIMESTI AMARACIUNILE, NU VEI VEDEA NICI DULCETILE, fiindca, DESFATAREA VREMELNICA, TE LIPSESTE DE CEA VESNICA!

Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau. Har si pace sufletului tau!

Amin si Aliluia!

Preot Ioan .

CAND IL AI PE DUMNEZEU

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Uneori se-adună nori peste-al cerului senin,

Şi în viaţă, uneori, valuri de necazuri vin...

Dar cum soarele străluce după ploaie mai voios,

După întristare totul este parcă mai frumos!

Sunt momente când aluneci şi e drumul mult prea greu

Te simţi singur, părăsit şi uitat de Dumnezeu...

Dar ce sfântă bucurie când o mână se întinde

Să-ţi aducă alinare şi în braţe te cuprinde!

Dumnezeu te ocroteşte şi, la fiecare pas

Îţi e sprijin de nădejde şi te scoate din necaz...

Dacă-L ai pe El în viaţă Tată Sfânt, Mântuitor,

Cât ar fi de mare valul tu vei fi biruitor!

Dumnezeu îţi e umbrar când e arşiţa prea mare

Şi când norii se adună îţi e Stâncă de salvare...

Să te-nchini în faţa Lui, să-I slujeşti necontenit,

Mai presus de tot şi toate EL....pe tine te-a iubit! Amin!

Autor: Maria Luca

Sub crucea Ta...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Unde să  mă  duc Hristoase 

Când in piept inima-mi plânge.

Unde...spune-mi Doamne...unde..

Când  durerea mă  ajunge..?

Unde să  mă  duc când  valuri..

Lovesc barca vietii mele..

Unde să  mă  duc...Hristoase..

Când  nu am nici o putere..?

Unde să  mă duc când  ploi...

Inundă obrajii mei...

Unde ...spune-mi Doamne...unde..

Unde ...să îndrept pasii mei?

Doar...sub crucea Ta...Iisuse..

Găsesc pace si  alinare..

Doar aici...Iisuse Doamne...

Doar aici mai e...scăpare.. 

Maria Pintecan...

DOAMNE VREAU SĂ-MI DAI IZBÂNDĂ

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

DOAMNE VREAU SĂ-MI DAI IZBÂNDĂ,
FRICA S-O POT CONTROLA,
SĂ DETEST TOT CE ÎNCONJOARĂ,
CU FALS NUME,SLAVA TA.

DĂ-MI PUTERE SĂ ÎNLĂTUR,
RĂUL PIZMA SI DUREREA,
LÂNGĂ TINE SĂ MĂ BUCUR,
SI SĂ-MI GĂSESC MÂNGÂIEREA.

IZBĂVESTE-MĂ, DE RĂZVRĂTIREA,
FRATELUI CE INTRĂ IN TARĂ,
SĂ-L PRIMESC CA PE UN FRATE,
NU VA VIRUS CE OMOARĂ.

IZBĂVESTE-MĂ CU PACE,
PENTRU TOT CE VA VENI,
PUNE IN MINE ÎNDREPTARE,
TIE DOAMNE ATI SLUJI.

SI DIN GROAPA STRICĂCIUNI,
MĂ RIDICĂ SĂ-TI SLĂVESC,
SI RIDICĂ-MĂ CU NEAMURI,
DĂ-NE DUHUL CEL CERESC.

CĂ TU ESTI NĂDEJDEA NOASTRĂ,
CELOR BUNI SI CELOR RĂI,
ZISA-I CÂND ERAI PE CRUCE,
MAMĂ...IATĂ FII TĂI.

PLĂNGE MAICA CEA FECIOARĂ,
SI SE ROAGĂ PENTRU NOI,
MÂNTUIESTEI STRIGĂ NOAPTEA,
MÂNTUIESTEI STRIGĂ ÎN ZORI.

FIUL MEU, MAI AI RĂBDARE,
PENTRU PRUNCII, CEI DIN FATĂ,
SI NU LE GRĂBI SFÂRSITUL,
MIILOR DE DOBITOACE.

LACRIMI VARSĂ MAICA SFÂNTĂ,
SI SE ROAGĂ NEÎNCETAT,
DAR DE NOI NU NE RUGĂM,
NE APROPIEM DE IAD.

PESTE LUME OR SĂ TREACĂ,
FEL DE FEL DE ÎNFRICOSĂRI,
FĂRĂ DUMNEZEU PE LUME,
VOM PIERI IN PATRU ZĂRI.

NU NE LEPĂDA IISUSE,
ZILELE NU LE LUA,
NU TE ÎNTOARCE DE LA OAMENI,
N-APRINDE MÂNIA TA.

CĂ TU ESTI SCĂPAREA NOASTRĂ,
POTI SĂ NE ÎNTORCI SMERITI,
NU NE DA PRADĂ URGIEI,
SĂ MURIM NESOCOTITI.

NICULINA FESTILA 14 03 2020

Ne iartă, Doamne

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Ne iartă, Doamne ,pentru neveghere...
Ca și fecioarele noi am dormit;
Sunt candele uitate prin unghere ,
Au ars în gol...uleiul s-a golit.
...
Ne iartă, Doamne ,pentru nepăsare...
Am fost treziți la fel ca dintr-un vis ;
De multe ori dormeam și-n adunare...
Stăm treji acum...dar ușa s-a închis.
...
Ne iartă, Doamne ,pentru- ntârziere ...
Căci a sosit ultimul ceas de har;
Primește-ne și dă-ne mângâiere,
Trezirea să nu fie în zadar.
...
Ne iartă ,Doamne,pentru necredință ...
Atâtea semne clare am văzut;
Ne dă adevărata pocăință
Și curăția unui nou-născut .
...
Ne iartă, Doamne și pentru păcate
Cu care zilnic noi Te-am ofensat ;
Legile Tale n-au fost respectate
Și cu tupeu noi ne-am justificat.
...
Ne iartă ,Doamne,pentru lașitate
Căci adevărul nu l-am apărat ;
Am arătat chiar solidaritate
Cu cei care Cuvantul Ți-au călcat.
...
Venim acum la Tine,nu de frică...
Am meritat tot ceea ce primim;
Prin mila Ta o,Tată ,ne ridică...
Zdrobiți la cruce noi Îți mulțumim.
SB
March 26th,2020
Carmichael,CA

TREZIŢI-VĂ ! DE PREOT NICOLAE PUSCASU

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sunt tot mai clare semnele din urmă,
Dar, oare, le-nţelegi cu-adevărat?
Eşti credincios şi creşti în mica turmă
Sau eşti pierdut în lumea de păcat?

- "Eşti mântuit, deci du-te la-nchinare"
(Şopteşte, surâzând, Satan discret)
"Şi roagă-te, dar nu în adunare,
Cu cât mai rar cu-atâta mai încet."

- "Eşti tânăr, deci fii liber şi gândeşte,
Tu poti să-ţi împlineşti multe dorinţi.
Treci peste "NU"-ul care te opreşte,
E demodat s-asculţi azi de părinţi."

Plăcerile din lume te încântă
Pe nesimţite eşti ademenit,
Şi-o voce "dulce" la ureche-ţi cântă:
- "Dansează, nu-i păcat, fii liniştit!"

Bijuterii şi hainele la modă
Îmbracă trupul unui suflet gol
Ce e mascat prin clasica metodă,
Pozând că e creştin în al său rol.

Încet, încet se diluează crezul,
Străjerii, obosiţi, adorm în post.
Ne amăgim cu coji, neglijând miezul
Cuvântului ce la-nceput a fost.

Biserica îşi pierde-n timp menirea
Învăluită de al lumii val,
Cu modernisme ce încântă firea
Satan ascunde scopul lui real.

Eu sunt dator să spun cu voce tare:
"Să ne întoarcem astăzi la Scripturi,
Treziţi-vă, pericolul e mare
Să fim cuprinşi de-a lumii învăţături!"
sursa facebooc

O, omule nemulțumit!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

💔

O, omule! cârtirea ta Mă doare foarte mult!...
Cu toate acestea, când ți-e greu, Eu vin si te ajut.
Și Mă milostivesc spre voi, precum Cerescul Tată
Nu aș voi să dau pierzării pe nimeni, niciodată.

Din Cer, de Sus, Eu vă privesc cum mulți vă bateți joc
Căci unii nici nu cred în Mine, ci cred în idoli și-n noroc.
V-aș putea pierde-ntr-o clipită... lăsând răul să biruiască...
Dar nu vă las, ci trimit îngeri ca pururi să vă ocrotească.

V-am dat ca armă să luptați cu cel rău: Crucea Mea!
Dar voi în loc s-o prețuiți, glumind, o necinstiți pe Ea.
Eu am sfințit-o cu-al Meu Sânge, voi o călcați chiar în picioare...
Pentru netrebnicia voastră, vi se cuvine dar, iertare?!

Vă rabd mâhnirea ce-Mi aduceți, batjocura, faptele rele...
Dar nu vă pot ierta necinstea ce I-o aduceți Maicii Mele!
Ea plânge neâncetat, Mă roagă, să nu vă pedepsesc mai mult
Dar voi stârniți a Mea mânie... încă vă iert, doar s-o ascult.

V-am dat talanți la fiecare, vă cer la toți după putință.
Dar voi îi îngropați în patimi, din trândăvie, necredință.
Dacă voi azi fugiți de Mine, că sunt... Dulce Mântuitor...
Ce vă veți face când cu tunet, vă voi fi Drept Judecător?!

Când Maica Mea cea Milostivă, Mă roagă iarăși să vă iert,
De mila Ei care v-o poartă, mai cu blândețe atunci vă cert.
Vă bateți pieptul încercând să dovediți c-aveți dreptate
Mi-e milă să vă mai privesc, că sunteți farisei în toate.

De-aceea Fața Mi-o întorc... uitați că sunt Stăpânul vostru...
Unde-i dreptatea?... când mințiți, chiar și când spuneți Tatăl nostru!
Îmi cereți să vă iert pe voi așa precum și voi iertați:
Dar cum o faceți... osândind? mereu vrând să vă răzbunați...

V-am spus: ”Celor ce vă greșesc, iertați, dați binecuvântare!”
Căci ”darul vostru”-l veți primi îndărăt și înmiit de mare.
Voi nu gândiți, că dând osândă, blestem și lipsă de iertare,
Vă adunați iadul cel veșnic, fără o șansă de scăpare.

Azi plâng și Eu cu a Mea Maică, că nu vreți să Mă ascultați...
Atunci veți plânge voi cu-amar, dar pe drept veți fi judecați.
V-am dat timp pentru pocăință dar îl trăiți în patimi grele
Aceasta vă va fi răsplata?... ”prinosul” așteptării Mele?!

Am coborât din Raiul Meu, să mor pe Cruce - pentru voi!
Am răbdat bice și ocară pentru a vă scoate din nevoi.
Și astăzi rabd cuiele-n palme cu care voi Mă pironiți...
Aveți acea mândrie oarbă, crezând că totuși Mă iubiți.

Unde vă este Adevărul?!... că Îl iubiți pe Dumnezeu...
Însă-l urâți pe-al vostru frate, i-ntristați sufletul mereu.
Vă dau Lumina Mea prin Sfinți, scoțîndu-vă la un liman
Dar voi fugiți de ajutor, spre-al patimilor larg ocean.

Vă iert, ca pe niște copii... obraznici și neștiutori,
Cu toate că voi Mă huliți și sunteți nemulțumitori!
Cobor din Cer să Mă-ntâlnesc cu voi la Sfânta Liturghie
Dar locurile vă sunt goale și inima vă e pustie.

Vă dau ca hrană: Trupul Meu, prin Sfânta Euharistie,
Sângele meu... să ne unească cu dragoste pentru vecie
Și pentru aceasta... nu cer mult, decât o inimă curată
Dar încercați să Mă mințiți și-o faceți mai întunecată.

Vă faceți furi de cele sfinte, nevrând curat să spovediți,
Acele patimi pentru care... cu-amar trebuie să vă căiți.
Nu acceptați puțin canon să-l faceți liberi, pe pământ...
Și să vă dau în dar: Iubirea!... Dulceața Duhului Meu Sfânt!

Nu mai depindeți de-un duhovnic, nu vreți smerita-cugetare,
Ne-acceptând a lui povețe... vă poticniți în înșelare.
Vă răzbunați când el vă cere să puneți punct păcatului,
Ce sunteți voi să judecați... sluga străină... a Domnului?!...

Prin osândirea ce-i aduceți, mai în adânc vă coborâți.
Prin el, chiar Eu vă întind Mâna, dar Mi-o respingeți și-o urâți.
Voi cereți milă de la Mine, dar mila voastră unde este?...
Uitați că cel ce sapă groapă, cu voie se primejduiește.

Nici măcar dinte pentru dinte, să dau pedeapsă nu-ndrăznesc
Ci-aștept mereu căința voastră, cu dragoste să vă primesc.
Eu vă iubesc cu-adevărat!, căci pentru voi M-am răstignit,
Dar voi nu-Mi știți a Mea Iubire, mândria rău v-a amăgit.

Când clopotul vă cheamă dulce, voi alergați spre alte zări.
Vă rătăciți și nu căutați a Împărăției doar, cărări.
Însă Eu negreșit v-aștept, jertfindu-Mă în Sfânt Altar
Nu mai lăsați timpul să treacă, căci pierdeți vremea în zadar.

Căci nu se știe ceasul vostru când se oprește din bătut.
Și-atunci vă-ntoarceți în țărână, la ce ați fost de la-nceput.
Dar faptele ce vă rămân, vă deschid poarta pe vecie.
N-acceptați să primiți osânda, ci alegeți Raiul prin trezvie.

O, omule! cârtirea ta, Mă doare foarte mult!...
Deschide-ți sufletul spre Mine, vreau astăzi ruga să-ți ascult.
Nu mă mai crede un Străin,ci dă-Mi acum inima ta.
Deși n-ai nici o faptă bună... nădăjduiește-n mila Mea.

Cu toată dragostea și jertfa care din Cer mereu coboară,
Te-aștept să te întorci la Mine și să-ți fac Crucea mai ușoară.
Primește-Mă în al tău suflet, azi, omule, cu bucurie...
Și Eu... te voi primi în Ceruri... Sunt Domnul tău în veșnicie!

Sursa: internet.

În veci,ortodocși

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

de Adrian Păunescu

De mic,sunt ortodox,ca toți ai mei
Aceasta e credința mea creștină, 
Am învățat cu tălpile să calc,
Cum am aflat că mâna se închină.

Atunci am înțeles că sunt dator
Să nu cedez cumva vreunei noxe,
Ci să rămân,cu neamul meu cu tot,
Fidel pe veci credinței mele ortodoxe.

Ai mei puteau muri și n-ar fi dat
Credința lor pe nici un fel de bunuri,
Nici dacă ar fi fost crucificați,
Nici dacă s-ar fi tras în ei cu tunul.

În anii dogmei,mi-am păstrat și eu
În fiece istorică furtună,
Credința-n Dumnezeu,cum mi L-a dat,
Prin toți ai mei, Biserica străbună.

Și m-am opus căderii în neant
Și celor care dărâmau altare
Și clopote-n Ardeal am construit
Și calendare pentru fiecare.

Și'‘Noul Testament de la Bălgrad’'
Eu l-am crezut aducător de leacuri
Și m-am zbătut că să apară iar,
La Alba,dup-aproape patru veacuri.

Și-am fost convins că nici un leninism
Credința ortodoxă n-o ajută
Ci,dimpotrivă, ateismul crunt
Ar vrea să o transforme-n surdomută.

Dar dintr-o dată ce mi-e dat să simt?
A început la București să crească
Un demonism bogat și indecent,
Ce-amenință credința strămoșească.

Nevolnicii lovesc pe ortodocși,
Îi tot mânjesc și culpabilizează,
Îi fac răspunzători de bolșevism,
Îi umplu de lehamite și groază.

E clipa când mă simt dator să spun
Că nu ne poate frânge vijelia,
Că nu sunt bunuri pe acest pământ,
Ca să ne cumpere Ortodoxia.

Noi nu putem să devenim mormoni
Sau,altceva,conform unei rețete,
Noi suntem ortodocși definitiv
Oricât ar vrea cu droguri să ne-mbete.

Eu n-am crezut ca,într-o zi,s-aud
Această fărădelege epocală:
‘'Ortodoxia naște comunism!’'
Deci,să fugim de ea ca de o boală.

Dar nu există-n lume avantaj
Cu care ar putea să ne îmbie
Catolici,evanghelici, protestanți,
Să ne retragem din Ortodoxie.

Precum nici noi pe nimeni nu silim
Să fie ortodox când nu o simte,
Noi suntem pe vecie ortodocși,
Cu leagăne,cu vieți și cu morminte.

Că nu ne poate nimeni mitui
S-o părăsim pe mamă în etate
Din tragicul motiv că pe pământ
Există alte mame mai bogate.

Ci noi,cu toate-acestea,chiar acum,
Când ni-i credința însăși în pericol,
Îi salutăm pe ceilalți frați creștini,
Că harul de-a iubi nu e ridicol.

Și îi iubim pe toți acești creștini
Ce,dincolo de orice paradoxe,
La rândul lor,respectă și iubesc,
Pe credincioșii turlei ortodoxe.

Dar,vai,se-ntâmplă zilnic un complot,
O comedie pare tragedia,
E în pericol cultul ortodox,
Se deromânizează România.

Fii,Doamne,lângă noi,măcar acum,
Când sumbre acuzații se adună,
Ia-n mână crucea de la Est,
Ai grijă de biserica străbună.

Și dă-ne dreptul de-a ne apăra
Chiar dacă de la frați asediul vine,
Permite-ne să fim în veci creștini,
Ca ortodocși urmându-Te pe Tine.

Un copil privind la cruce

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Un copil privind la cruce se - ' ntreba nelămurit,
Cine sunt aceea care trupul tău au schingiuit !
Cine sunt? Și cum arată? I - am spus : Oameni, fel de fel, 
Însă nu știa sărmanul că -l va schingiui și el !

Nu i -am spus ,am vrut să crească, cu încredere în sine,
Să gândească că în lume va umbla doar printre bine.
N - avea rost să - i amărăsc inimioara de atunci,
O să crească, și - o să - 'ncalce şi el sfintele porunci !

Va veni la cruce atuncea cu mâinile împreunate,
Să Te roage să ierți Doamne, zilele lui, numărate!
Și să - i dai promisiunea, când aprinde sfesnice ,
Că va primii drept răsplată darul vieții veșnice !

Și copil am fost și eu, și am întrebat la fel,
Și am spus că niciodată nu -l voi supăra pe El !
Și - am promis! Că nici o dată nu-i voi nesecotii vrerea,
Dar l - am supărat adesea și mi - a trecut cu vederea !

Pentru asta ni se - arată chipul veșnic întristat,
Duhul sfânt din vina noastră din icoane -i tulburat !
Numai pruncii îi văd fața pururea surâzătoare,
Când aduc la iconițe, puritatea lor, și - o floare !

Și adeseori iți spune un copil privind la El,
"-Mamă, tată , ai văzut? Îmi zâmbește Dumnezeu ! "
-Am văzut ! Oftezi în tine, Dar e foarte mult deatunci !
Și iți pare rău că Tatăl nu ne - a lăsat veșnic prunci !

Un copil privind la cruce, se întreabă uneori,
De ce Doamne -'n floarea vieții, ți - a fost hărăzit să mori ?
Și -i atât de greu a-i spune, foarte greu de înțeles,
Pentru viața omenirii, singur moartea ți - ai ales !

Ai răbdat înverșunarea, hula, biciul și minciuna,
Și - ai să rabzi Iisuse sfinte, cât sunt soarele și luna !
Cât vor fi pe pământ oameni, și - n cer stele -or răsări,
Chinul tău și lăcrimarea Domnul meu, nu vor sfărşi !

Pentru pruncul ce va creşte, pentru cei ce au crescut,
Te vei face luntre Doamne, teacă , pod, și pururi scut !
Pentru ei îngădui multe, pentru zâmbetul senin,
Te împărtășești Iisuse, te frângi pâine, trup și vin!

Autor
Ciabrun Marusia 

În seara asta, Doamne

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând,
Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,
Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină
Ce-mi pâlpâia alt'dată în candela de gând.

Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-Ţi oferi
Să-ţi stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara
Şi de puţinul suflet ce îl păstram ca sarea
Să am, ca tot creştinul, cu ce Te omeni.

Aş vrea să-Ţi pot întinde un gând sfios măcar,
Dar nu, nu pot, grădina mi-e vraişte şi mi-e goală,
Mi-a mai rămas pe-un lujer o singură petală
Şi pe un ramur veşted un singur fruct amar.

De l-aş culege-n pripă să Ţi-l aduc prinos,
Şoptind o rugăciune şi tremurând o cruce,
Ar fi păcat de moarte că, Doamne, Ţi-aş aduce
Otravă-n cupe sparte şi Te-aş târî prea jos.

Zădarnic stai de veghe şi-aştepţi umil şi blând,
Azima caldă-a rugii n-o vei avea la cină
Şi-n cerul Tău de gheaţă cu ţurţuri de lumină
În seara asta, Doamne, Te vei culca flămând.

sursa
https://www.facebook.com/OVIDIU.FLO

Sub cruce !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Cu cât m-aplec sub a Ta cruce
Si-astept ca Tu să îmi vorbesti,
Tot cerul pace îmi aduce
Iar ochii-mi văd că mă iubesti.

Cu cât las „eul” meu deoparte
Si mă îmbrac întru Hristos
Primesc din Domnul libertate,
Iar viata-mi e un dar frumos.

Cu cât renunt mai mult la mine
Si mă îndrept către Calvar…
Cu atâta Tu te vezi mai bine
În viata mea de om hoinar.

Cu cât mai mult sunt umilit
De oameni cu privire haine
Cu-atât mă simt mai ocrotit
În bratele-ti de haruri pline.

Cu  cât sunt zilele mai grele
Si cred că totul a apus
Cu-atât mai mult primesc putere
Prin bunătatea Ta, Iisus!

Ghită Ignat

O, DOAMNE, POATE NE MAI RABZI UN PIC!

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

As indrazni Hristoase să Te rog,

 Să ne mai rabzi, dar parca-mi e rusine, 

Cand il privesc pe omul ce, deloc, 

Nu-si mai ridică, Doamne, ochii către Tine!

Si spini au inflorit in pieptul lor, 

Din care-Ti impletesc cu sarg, cununi, 

Si cuiele se otelesc de zor,

 Si iadul isi trimite legiuni!

Privesc la Chipu-Ti Sfant si mă-nfior,

 De nepăsarea care-mbracă omenirea, 

Iar rănile-Ti de cui si-n mine dor, 

Privind cum răul isi intinde stăpanirea.

O, Doamne, poate ne mai rabzi un pic, 

Inainte de-a deschide si ultima pecete, 

Nu-s vrednic să Te rog, sunt cel mai mic, 

De nu strigam acum, striga-vor mii de pietre!

Si cat de dulce esti Hristoase Doamne, 

Dar cati din noi doresc să Te mai guste? 

Pentru Iubirea Ta nu mai e foame,

 Si nici constiinta nu-i, ca să ne mustre.

Dar vino, Doamne iar cu biciu-n mană, 

Si nu-i lăsa să Te mai răstignească, 

Si nici cununi de spini pe cap să-ti pună, 

Nici Sfantu-Ti nume să il mai hulească!

Primită de la Preot Ioan.

MĂ PLÂNGE DOMNUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

 Sunt om cu suflet, Cu moarte si-nviere,
Am strâns   necaz si straiu-mi-e pătat,
In suflet am doar cioburi si durere,
Si trupu-mi-e cetate de păcat.

 De pe Golgota, glasul lui mă cheamă,
Mă strigă suferinta lui Hristos,
 Să imi arate spinii din coroană,
Si biciul ce-L loveste dureros.

 Mă plange Domnul,mă plange Vesnicia,
Păcatul tuturor din Veac l-a plans,
 La fel a plans cu Marta si Maria,
Cand in mormânt la Lazăr a pătruns.

 Mă strigă Cerul, ingerii mă cheamă,
 In haina pocăintei să mă-mbrace,
Si in genunchi se-asează Sfanta Mama,
Pe Fiul pentru mine să il roage.

  Iubitii mei frati si surori, să stiti ca de ori cate ori păcătuim in viată (mă refer la păcatele grele, in trup), Iisus Hristos ne intreabă de pe Sfanta Cruce (dar noi nu avem urechi de auzit): 

Prietene (prietenă), cu ce ti-am gresit 
Eu tie de mă răstignesti din nou? 
Prin păcatele tale bati in cuie, 
rănile mă dor si curge sângele siroi...
                                                                   
                                                                                                                                        Preot Ioan.

                                                                                                                 

POCĂINTA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

   Imi plec genunchii si Te rog,
S-aprinzi in inima mea un foc,
Sa-mi mistuie pacătul greu,
Să-mi dai un colt, in Raiul Tău.

   Imi plec genunchii si Te strig,
Un colt de Rai vreau să castig,
Dă-mi strop de Har să pot zbura,
Să pot să bat in Poarta Ta!

   Imi plec genunchii, plang umil,
Dă-mi iar un suflet de copil,
Să fiu asa cum Tu ai vrea,
Si ia-mă,Doamne-n grija Ta.

   Imi plec genunchii, si Te rog,
Din Apa Vie dă-mi un strop,
Precum femeii din Sihar
Adapă-mi sufletul cu Har!

   Imi plec genunchii si Te rog,
Să-mi vindeci ochii ca sunt orb,
Să pot păsi pe drumul Tău,
Iar Tu să fi Toiagul meu.

   Imi plec genunchii si Te rog,
Să-mi spui de sunt stăpan sau rob,
Sunt eu stăpan pe viata mea,
Sau rob păcatului din ea!
                        Preot Ioan.

Doamne, ce sărac e-acela

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

 

Doamne, ce sărac e-acela
care pâinea lui nicicând
nu şi-o-mparte ca s-aline
foamea unui mai flămând!

Doamne, cât de orb e-acela
ce se uită numa-n jos
şi nu vede-n veci lumina
mântuirii lui Hristos!

Doamne, cât de surd e-acela
lângă care-atâta har
cântă, cheamă şi suspină,
şi se roagă în zadar!

Doamne, cât de rob e-acela
care-i lacom şi zgârcit,
care-şi poate-nchide mâna
dinspre semenul lipsit!

Doamne, ce-ngheţat e-acela
care n-are-n sânul lui
nici o rază de iubire
spre durerea nimănui!

Doamne, ce pierdut e-acela
ce se vrea necredincios,
căci, râzând, calcă-n picioare
harul său de la Hristos! (T.D.)

PENTRU VOI !INTRU SLAVA ZIDITORULUI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

O, mare esti Tu, Doamne!
Se miră ochii mei
De firea cea văzută
Cu armonia ei!

Pe cele trecătoare
Asa le-mpodobesti!
Dar cât mai minunate
Vor fi cele ceresti!

De-ar înŃelege mintea
Podoaba cea de sus,
Te-ar pomeni de-a pururi,
Stăpânul meu - Iisus.

Atunci dulcea?a lumii
De tot am defăima
Si raza Ta cea Sfântă
Mereu ne-ar desfăta.

Dar mintea cea greoaie
Atârnă spre pământ,
Împiedicând pe suflet
Din Sfântul său avânt.

Pornirea pătimasă
A trupului de lut
Adesea ne desparte
De Cel ce ne-a făcut.

Înaripează, Doamne
Gândirea mea spre cer
Si-mi usurează trupul
Cu sufletul stingher!

Sf Ioan Iacob Romanul

IARTA-MI DOAMNE...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Iartă-mi, Doamne, necredinţa,
Iartă-mi nerecunoştinţa,
Iartă-mă c-am desfrânat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi, Doamne, răutatea,
Iartă-mi bârfa ,nedreptatea,
Iartă-mă c-am judecat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi, Doamne, nebunia,
Iartă-mi ura şi mândria,
Iartă-mă că m-am mâniat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iarta-mi, Doamne ,lăcomia,
Iartă-mi ,Te rog şi furia,
Iartă-mă că m-am întristat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mă că am minţit,
Iartă-mă ca am smintit,
De părinţi n-am ascultat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi şi făţărnicia,
O ,iartă-mi sălbăticia,
Iartă-mă că n-am ascultat,
De păcat nu m-am lăsat.

Iartă-mi ,Doamne, nerăbdarea,
Iartă-mi ,Te rog ,nepăsarea,
Iartă-mi păcatul cel greu,
Iartă-mă, o ,Domnul meu.

Iartă-mi pierderea de timp,
Că în orice anotimp
Zăceam într-o boala grea,
Lenea,ce mă stăpânea.

Iartă-mi rugăciunea falsă,
Doar o vorba goală adusă,
Iartă-mă că nu am râvnă
Când mă rog ,să iau cunună.

Iartă-mi vorba cea deşartă,
Iartă-mi pofta desfrânată,
Iartă-mi păcatele grele,
Nu mă duce-n iad cu ele.

Uită-le, Doamne, pe toate,
Nu le scrie în Sfânta Carte,
Scrie doar numele meu,
Cu drepţii din Sânul Tău.

Te rog din suflet mă iartă
Şi-ai milă la Judecată,
Să mă pomeneşti pe mine
Cu cei ce au făcut bine.

Iartă-mă că n-am smerenie,
Nu-mi duc viaţa în sfinţenie,
Recunosc că-s păcătoasă,
Dar vreau să ma-ntorc acasă.

Ştiu că o să mă primeşti
Pentru că Tu mă iubeşti,
Dar trebuie să mă îndrept,
Să mă smeresc şi să iert.

Ştiu că nu merit iertare,
Că-s o păcătoasă mare,
Dar ştiu, Doamne ,că eşti Bun,
Iartă-mă din suflet Îţi spun,

Că regret că am greşit,
Regret c-am păcătuit
Şi-acum cerşesc de la Tine
Iertare să-mi fie bine.

Cerşesc mila Ta, Stăpâne,
Iartă-mă şi mă supune,
Fă-mă ca să mă smeresc
Şi Ţie sa Îţi slujesc.

Ascultă, o ,Împărate,
Rugile Maicii Curate
Şi mă iartă c-am greşit,
Patima m-a stăpânit.

Am nădejde ,am speranţă,
Că o să m-aduci la viaţă,
Prin iertare ce mi-o dai,
O să mă ridici la Rai.

Te rog ,să faci o minune,
Cu păcătoasa de mine,
Să mă pomeneşti, Părinte,
În Locaşurile Sfinte.
Amin

MARE ESTE DUMNEZEU!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Spun bătrânii că pe vremuri, în ce ţară nu mai ştiu,
Ar fi locuit odată, un creştin giuvaergiu,
Care-n orişice-ntâmplare, şi la bine şi la rău,
El zicea întotdeauna: „Mare este Dumnezeu!”

Peste ţara-aceea însă, crud, cu sufletul hapsân,
Împărat din întâmplare, era tocmai un păgân.
Care auzind, păgânul, de creştin c-aduce slavă,
Începu să-i poarte-n suflet, ură crâncenă, grozavă.

Şi-ntr-o zi-l chemă la sine şi cu gânduri de mişel
Din împărătescu-i deget scoase un frumos inel,
Şi-arătându-l cu-ngânfare făcătorului de cruci
I-a fost zis: „Să-l iei, să-l cureţi şi-n trei zile să-l aduci!”

„Am să-l curăţ, împărate”, zise iute omul meu,
Fără a uita să zică: „Mare este Dumnezeu!”
Sub cuvânt că vrea să pună în cutia lui, inelul,
Împăratul s-a dus iute într-o cameră, mişelul

Şi scoţându-i piatra scumpă, ce orbea jucată-n zare,
A deschis apoi fereastra şi-a zvârlit-o, jos în mare.
I-a fost dat apoi cutia, cu inelul de preţ greu
Şi i-a zis: „O să se vadă cât de mare-i Dumnezeu!”

Omul a luat cutia şi ajuns la el acasă
A lăsat cutia-nchisă şi s-a aşezat la masă.
Apoi şi-a văzut de treabă cum ştia să-şi vadă el,
Fără să se mai gândească la minunea de inel.

Dar a treia zi luându-l ca să-l şteargă
Văzu că piatra lipseşte şi-l cuprinse jale largă.
Plânse mult. Pe urmă zise: „Mare este Dumnezeu!
Dar când va afla-mpăratul, oare ce m-oi face eu?”

În aceeaşi clipă însă, intră baba lui bătrână,
Cu o piatră orbitoare, în uscata ei de mână:
„Ia te uită”, zise dânsa, „Tăind peştele pe vatră
Ca să fac de prânz o ciorbă, am găsit această piatră!”

„Ah!”, a suspinat bătrânul, „nu degeaba tot spun eu
La tot pasul şi-n tot locul: „Mare este Dumnezeu!”
Piatra ce-ai găsit-o-n peşte, este cu adevărat,
A inelului pe care l-am luat de la-mpărat”.

Curăţând apoi inelul, puse piatra-n locul ei
Şi s-a dus la împăratul, glăsuindu-i cu temei:
„Împărate-aduc inelul, ruginise tare rău,
Dar l-am curăţat oglindă: Mare este Dumnezeu!”

„Cum putuşi a-i găsi piatra” împăratul zise tare,
„Când a fost de mine scoasă şi pe loc zvârlită-n mare?”
Povestind giuvaergiul tot ce el avea de spus,
Zise iar smerita vorbă, ridicând privirea-n sus:
„Mare este Dumnezeu! Slavă Lui şi-n veci Amin!”
Şi-auzind aceasta, împăratul ce păgân s-a făcut şi el creştin.

(Poet creştin anonim)

GLASUL PĂSTORULUI CELUI BUN

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos.

Omule, făptura mea
Pentru ce m-ai părăsit
Şi pe alte căi mergând,
Drumul vieţii l-ai greşit ?

Iubitor de oameni sunt
“Şi al milei Dumnezeu”
Pentru ce te-ai făcut
Rob “potrivnicului Meu”

Pentru tine, Eu – din veac
- Mântuire am lucrat,
Pogorându-mă de sus,
Cerurile am plecat.

Căci luând Eu chip de rob,
Din Fecioară m-am născut
 Şi smerit, şi prea sărac,
Pe pământ am petrecut.

Suferit-am prigoniri,
Vorbe rele şi ocări,
Trupul Meu spre rane am dat
Şi obrazul la scuipări.

Pogorându-mă din cer,
 Ca să te ridic la el,
Chipul slavei am lăsat,
Pentru tine cel ”mişel“!

Necinstire am răbdat,
Ca din nou să te slăvesc;
Întru tot sărac am fost,
Ca să te îmbogăţesc.

Rane grele am primit,
 Sângerându-Mă de tot,
 Ca să-ţi vindec rana ta
Şi din “sângiuri“ să te scot.

Strop de sânge n-am cruţat
Şi de chip Eu m-am lipsit,
 Ca să-ţi curăţ sufletul,
Întru patimi ponosit.

Tu greşind de la-nceput,
 Împotriva Tatălui,
Ţi-am luat asupra Mea
Sarcina păcatului.

Birnic morţii tu erai
- Pe vecie osândit -
Dar luând Eu vina ta
”Birul morţii“ am plătit.

Fiere beau şi cu oţet
Şi pe lemn mă răstignesc,
Ca din ”lemnul cel amar“,
Rod prea dulce să-ţi gătesc.

Răstignit între tâlhari,
Socotitu-m-am “blestem”,
Ca, pe tine iar moştean
- La viaţă să te che

Pentru această dragoste,
Urâciune Îmi plăteşti
Şi ”pogorământul“ meu
Pururea dispreţuieşti!

Căci, în loc să vii acum,
Cu iubire să-mi slujeşti
Tu iubeşti păcatele
Şi de patimi te robeşti.

Care lipsă, spune-Mi dar,
 Întru Mine ai aflat,
De întârzii rătăcind
- De la Mine depărtat - ?

Dacă vrei tot binele,
Eu sunt “binelui izvor”,
Şi aicea pe pământ,
Şi în veacul viitor.

Fericirea veşnică,
Dacă vrei s-o dobândeşti,
Eu sunt singur “Dătător
Fericirii sufleteşti”.

Frumuseţea tu dorind
Desfătare ca să ai,
“Podoaba” lumii sunt
Şi “dulceaţa cea din rai”.

De râvneşti la nem slăvit,
Eu sunt “Unul cel născut”
Din Fecioară negrăit
Şi din cel fără-nceput.

Cauţi slavă şi puteri
Ca să ai neîncetat,
Eu sunt “Domn Puterilor”
Şi “al Slavei Împărat”

La averi fără sfârşit,
Dacă (poate) ai râvnit,
Eu sunt “Veşnic Vistier
Bunătăţilor din cer”.

Înţelept voind să fii,
Fă-te Mie următor,
Eu sunt “Raza Tatălui”
Şi “al tău luminător”.

Cu prieten credincios,
Dacă vrei mereu să fii,
Eu sunt “Mire” sufletesc
În “cămara” Mea să vii.

Iar dreptate căutând,
De la oameni n-ai să scoţi,
Eu sunt “Drept judecător”
Nemitarnic pentru toţi.

Întru scârbe şi nevoi,
Când mă chemi în ajutor,
Pretutindenea degrab,
 Eu îţi sunt ajutător.

La durere nu slăbi,
Amărându-te prea rău,
Eu sunt “Doctor trupului
Şi al sufletului tău”.

De-ntristare şi necaz
Dacă eşti împresurat,
Alinarea ta sunt Eu,
 Suflete nemângâiat.

Obosit de greutăţi
Pe al vieţii tale drum
Eu în veci odihnă sunt,
Totdeauna şi acum.

Pacea sufletului tău
Dacă rău s-a tulburat,
 Către Mine, vino iar,
Eu sunt Păcii Împărat.

Frica morţii dacă ai
Crede nu te tulbura,
Eu sunt “viaţa tuturor”
Şi acum şi pururea.

Negura păcatelor
Cuprinzându-ţi viaţa ta,
Eu sunt “Soare neapus”,
 Vino la lumina Mea!

Adevăr neprihănit
Pe pământ nu căuta,
Eu sunt “Sfântul Adevăr”
Pentru mântuirea ta.

Rătăcindu-te mereu
Într-al vieţii greu noian,
Eu sunt “calea fără greş”
Care duce la liman.

Iar acuma dacă n-ai
Povăţuitor la cer,
Eu “Păstorul tău cel Bun”
Nu te voi lăsa stingher.

Dacă nu cutezi să vii,
(De păcate ruşinat)
Eu, să ştii că sunt la toţi,
“Primitor prea îndurat”.

Căci am zis să vie toţi
- Către Mine-cei ce au
Osteneală şi poveri,
Ca, odihnă să le dau! -

SURSA net