31 mai 2020

Ce folos mai pot avea, dacă oricum cad în aceleaşi păcate?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Un călugăr a venit odată la duhovnicul său şi i-a spus: - Părinte, de câte ori vin la tine, mă mărturisesc şi îmi plâng păcatele, primesc de la tine sfaturi pentru îndreptare, dar nu mă pot schimba. Ce folos mai pot avea că vin la tine, dacă oricum cad în aceleaşi păcate?

 Părintele i-a răspuns: - Fiul meu, ia două ulcioraşe de lut – unul cu miere, iar celălalt să fie gol. Călugărul aşa şi făcu. 

- Și acum, – i-a spus părintele său, -toarnă de mai multe ori mierea din unul în altul. Ucenicul din nou l-a ascultat. 

- Acum, fiul meu, uită-te la vasul gol și miroase-l.

 Călugărul l-a mirosit și a spus: - Părinte, vasul gol miroase a miere, și acolo, la fundul său a rămas un pic de miere.

 - Uite aşa şi învăţăturile mele sunt depozitate în sufletul tău. 

Dacă vei dobândi de dragul lui Hristos cel puțin o parte din virtuţi, Dumnezeu prin mila Sa va umple ceea ce-ţi lipseşte și va salva sufletul tău pentru viaţa veşnică. Cum o gospodină nu ţine boabe de piper într-o oală care miroase a miere, aşa şi Dumnezeu nu te va îndepărta dacă vei sădi în sufletul tău un început bun.

„Oare mai există astăzi adevăraţi creştini?”


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..



Unui tînăr învăţător care întreabă: „Oare mai există astăzi adevăraţi creştini?” Sînt, sînt destui. Dacă n-ar fi, s-ar stinge mîndrul soare: fiindcă la ce să lumineze o candelă aşa de scumpă unei simple menajerii? Mi-ar trebui multă hîrtie ca să aştern în scris pildele minunate de adevăraţi creştini pe care i-am întîlnit eu însumi în viaţa mea – iar ţie, multă vreme ca să le citeşti şi să-ţi îndulceşti sufletul. Deocamdată, cercetează-te pe tine însuţi în oglinda acestei singure pilde: Eram anul trecut în Maciva. Aşteptam trenul într-o staţie mică, cînd am văzut o ţărancă bătrînă lîngă şine. Faţă bătrînească ofilită, dar luminată cu acea minunată strălucire de taină ce se vede adeseori pe feţele oamenilor duhovniceşti. 

Am întrebat: - Pe cine aştepţi, soro? 

- Păăăi, pe cine mi-a trimite Domnul, zise ea. Continuînd discuţia, am aflat următorul lucru: ea vine zilnic în staţie să vadă de nu se află vreun călător sărac, care să aibă trebuinţă de hrană şi de gazdă – şi cînd se află vreunul de acest fel, îl primeşte cu bucurie ca pe un trimis al Domnului şi îl duce la casa ei, ce se află un kilometru mai încolo. 

Am mai înţeles din discuţie că citeşte Sfînta Scriptură, şi merge la biserică la slujbe, şi posteşte, şi ţine toată legea lui Dumnezeu. Mai apoi, vecinii ei ne-au spus că femeia e o adevărată sfîntă. În cele din urmă, am încercat să laud evanghelica ei dragoste de străini – însă mai înainte de a-mi termina cuvîntul a suspinat zicînd: Oare nu sîntem noi oaspeţii Lui în fiecare zi, întreaga viaţă? Şi lacrimi prinseră a-i străluci în ochi. O, milostiv şi dulce suflet al poporului! Tînărul meu prieten, dacă te numeşti învăţător al poporului, poţi rămîne deseori de ruşine; dar de te vei numi ucenic al poporului, nu vei rămîne de ruşine niciodată.

 Sfînta milă Dumnezeiască să te lumineze!

Extras din Episcop Nicolae Velimirovici

29 mai 2020

O frumoasă predică a Sf. Nicolai Velimirovici!!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


“Când rândunelele nu prea mai au mâncare şi vine vremea rece, ele se duc în ţările calde, unde este mult soare şi multă hrană. O rândunică zboară pe sus, cercetând aerul şi arătând calea, şi restul stolului o urmează. Când sufletele noastre nu prea mai au hrană în lumea materialnică, şi când se apropie frigul morţii – o, se află vreo rândunică ca aceea, ca să ne ducă într-un loc cald, unde să fie multă căldură duhovnicească şi hrană duhovnicească? Există vreun asemenea loc? O, există vreo astfel de rândunică?

În afara Bisericii Creştine, nu se află nimeni care să ne poată da la aceasta, nici un fel de răspuns demn de încredere. Biserica singură cunoaşte aceasta, şi cunoaşte cu adevărat. Ea a văzut acea parte a Raiului după care tânjesc sufletele noastre în amurgul îngheţat al acestei vieţi pământeşti. Ea a văzut şi această rândunică binecuvântată, cea dintâi care să zboare către acel loc mult dorit, risipind întunericul, croind drum prin văzduhul greoi dintre pământ şi cer, cu aripile ei puternice, deschizând calea pentru stolul din spatele ei. În afară de aceasta, Biserica de pe pământ îţi poate mărturisi despre stoluri de rândunele fără de număr care au urmat prima Rândunea, şi au plecat împreună cu ea spre ţara binecuvântată, ţara îmbelşugată de toate lucrurile cele bune – ţara primăverii celei veşnice.

28 mai 2020

HRISTOS S-A INALTAT! Rugăciune care se citeşte la vreme de boală



"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ... 



    Bucurându-mă de dumnezeiasca mărire la care te-ai înălţat, o, Sfinte Ioane, îndrăznesc să alerg la ajutorul tău pentru tămăduire. Ştiu, Părinte, că încercările vin din rânduiala lui Dumnezeu. Ştiu că prin boala trupului, sufletul se curăţeşte, şi că răbdarea este răsplătită de Dumnezeu. Dar de multe ori norii negri ai deznădejdii îmi tulbură mintea şi mă depărtează de rugăciune.
De aceea dar, o, Sfinte, găsesc alinare în cugetarea la vindecările tale minunate. Tu ai tămăduit mulţimea de copii spre bucuria părinţilor lor. Tu ai îndreptat spatele bătrânei gârbove, tu ai dat sănătate femeii bolnave, spre bucuria copiilor ei. Tu l-ai vindecat pe bătrânul Atanasie care s-a uns cu untdelemn din candela ta. Tu ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei şi l-ai tămăduit pe doctorul necredincios.


Ştiind grabnica ta mijlocire, te rog, o, Sfinte Ioane, ia viaţa mea în mâinile tale şi mijloceşte precum ştii mântuirea mea. Dacă voia Domnului este să duc cu răbdare crucea bolii, dă-mi putere şi ajută-mă să nu cârtesc din cauza neputinţelor. Dar dacă Bunul Dumnezeu se va milostivi de mine pentru rugăciunile tale, atunci să mă tămăduieşti fără şovăială, noule doctor fără-de-arginţi, ca văzând aceasta să-ţi mulţumesc ţie şi să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor şi al trupurilor, prin cântarea: Aliluia!
                                                                                                                        Amin!

25 mai 2020

Rugăciune de Ghelasie Gheorghe de la Frasinei


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



     Avem aici o rugaciune scrisa de sf Ghelasie Gheorghe de la Frasinei, nu se mai gaseste nicaieri pe internet asa ca eu o pun aici ca sa fie de gasit.
 Va multumesc Doamne ajuta.

Doamne Iisuse Hristoase, vino să prefaci în icoană mintea și inima mea, unite în rugăciune! Ca pe o prescură îmi pun mintea în mâna Ta, o jertfesc pe altarul inimii și mă las în Liturghisirea Ta. Prin taina Ta, Doamne, ajung și eu la taină. Prin slăbiciunea minții am căzut din rai, crezând amăgirea diavolului. Dar Tu, Iisuse, îi chemi pe cei ce vor taina Vieții să se descalțe ca Moise în fața rugului învăpăiat de Revelația Divină. Învață-mă ce este Iubirea! Vino în inima mea și dezvăluie în mine chipul Iubirii. Spun „Doamne Iisuse…” și, iată, în rugăciunea inimii împletești iubirea Ta, o împletești cu puțina mea iubire. Am întunecat prin păcat chipul Tău, Hristoase, umbrind sufletul cu trupul. Neîncetat mă rog: vino în inima mea și fă să apară Iubirea, înviază conștiința sufletului meu ca icoană a Ta. Tu ești Icoana Iubirii dumnezeiești, arată-mi acest chip de Icoană pe care l-am uitat datorită păcatului. Miluiește-mă, risipind întunericul ce mă învăluie cu strălucirea Iubirii Sfintei Treimi și cuvintele Vieții veșnice.

Ps: Sfantul Ghelasie Isihastul s-a mutat la domnul in anul 2004 si chiar daca nu este oficial recunoscut ca sfant, era. Are niste valori radiestezice extraordinare si se poate lucra in meditatie cu aceasta fiinta veșnic vie. Drept dovada ca cine stie cunoaste, avem icoana cu el facuta chiar de parintii de la manastirea Frasinei.
Sursa. Terapeut Andrei Marica

23 mai 2020

.SFANTUL MIHAIL MARTIRISITORUL, EPISCOPUL SINADELOR

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..
Bucuria mea, asta praznuim pe Sfantul Mihail Marturisitorul, Episcopul Sinadelor. Acest Sfant, care poarta numele ingeresc Mihail, fiind daruit lui Dumnezeu din bratele maicii sale, si curatindu-se pe sine cu intregimea vieti s-a facut preot al lui Dumnezeu celui Preainalt si fiind intarit de Dumnezeu a stins si a potolit toata barfirea si desertaciunea hulitoriilor de Dumnezeu, astupand gurile celor fara de Dumnezeu, ale ereticilor care se declarau impotriva Sfintelor icoane. Si ca fiara cea cumplită, tiranul Leon Armeanu (717 - 741) nu putea suferi dumnezeiestile cuvinte ale grairii Sfantului Mihail, fiindca, acest Marturistor nu s-a inspaimantat de amenintarile tiranului Leon, ci cu glas slobod striga: “EU MA INCHIN SI CINSTESC DUMNEZEIASCA SI CINSTITA ICOANA A MANTUITORULUI NOSTRU, IISUS HRISTOS, SI A SFINTEI MAICII SALE, iar invatatura si porunca ta gresita, o scuip si nu o bag in seama”. Dupa aceea, rușinandu-se tiranul imparat Leon si aprinzandu-se de manie la osandit cu cu izgonirea din imparatia lui, iar Sfantul Mihail, pazind chipul lui Dumnezeu curat si neintinat, a fost izgonit din loc în loc. Si asa s-a adaugat in Rai, langa Arhierii, ca un Arhiereu si ca un Mucenic langa Mucenici.

🙏 Sfinte Mihail Mărturisitorul, ca unul care ai indrazneala inaintea lui Dumnezeu, roaga-te si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul morti si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!

🙏 Un sincer “LA MULTI ANI!”, cu sanatate, intarire in credinta crestin ortodoxa si mantuirea sufletului, tuturor celor care poarta numele Mihail sau Mihaela.

                                                                                                                                 Preot Ioan .

22 mai 2020

MARTIRII

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Un omagiu adus din suflet,celor care s-au jertfit pentru dreapta credință,acelor suflete cu adevărat mărețe care au stiut să moară pentru dreapta credință și pentru adevăr ! Câți dintre noi mai au curajul astăzi,nu sa moară ,ci să-și mărturisească fără rusine credinta in Domnul Iisus Hristos???


(versuri : Eliana Popa)

Aiud,Pitesti sau Gherla,Golgota românească,
Ce-a răstignit in sine,ai nostri dragi părinți,
Cuptoru-n care focul a otelit metalul
Vărsând din a sa gură si mucenici si sfinti.

Din beciuri zăvorâte si pline de duhoare
Făcut-ati sfinte-altare pe care să jertfiti
Si sufletul si trupul si ultima suflare
Murit-ati pentru lume,ca-n Domnul să trăiți!

Cu sângele spălat-ati multime de păcate
Pe care neamul nostru din mosi-strămosi le-a strâns
Ati fost alesi să duceti o cruce pân' la moarte,
Doar ingerii din ceruri si mamele v-au plâns.

În bezna disperarii si-a chinurilor grele
Răzbit-a ca o rază, nădejdea in Iisus
Si mucegaiul umed schimbatu-sa in stele
Pe care Domnul nostru pe frunte vi le-a pus.

Din mlastina durerii crescut-au spre Lumină
Cu lujere firave,frumoase flori de crin
Din glod hidos se-naltă o aură divină
Ce-acoperă durerea si greul lor suspin

Trait-ati fericirea,in suferință adânca,
Încătușați in lanturi,infometati si goi
Si dragă v-a fost Crucea,ce către cer vă urcă,
Prin voi trăim noi astăzi si voi trăiți prin noi!


20 mai 2020

Sfintii Constantin si Elena

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



15 mai 2020

Rugăciunea Sfântului Pahomie ocrotitorul casei creștine

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...Rostește azi 15 mai



     „ Prefericite şi Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie: du rugăciunea către milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salţi în bucurie cu Sfinţii şi cu puterile cele fără de materie înaintea Lui.
Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după mare mila Lui. Cere pentru noi viaţă paşnică, sănătate trupească şi sufletească, roduri îmbelşugate pământului, întru toate belşug şi binefacere, iar noi să-i întoarcem toate bunătăţile cele dăruite nouă, spre mărirea Lui şi binecuvântarea şi ajutorul Lui.
Întăreşte-ne, Doamne, pe calea care duce la locaşurile celor Sfinţi, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor care văd pururi frumuseţea cea nespusă a feţei Tale, Sfânta Biserica Ta o fereşte de dezbinări, pe credincioşi întăreşte-i, rătăciţii întoarce-i pe calea credinţei, pe toţi ne mântuieşte spre slava lui Dumnezeu după mare mila Ta. Iar noi cu mulţumire ne vom închina Preasfintei Treimi în trei feţe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor.
                                                                                                                                Amin!”

14 mai 2020

MERGI LA CERURI, SUFLET HARNIC!



"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..



de Preot Sorin Croitoru

Cel ce totdeauna face
Bine după-a lui putere,
Dovedește-a sa credință
În Obșteasca Înviere.

Se hrănește ca albina
Cu nectar de faptă bună
Și ca fata gospodină,
Zestre-n Ceruri își adună!

Râvna lui de-a face bine,
Pân' la urmă o să-l poarte
Unde-a mers Măicuța Sfântă
Și toți sfinții după moarte,

Iar la Judecata lumii
N-o să aibă a se teme,
Fiindcă n-a trăit degeaba,
Risipind a vieții vreme,

Ci, știind că-n miezul nopții
Mirele urma să vină,
A vegheat ca zi și noapte
Candela să-i fie plină..

Mergi la ceruri, suflet harnic,
Către Domnul tău te-ndreaptă,
Du-te și-ți primește plata
De fecioară înțeleaptă..

Cine ți-o urma exemplul
Și ca tine-o să muncească,
Dacă s-a jertfit ca tine,
Tot ca tine să pățească!
amin

Cum să avem o legătură permanentă, vie, cu Maica Domnului, cu sfinții, cu îngerii?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


                                                                    Printr‑un singur mijloc.
Când ești într‑o țară străină, cum păstrezi legătura cu familia ta, cu copiii tăi? Cum păstrează legătura un om cu copiii lui, cu nevasta lui, cu părinții lui? Prin dor. Moare de dorul lor. Așa este? Prin dor. Moare de dorul țării lui, moare de dorul pruncilor lui, moare de dorul nevestei lui, moare de dorul părinților lui. Este o legătură? Este adevărată legătura? Tot la fel trebuie să ne păstrăm și să ne cultivăm dorul de Dumnezeu, dorul de Maica Domnului, dorul de sfinți. Să căutăm să anulăm barierele care ne răcesc sufletește, care ne împietresc, prin care uităm de Dumnezeu. Dacă cel care este în străinătate își permite să cadă în uitare, dacă el acceptă să uite de tata, de mama, de frate, de soră, de soție, de copiii lui, atunci cade în toate păcatele. Atâta timp cât ține legătura cu familia, cu toți, atunci dorul îl arde. Nu se poate înstrăina de rânduiala creștină, de țara lui, de familia lui, de părinții lui, de soția lui. Dacă se uită la o femeie străină, simte că a făcut o fărădelege, simte că a pătat memoria familiei lui. Numai în limba română există un cuvânt atât de sfânt și atâtde clar: dorul. Prin acest cuvânt e concretizată această legătură extraordinară, inefabilă, între eu și tu, între om și Dumnezeu, între om și familie, între om și țară, între om și neam, între om și rai, între om și viața veșnică… Dorul de rai îl duce pe om în rai. Și dacă se însoară, și dacă merge în călugărie, îi atras puternic de dorul de rai. Dorul acesta de puritate, dorul de a avea o legătură cu cele curate și sfinte și drepte. Legătura dreaptă, nu legăturile strâmbe și păcătoase, ci legăturile drepte față de un prieten, față de țară, față de părinții tăi, față de soția ta. Aceste legături te țin aproape de Dumnezeu.

 Arhiepiscop Justinian Chira - Trăiți frumos și-n bucurie



Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre îngerul păzitor pe care Dumnezeu l‑a dăruit omului.

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

De ce ni l‑a dăruit?
 Cum să avem o legătură vie cu el?

Normal că prin credință. Trebuie să crezi și în existența îngerilor, dacă vrei să ai o credință vie. Dacă ni s‑a spus, atunci trebuie să credem. Dacă mama ți‑o spus: „Nu te atinge de sobă, că ai să te arzi!”, mai pui tu mâna pe sobă? Nu. Pentru că ai încredere în mama. Tot așa și aici: trebuie să avem încredere în cuvântul revelat, în Scriptură, așa cum au avut încredere și încredințare toți marii noștri sfinți. E plină Scriptura de chipul îngerilor. Iată, Tobie. Tatăl lui, Tobit, când îl trimite ca să aducă bogățiile de la rudenii, îi spune: „Găsește‑ți un om care să te întovărășească” (Tobit 5, 3). După ce găsește un însoțitor, Tobit îl întreabă pe acesta din ce neam este. Necunoscutul îi spune niște neamuri. Atunci Tobit îi zice bucuros: „Tu, frate, ești de neam bun și cinstit” (Tobit 5, 14) și‑l lasă pe fiul său să plece cu un asemenea însoțitor. Se duc, apoi se întorc, se pun la masă, iar bătrânul Tobit cu fiul său, Tobie, vor să‑i dea însoțitorului jumătate din averea adusă. Iar tânărul însoțitor le spune: „Eu sunt Rafael, unul din cei șapte sfinți îngeri, care ridică rugăciunile sfinților și le înalță înaintea slavei Celui Sfânt” (Tobit 12, 15), apoi se face nevăzut. E plină Scriptura de astfel de întâmplări. În aproape toate momentele cruciale din Noul Testament, se vorbește de îngerii lui Dumnezeu sau de îngerii căzuți. Fiecare cetate, fiecare familie are un înger păzitor. Fiecare om are îngerul personal. Asta ne‑a revelat, asta ne‑a descoperit nouă Dumnezeu. Ce zice Mântuitorul în grădina Ghetsimani, când vin să‑L aresteze slugile arhiereilor și ale fariseilor? Petru scoate sabia să‑L apere și, fiind stângaci – doar era pescar, nu soldat –, taie urechea unei slugi. Hristos îi zice: „Întoarce sabia ta la locul ei, că toți cei ce scot sabia, de sabie vor pieri” (Mat. 26, 52). Acesta a fost un avertisment pentru toată istoria omenirii. Cine a scos sabia, de sabie a pierit. Războaiele au fost pentru că oamenii nu au ascultat de această poruncă: să nu scoată sabia. Scot sabia și omoară pe toți și sunt omorâți toți. Apoi Hristos a luat urechea slugii, a lui Malhus, și a pus‑o ușurel la loc. Pe loc a făcut un miracol, iar slugile tot nu au priceput, tot nu au luat în seamă. Vedeți? Toți acești dușmani ai lui Hristos erau ca niște diavoli. Vedeau minunile, vedeau că Hristos e Fiul lui Dumnezeu, vedeau că Hristos e Mesia, dar… s‑au lepădat de El. De ce s‑au lepădat de El? Pentru că n‑a vrut să le fie împărat. Evreii, care nu au crezut în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au crezut că Mesia va veni și îi va pune pe ei să domine întreaga lume. Întrucât Hristos n‑a acceptat această poziție – „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta” (Ioan 18, 36) – ei nu voiau să știe de El. Văzându‑I toate faptele, văzându‑I toată puterea, n‑au vrut să‑L recunoască drept Dumnezeu întrupat, întrucât nu le‑a îndeplinit interesele lor egoiste, dușmănoase, drăcești. Și atunci, ce i‑a mai zis Hristos lui Petru? „Sau ți se pare că nu pot să rog pe Tatăl meu și să‑Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor împlini Scripturile, că așa trebuie să fie?” (Mat. 26, 53‑54). Ce înseamnă legiuni? Un număr infinit. Așa că are rezerve Dumnezeu, oricâți oameni s‑ar naște, fiecăruia îi pune un înger păzitor. Dar și satana are grijă să pună lângă fiecare om un demon. Și atunci, e lupta aceasta între înger și diavol. Satana e un intrus, e un mincinos, un duh rău. Când vede că te‑ai născut, se înfige și el lângă tine, vin unu, doi, trei, ca să te ispitească și simți aceasta în viața ta. Simți prezența duhului bun, a îngerului: gândurile bune, momentele de bucurie curată, pe care orice om le are, oricât e de necăjit. Acestea sunt inspirate de îngerul păzitor, de iubirea lui Dumnezeu față de fiecare om. Vin și gândurile rele, și disperarea, și deznădejdea. Acestea sunt inspirate de satana. Cu toții putem să simțim, să experimentăm prezența binelui și‑a răului în viața noastră.

 Arhiepiscop Justinian Chira- Trăiți frumos și-n bucurie

Ce puteți să ne spuneți legat de buletinele cu cip?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Problema buletinelor electronice îngrijorează pe multă lume. Pe mine niciodată nu m‑au îngrijorat marile necazuri, nu m‑am tulburat. Am zis: suntem în mâinile lui Dumnezeu. El ne poartă de grijă. În viața mea îndelungată, am văzut de multe ori prezența lui Dumnezeu și în situațiile care păreau fără ieșire. Nici nu‑ți dai seama cum te ocrotește Dumnezeu! Să‑I împlinim poruncile și Dumnezeu ne va apăra. Nu vă tulburați prea mult cu aceste cipuri. E lumea foarte agitată, foarte îngrijorată.

Ne trebuie mai multă rugăciune, o rugăciune cu inimă înfrântă și smerită. Am 88 de ani de viață, nu e glumă, și am văzut întotdeauna că Pronia, Providența este prezentă.
Purtarea de grijă a lui Dumnezeu cum se numește? Providență! Am simțit de multe ori cum mâna lui Dumnezeu m‑a purtat prin viață.
 Vă doresc o viață lină și plină de bucurie și de liniște. Dumnezeu este cu noi! Dumnezeu nu ne părăsește! Îmi pare tare bine că ne‑am întâlnit și ne‑am revăzut. Și să deaDumnezeu să ne revedem și la ușa raiului. Eu cred că ne vom vedea și la poarta raiului. Sunt sigur de asta. E foarte milostiv Dumnezeu față de călugări.
Vă binecuvântez!
Toată vara să vă gândiți la Rohia. Toată vara…
 Știți de ce?
 Atunci veți avea parte de binecuvântarea Episcopului Justinian.
Doamne ajută!

 Trăiți frumos și-n bucurie  de  Arhiepiscop Justinian Chira

12 mai 2020

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Valahul


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




                                     Troparul Sfântului Mucenic Ioan Valahul

Astăzi duhovniceşte prăznuieşte Biserica dreptcredincioşilor români şi cu bucurie strigă: Veniţi, iubitorilor de Mucenici, să prăznuim pomenirea cea de peste an a luptelor noului Mucenic Ioan! Că acesta, dintre noi cu voia Lui Dumnezeu răsărind, în împărăteasca cetate a lui Constantin a înflorit minunat, aducând Stăpânului rod bogat şi bineprimit, prin mucenicie. Iar acum se roagă neîncetat, în ceruri, să se mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Nevoitorului cel tânăr al Lui Hristos, Mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi, cu mulţumire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Icosul 1

Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bineplăcuţi Lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea:
Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit;
Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat;
Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;
Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopol;
Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit;
Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni;
Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei;
Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti;
Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;
Bucură-te, moştenitor al cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 2-lea


Deşi tânăr cu vârsta, ai dovedit curată înţelepciune când ai ales mai bine a pătimi pentru Ziditorul şi a muri pentru El, decât a trăi şi a avea câştigare vremelnică; căci ai dorit a te încununa cu cununa muceniciei şi a cânta Domnului: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Slavă Ţie, Atotputernice Doamne, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe sfinţii Tăi, Mucenici, apostoli, cuvioşi şi drepţi, ca să ne arate voia Ta, spre a ne împărtăşi de negrăitele Tale bunătăţi; şi aşa să se proslăvească numele Tău cel întru tot sfânt; iar alesului Tău să-i cântăm:
Bucură-te, Ioane Valahule, de Dumnezeu cinstitorule;
Bucură-te, cel ce vezi şi guşti acum înalte desfătări;
Bucură-te, ocrotitor al orfanilor;
Bucură-te, cel ce scapi din nevoi pe cei ce aleargă la tine;
Bucură-te, că izbăveşti pe cei ce se află în primejdii;
Bucură-te, mângâierea întristaţilor;
Bucură-te, izvor nesecat de alintări duhovniceşti;
Bucură-te, că luminezi pe cei întunecaţi la minte;
Bucură-te, floare îmbobocită a creştinătăţii;
Bucură-te, far de lumină în cărările tinerimii;
Bucură-te, că pentru legea creştină vitejeşte ai luptat;
Bucură-te, cel ce te rogi şi mijloceşti pentru noi toţi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 3-lea

Credinţa ortodoxă mult a fost încercată de-a lungul vremurilor şi în laturile pământului, ca să se întărească temeliile sale. Ieşind dar voi, slăviţi Mucenici, din rândurile popoarelor, v-aţi pus viaţa pentru întărirea ei, dând liniştea şi sângele vostru pentru întinderea Împărăţiei Lui Dumnezeu, ca noi cu un glas să putem cânta totdeauna: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Viaţa ta plină de necazuri şi cu totul lipsită de bucurii pământeşti a fost, preafericite Ioane. Că din copilărie te-au smuls de lângă sânul părinţilor tăi şi te-au purtat pe drumuri nesfârşite în amara robie. Pentru că tuturor împotrivirilor le-ai făcut faţă cu vrednicie, de aceea îţi cântăm laude ca acestea:
Bucură-te, robule, cel ce duci rugăciunea noastră către Stăpânul cel Preaîndurat;
Bucură-te, cel ce cu vrednicie în veacul al XVII-lea ai mărturisit pe Hristos;
Bucură-te, că pe timpul lui Mihnea, voievodul cel turcit, ţi-a fost dat să pătimeşti;
Bucură-te, că agarenii, luându-te rob, te-au târât în chinuri spre Ţarigrad;
Bucură-te, cel ce în împărăteasca cetate ai primit cununa muceniciei;
Bucură-te, jertfă bineprimită înaintea Domnului;
Bucură-te, că nu ai ales să te bucuri de cele pământeşti;
Bucură-te, că bucuriile tale, în ceruri ţi le-ai adunat;
Bucură-te, că şi astăzi, tot de acolo, se revarsă milele tale;
Bucură-te, mângâierea mamelor îndurerate;
Bucură-te, aur lămurit în focul încercărilor;
Bucură-te, obraz sfânt, de Domnul mângâiat;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 4-lea

Trimite-ne nouă, Sfinte, de la Dumnezeu hrană de mântuire, ca să nu pierim de mulţimea păcatelor. Căci noianul greşelilor noastre numai nemărginita milostivire a Lui Dumnezeu îl poate covârşi; şi aşa, împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea


Legat şi bătut, purtat ai fost pe drum lung, în vreme de iarnă; dar nici gerul, nici foamea, nici semnul însângerat al legăturilor nu au slăbit virtutea ta; că pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie în trupul tău fraged; pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, Mucenic tânăr, dar viteaz;
Bucură-te, cel ce ca şi Stăpânul şi Domnul ai pătimit;
Bucură-te, umbrar de odihnă pentru prigoniţii vieţii;
Bucură-te, toiagul şi călăuza călătorilor la drum lung;
Bucură-te, mângâierea celor îndepărtaţi de ţara lor;
Bucură-te, râvnitorule pentru slobozenie şi pace;
Bucură-te, cel ce te rogi pentru înfrăţirea oamenilor;
Bucură-te, izbăvitorule de prădăciuni;
Bucură-te, că te desfătezi în cămara cea de sus;
Bucură-te, că senin ai mers spre locul muceniciei tale, mulţumind Lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu multă răbdare ai îndurat chinurile, foamea şi oboseala;
Bucură-te, cel ce robit fiind cu trupul, nu ai pierdut slobozenia duhului;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 5-lea
Pe cât de lung a fost drumul robiei şi al pătimirilor tale, o, fericite Ioane, pe atât de scurtă ţi-a fost calea vieţii celei de jos. Dar plăcutu-I-a milostivului Stăpân cum tinereasca ta făptură s-a împodobit cu cununa ostenelilor biruitoare, şi chemându-te la Sine Îi cânţi cu veselie: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ca şi când poverile robiei nu ar fi fost de ajuns, uneltirile celui viclean aprind patima cea blestemată a păgânului agarean, care, cumpărându-te cu aur, privea cu nelegiuita căutătură spre mândreţea cea din afară a făpturii tale. Deci l-ai înfruntat pe acesta, mărturisindu-te rob al Lui Hristos, Care te-a răscumpărat odinioară cu preţ de sânge nevinovat, iar nu rob al patimilor păgâne şi urâte. Drept care, vrednic eşti de cinstire ca aceasta:
Bucură-te, cel ce ca un al doilea David ai biruit pe Goliat;
Bucură-te, căci ca un nou Nestor ai tăiat rădăcinile poftei celei dobitoceşti;
Bucură-te, că ai mărturisit adevărul faptei cu curajul deplinei răspunderi;
Bucură-te, că de judecata vizirului nu te-ai temut;
Bucură-te, că din nou ai fost dat în robie ismaelitencei din Ţarigrad, şi supus altui fel de ispite;
Bucură-te, că nu ai luat în seamă ispitirile tinerei ismaelitence;
Bucură-te, că ţi-ai păzit cu străşnicie feciorescul trup, ca pe un templu al Duhului Sfânt;
Bucură-te, chip duhovnicesc, luminat împodobit;
Bucură-te, suflet de Dumnezeu blagoslovit;
Bucură-te, cel plin de virtute;
Bucură-te, înţelepciune înaltă în trup tineresc;
Bucură-te, faptă vie pentru toţi spre pilduire;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 6-lea


Din rob puteai să fii slobod, din sărac să te îmbogăţeşti, din pripăşit, om cu aşezare. Dar cu ce preţ? Întinându-ţi trupul şi pierzându-ţi sufletul, pentru bunătăţi vremelnice şi pieritoare. Iar tu ai ales a cânta Lui Dumnezeu cântare curată: Aliluia!

Icosul al 6-lea


Ne minunăm de cugetarea ta cea dreaptă, cinstitule Mucenic. Că frăgezimea minţii tale, la vârsta de 18 ani, a ştiut să aleagă fără greş lucrul cel mai de preţ. Că ce va da omul în schimb pentru sufletul său? Şi de ar câştiga lumea toată, dar sufletul şi l-ar pierde, ce bun a dobândit? Vrednicule de laudă, primeşte şi de la noi cântările acestea:
Bucură-te, minte vârstnică în trup nevârstnic;
Bucură-te, temelie de piatră a credinţei;
Bucură-te, neprecupeţită iubire către Dumnezeu;
Bucură-te, viteaz împotrivitor la păgâneşti furii;
Bucură-te, nădejde împlinită a celor ce te roagă pe tine;
Bucură-te, cel ce ţi-ai păstrat curăţia trupului;
Bucură-te, că ochii duhului tău au putut privi peste deşertăciunea veacurilor;
Bucură-te, că nădejdea ţi-ai pus numai în Hristos-Dumnezeu, de la Care putere ai primit şi biruinţă ai dobândit;
Bucură-te, că mintea ta a fost luminată de harul Duhului Sfânt;
Bucură-te, logodnic al cereştii Împărăţii;
Bucură-te, comoară scumpă a lumii creştine;
Bucură-te, cel ce prin moartea-ţi trupească ai chezăşuit nădejdea nemuririi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 7-lea


Când suntem în necazuri şi în strâmtorare, pândiţi de ispite omeneşti şi de iscodirile celui viclean, gândul îl îndreptăm către Mântuitorul Hristos, Cel ce a poruncit oarecând: Înapoia Mea, satano! Pentru ca prin mijlocirile sfinţilor Săi fiind izbăviţi, să cântăm Treimii celei de o fiinţă cu toţii într-un glas: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Îndurat-ai amărăciunea înstrăinării, suferinţele robiei, îmboldirile multor feluri de ispite, de la agareanul cel păgân şi de la femeia cea de acelaşi neam cu el, şi pe toate le-ai înfruntat cu destoinicie creştină. Multă mâhnire ţi-a adus însă poftirea nelegiuitei femei de a te lăsa de credinţa creştină, ca să te poată avea soţ după legea ei. Valuri de împotrivire au ţâşnit atunci din inima ta şi, oţelindu-te, ai mărturisit cu hotărâre pe Hristos Domnul, de Care nici viaţa, nici moartea nu te-au putut despărţi; pentru aceasta auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, dar, viteazule mărturisitor;
Bucură-te, cel ce ai gustat amarul asupririi păgâneşti;
Bucură-te, că ai rămas neclintit în hotarele credinţei;
Bucură-te, că te împărtăşeşti de lumina cea neînserată a Împărăţiei Lui Hristos;
Bucură-te, făclie nestinsă din policandrul ceresc, cel cu mii de braţe al sfinţilor;
Bucură-te, rugător neadormit pentru sufletele noastre;
Bucură-te, cel ce pe cei greşiţi îi aduci la pocăinţă;
Bucură-te, aducător de înviorare duhovnicească;
Bucură-te, pavăză sigură a tinerilor evlavioşi;
Bucură-te, cumpănă înţeleaptă a vârstnicilor cuvioşi;
Bucură-te, că şi copiii te cinstesc după putere;
Bucură-te, că nici trupul nu ţi-ai întinat, nici credinţa nu o ai lepădat;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 8-lea


Aprins fiind de dumnezeiască râvnă, ţi-ai adunat puterile, ţi-ai întărit duhul şi cu ochii lăuntrici ţintă la cer ai înfruntat nelegiuirea. Ca bucurându-ne şi noi, cu veselie sfântă să cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea


Adusu-ţi-ai aminte, Ioane Valahule, că şi Iosif, fiul lui Iacob cel de demult, a înfruntat ademenirea femeii lui Putifar, dregătorul din ţara Egiptului. Că încercările vieţii sunt îngăduite de Dumnezeu spre lămurirea credinţei. Prin atâtea trecând şi pe toate biruindu-le, noi te cinstim cu cântări glăsuitoare ca acestea:
Bucură-te, cel ce te-ai războit împotriva îndulcirilor pământeşti;
Bucură-te, că de frumuseţea trupului nu te-ai amăgit;
Bucură-te, cel ce ţi-ai preţuit întru totul viaţa, jertfind-o pentru Hristos;
Bucură-te, că prin jertfa ta te-ai făcut trâmbitaş al credinţei ortodoxe;
Bucură-te, că faptele tale întăresc credinţa noastră;
Bucură-te, că, lăudând vredniciile tale, slăvim pe atotputernicul Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai înţeles că pentru Hristos a muri este în fapt cu El veşnic a vieţui;
Bucură-te, mustrarea celor ce cu viclenie tăinuiesc păcatele;
Bucură-te, cel asupra poftelor biruitor;
Bucură-te, al înstrăinaţilor povăţuitor;
Bucură-te, al tuturor către Dumnezeu mijlocitor;
Bucură-te, cel din cetatea cea de sus priveghetor;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 9-lea


Văzându-se înfruntată aspru de tine, ismaeliteanca şi-a dezlănţuit răzbunarea dându-te pe mâna mai-marelui cetăţii, care te-a azvârlit în temniţă. Dar nici negura şi umezeala temniţei nu te-au spăimântat, nici nu te-au împiedicat a cânta neîncetat Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea


O, temniţă înfricoşătoare! Cât de groase au fost zidurile tale şi cât de grea povara beznei tale! Şi, ca şi când închiderea înăuntrul tău, în lanţuri ferecate, nu ar fi fost de ajuns, s-au adăugat Sfântului Mucenic cumplite şi ucigătoare chinuri. Ca noi să-i cântăm cu săltări duhovniceşti aşa:
Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase desfătări le-ai socotit;
Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;
Bucură-te, cel ce acum faţa Lui Dumnezeu nemijlocit o priveşti;
Bucură-te, că floarea tinereţii cu vederea o ai trecut;
Bucură-te, purtător de finic al păcii lăuntrice;
Bucură-te, că oricare aleargă la ajutorul tău nu iese deşert;
Bucură-te, descoperirea gândurilor ascunse;
Bucură-te, cel ce trezeşti conştiinţele;
Bucură-te, că pentru cei cuprinşi de patimi eşti rugător către Dumnezeu;
Bucură-te, că nu suferi pe cei ce petrec în nelegiuiri;
Bucură-te, vestitor de bucurii spirituale;
Bucură-te, lumină aprinsă în bezna nepăsărilor;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 10-lea


Moartea pe martiri nu-i înspăimântă, căci dragostea de Hristos învinge toate. Neocolind aceştia moartea cea trupească şi dispreţuind-o, ei primesc cu seninătate trecerea spre veşnica Împărăţie, unde cu cetele cele de sus dănţuiesc şi cântă dumnezeirii fără oprire: Aliluia!

Icosul al 10-lea


Miratu-s-a făptura de mirarea ta cea multă, că neşovăielnic ai străbătut drumul drept al credinţei, mărturisind astfel pe Dumnezeul cel întreit sfânt, Căruia şi noi dimpreună cu tine ne închinăm şi bucurându-ne te lăudăm grăind unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce prin spânzurare nemurire ai agonisit;
Bucură-te, că prin răbdare sufletul ţi-ai mântuit;
Bucură-te, că din mâna Domnului ai primit cununa biruinţei;
Bucură-te, că de sus ţi-a venit răsplata credinţei;
Bucură-te, că numele tău în cartea vieţii s-a scris;
Bucură-te, că astăzi dănţuieşti în cerescul paradis;
Bucură-te, că nu te-au amăgit cele trecătoare;
Bucură-te, cel ce ai ştiut să preţuieşti pe cele nepieritoare;
Bucură-te, al celor din primejdii apărător;
Bucură-te, al celor întristaţi de nădejde dătător;
Bucură-te, al ispitiţilor întăritor;
Bucură-te, al oropsiţilor ajutător;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 11-lea

Cum să te slăvim mai bine, vrednicule Mucenic, decât lăudând îndelunga ta răbdare şi iubirea de cele înalte? Căci fire omenească având, spre cele îngereşti ai râvnit. Pentru care, cu toţii cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Văzând păgânii că nu te lepezi de credinţa ta şi nu te supui poftelor stricăcioase, cerut-au vizirului să te omoare. Iar vizirul a poruncit eparhului să facă aceasta. Şi te-au dus călăii de te-au spânzurat. Deci, ca cel ce ai primit încoronare mucenicească, vrednic eşti de cântări ca acestea:
Bucură-te, Ioane de Dumnezeu iubit;
Bucură-te, Mucenice preafericit;
Bucură-te, cuget neprihănit;
Bucură-te, cel cu trupul nepângărit;
Bucură-te, pildă de sufletească tărie;
Bucură-te, rază dătătoare de bucurie;
Bucură-te, lumină sfântă;
Bucură-te, armă nebiruită;
Bucură-te, înger pământesc;
Bucură-te, dar dumnezeiesc;
Bucură-te, ancoră tare;
Bucură-te, zid de scăpare;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 12-lea

Slavă Lui Dumnezeu pentru toate, a zis oarecând Ioan cel cu gura de aur, încheindu-şi în surghiun viaţa cea pământească. Iar tu, Ioane Valahule, privind cu ochii duhului tău dincolo de hotarele zărilor şi veacului acestuia, ai mulţumit Lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea


Cu cântări cinstim amintirea ta, fericim chinurile tale şi neclintită răbdarea ta, mărim şi lăudăm bărbăţia ta cea neînvinsă, binecuvântându-te ca pe un mare ajutător şi păzitor al nostru şi din inimă grăind:
Bucură-te, tânăr mult ispitit;
Bucură-te, luptătorule neostenit;
Bucură-te, nădejdea tinerilor cea tare;
Bucură-te, în nevoi a lor apărare;
Bucură-te, izbăvitorul celor umiliţi;
Bucură-te, scăparea celor prigoniţi;
Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit;
Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit;
Bucură-te, cel ce întăreşti pe cei în suferinţă;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de biruinţă;
Bucură-te, cel ce risipeşti gândurile necurate;
Bucură-te, alungătorul poftelor spurcate;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul al 13-lea (de 3 ori) (apoi Icos 1 şi Condac 1)

O, răbdătorule de chinuri, preafericite noule Mucenice, purtător al semnelor de biruinţă, Sfinte Mucenice Ioane Valahule, ascultă acum nevrednica rugăciune ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pe noi de năpastă, de primejdii, de dureri şi de ispite, spre a cinsti pomenirea ta, slăvind pe Dumnezeu, Cel de oameni iubitor, ca împreună cu tine, în veacul ce va să fie, să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 1

Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bineplăcuţi Lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea:
Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit;
Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat;
Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei;
Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;
Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopol;
Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit;
Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni;
Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei;
Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti;
Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;
Bucură-te, moştenitor al cereştii Împărăţii;
Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

Condacul 1

Nevoitorului cel tânăr al Lui Hristos, Mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi, cu mulţumire să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, noule Mucenic al Lui Hristos!

                                              Rugăciune către Sfântul Ioan Valahul

Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără fund al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului.Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bineplăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate. Însuţi dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui.Primeşte dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Că pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre, binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

11 mai 2020

CE-ȘI DOREA, IISUSE, TOMA..

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


de Preot Sorin Croitoru
Ce-și dorea, Iisuse, Toma
Poate nu era chiar rău:
Nu-și dorea doar să Te vadă,
Ci s-atingă trupul Tău!
Dar și eu, Iisuse Sfinte,
Știi de câte ori aștept
Ca, venind prin uși închise,
Să mă strângi cu drag la piept?..
Asta-i firea omenească,
Datu-ne-ai un trup plăpând
Și am vrea să Te atingem
Și cu el din când în când..
Eu, ce-i drept, Te țin în mână,
Te sfărâm și Te înghit,
Și, văzând doar prin credință,
Tu ai zis că-s fericit,
Însă, iartă-mi slăbiciunea:
Dacă, Doamne, aș putea
Să Te văd și eu ca Toma,
Tare m-aș mai bucura!

9 mai 2020

Rugăciune către Sfantul Simon Zilotul


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
                                     



Am reusit să ajung in Cana Galilei , si să văd biserica Sfantului Simon Zilotul...mirele  , din NUNTA UNDE IISUS A PRESCHIMBAT APA IN VIN ...in filmulete preotul nostru Sorin Lungoci , vă va spune mai multe...





Aducerea la Bari a Sfintelor Moaşte A Sfântului Ierarh Nicolae :


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost aduse din Mira Lichiei la Bari, în Italia, la 9 Mai, în anul 1087, pentru a nu cădea în mâinile musulmanilor. Sfântul Nicolae a trăit în secolele III şi IV, fiind episcop în Mira Lichiei. A pătimit pentru Hristos, dar a fost eliberat din închisoare, odată cu toţi creştinii, în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare. La lucrările Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Sfântul Nicolae a luptat împotriva ereziei lui Arie. Sfântul Ierarh Nicolae este foarte vestit pentru faptele bune pe care le-a făcut şi milostenie, iar drept dovadă, această zi este prăznuită şi de mahomedani. El este simbolul milosteniei şi onestităţii.
Una din cele mai remarcabile fapte ale Sfântului Ierarh Nicolae este salvarea a trei fete sărace, care urmau să fie transformate în desfrânate.
Pentru a salva fetele, Sfântul Ierarh Nicolae a aruncat pe fereastra casei trei legături cu galbeni şi a ajutat astfel familia săracă să evite păcatul adulterului. A fost foarte credincios şi a ajuns chiar arhiepiscop al Mirei Lichiei, unde a fost înmormântat, după care moaştele i-au fost mutate în oraşul Bari din Italia, unde se află până în prezent.
Sfântul Ierarh Nicolae este protectorul tuturor călătorilor, femeilor văduve şi a fetelor nemăritate, dar şi a celor care se află în sărăcie și nevoie.

Rugăciunea către Sfântul Ierarh Nicolae:
🛐
Cel ce a binevoit a ne răsări comoara sfintelor sale moaşte ca un izvor pururea curgător de tămăduirii, SFÂNTUL IERARH NICOLAE, stâlpul de lumină al Arhiereilor, podoaba inimilor rugătoare ale călăgărilor, izvorând râuri de milostivire poporului însetat, bucuria pruncilor căutători ai comorii duhovniceşti, mângâierea maicilor celor şi-au făcut inimile ruguri ale rugăciunii, binecuvântarea celor ce lucrează pământul mântuirii, izvorul mângâierii tuturor, să sălăşluiască lumina rugăciunii sale neîncetate şi în biserica inimii noastre revărsând din destul mirul înţelepciunii dumnezeieşti.
Sfinte Ierarhe Nicolae, cel ce ai dăruit lumii tale Moaştele cele Sfinte spre alungarea viforului ispitelor şi chemarea tuturor întru lumina bucuriei Lui Hristos, cu mirul rugăciunilor tale bine înmiresmează şi mintea noastră, ca să ne învrednicim a culege roadele gândurilor dumnezeieşti!
Amin
✝️
Pentru rugăciunile Ierarhului Tău, Sfântul Nicolae, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru miluiește-ne și ne mântuiește pe noi!

8 mai 2020

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




O, Sfântă Muceniţă Paraschevi, cea ce chiar prin numele tău prea luminat ai arătat icoana pătimirii pentru Hristos, porumbiţă dumnezeiască a înălţimilor slavei cereşti, oglindă a curăţiei fecioarelor, vasule cel nestricat al înţelepcunii Duhului, cărarea cea luminată ce porţi paşii gândurilor noştri spre iubirea fecioriei întru neîncetata lumină a cugetului smerit, cu ce cununi te laude te vom împodobi, noi, cei ce totdeauna suntem cuprinşi de întunericul păcatelor din pricina nepurtării noastre de grijă.
Ca un dar al rugăciunii ai fost dată părinţilor tăi celor evlavioşi, care prin însăţi rugăciunea ta să răsară în sufletele întunecate de înşelăciunea idolească lumina cunoştinţei de Dumnezeu. Jugul cel bun al lui Hristos ai luat asupra ta, nesocotind slăbiciunea firii femeieşti şi ai alergat către limanul nevoinţelor duhovniceşti. Cu mahramă te-ai împodobit ca bine să placi întru slujire jertfelnică înaintea Celui Ce Te-a acoperit cu vălul iubirii Sale de oameni şi cu roua darurilor Duhului. Prin stăruinţa întru nevoinţă urcat-ai grabnic scara desăvârşirii şi ca pe un munte al slavei ai stat înaintea Luminii, auzind în cămara inimii glasul Celui Ce Te-a chemat să mărturiseşti numele Lui înaintea păgânilor şi să-i scoţi din întunericul înşelăciunii cu raza cuvintelor tale dumnezeieşti. Şi pe noi, prea fericită, cei ce suntem acoperiţi de vălul păcatului, ne scoate la lumina poruncilor dumnezeieşti, ca bine vieţuind întru pace să aflăm şi noi limanul vieţii celei veşnice întru strălucirea Treimii.
Îngrădindu-te cu arma Crucii şi cu neîncetata rugăciune ce se făcuse în tine ca un izvor pururea curgător ce potolea focul greu de purtat în lume al dorului dumnezeiesc, ai pornit pe cărarea mărturisirii, cea plină de spinii chinurilor. Mânia lui Antonin nu te-a înfricoşat, iar focul şi greutatea pietrei s-au arătat neputincioase şi biruite de puterea rugăciunii tale. Pentru aceasta, şi noi fiind uimiţi de mulţimea minunilor revărsate de Hristos pentru credinţa ta neclintită, te rugăm să ceri şi pentru noi întărire în lucrarea poruncilor Stăpânului, surparea eresurilor şi pace statornică între fraţi, netulburată de mânia vrăjmaşului nevăzut. Revărsat-ai din destul mirul milostivirii lui Hristos şi împăratului celui ce a făgăduit pocăinţă, dacă îl vei vindeca. Şi pe noi, cei biruiţi de răutate, ne ridică Sfântă Cuvioasă Muceniţă Paraschevi, cu puterea rugăciunii la înălţimea pocăinţei şi a lucrării faptelor bune.
Rănile biciuirilor ca nişte podoabe le-ai socotit pentru dragostea lui Hristos, a Celui Ce pentru noi a răbdat biciuri cumplite ale Trupului, ca să ne îmbrace iarăşi sufletele în veşmântul Luminii. Cu fulgerele rugăciunii tale ai sfărâmat idolii din templul lui Apolon, făcând pe popor a mărturisi slava lui Dumnezeu şi fosa cea urât mirositoare o ai prefăcut în pajişte bine înmiresmată. Deci, şi pe noi, cei ce prin înşelăciunea vrăjmaşului ne-am făcut casă a toată răutatea, purtând mirosul cel greu al patimilor, cu mireasma rugăciunii tale, ne apropie de Mirul Cel pururea curgător al milostivirii. Cu adierile Duhului arată mintea noastră sălaş al tainelor cereşti, ca să-ţi aducem din prisosul inimii flori de laude dumnezeieşti.
Mai înainte de a intra pe uşa morţii cu lacrimi te-ai rugat pentru iertarea păcatelor celor ce te vor cinsti, deci nu ne lipsi nici pe noi Muceniţă, de rugăciunea ta, ci dobândeşte şi pentru noi de la Hristos iertare multelor greşeli, întărire în credinţă şi gând pururea luminat de strălucirea Duhului spre a face cu inimă smerită voile cele dumnezeieşti spre mântuirea sufletelor noastre. Mulţumim milostivirii tale cu care pururea ne înconjori pe noi păcătoşii şi stării tale înaintea tronului ceresc întru rugăciune spre a dobândi pentru noi cele de trebuinţă spre mântuire. Pentru aceasta, prin tine aducem mulţumire Celui Ce pentru rugăciunile Sfinţilor Săi trece cu vederea, ca Un Milostiv, nedreptăţile noastre şi revarsă mirul minunilor dumnezeieşti. Căci Aceluia I Se cuvine slava, cinstea şi veşnica închinăciune în vecii vecilor.Amin.

BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul


Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul a fost fiul pescarului Zevedei şi al soţiei lui, Salomi. Pescuind odată la Marea Tiberiadei, a venit Iisus şi, stând pe ţărm, i-a chemat pe cei doi fii ai lui Zevedei, Ioan şi Iacob, să devină pescari de oameni.
Cei doi fraţi l-au lăsat pe tatăl lor şi l-au urmat pe Iisus. Sfântul Ioan a fost, mai întâi, ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi a fost chemat la apostolat de Mântuitorul împreună cu fratele său Iacob când se aflau pe ţărmul Ghenisaretului, fiind alături de Petru şi Andrei cei dintâi chemaţi la apostolie.
Sfântul Ioan Evanghelistul a fost cel mai tânăr dintre cei doisprezece Apostoli. Se pare că avea cam 25 de ani când a fost chemat la apostolie. A fost unul dintre Apostolii cei mai apropiaţi ai Domnului Iisus, şi în Evanghelia sa, se numeşte ucenicul pe care îl iubea Iisus (Ioan 21, 20).
Sfântul a participat la Sinodul Apostolic din Ierusalim. Apoi, Sfântul Apostol Ioan a mers la Efes (Asia), propovăduind credinţa lui Iisus timp de 26 de ani. Tertulian şi Fericitul Ieronim menţionează că, din porunca împăratului Domiţian (81-96), Apostolul dragostei a fost exilat în insula Patmos unde a vieţuit 15 ani.
Aici el a scris Evanghelia sa, cele trei Epistole şi cartea Apocalipsei. În timpul împăratului Nerva (96-98), Sfântul Ioan s-a întors la Efes, unde a murit în al treilea an al domniei lui Traian (98-117).









sursa:
          BISERICA - CASA LUI DUMNEZEU: Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul:


Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Sfanta cruce


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...




Sfanta cruce s-a aratat pe cer deasupra Ierusalimului in dimineata zilei de 7 mai, 351 in timpul domniei imparatului Constantiu, fiul Sfantului Constantin (praznuit in 21 mai).

In acea vreme, erezia arianismului conform careia Hristos a fost un simplu om si nu Dumnezeu, era cauza multor dispute si scindari in interiorul imperiului. Chiar si dupa primul Sinod Ecumenic de la Niceea din 325, multi au fost atrasi de falsele invataturi iar ortodocsii s-au trezit in multe locuri in minoritate.

Constantiu, conducatorul partii estice a imperiului era adept convins al arianismului. Fratii sai, Constantin al II-lea si Constans, crestini ortodocsi evlaviosi, erau conducatorii partii de vest. Ambii au fost ucisi in doua batalii diferite prin anul 350, lasandu-l pe Constantiu sa domneasca singur. Tot in acel an, 350, Sfantul Chiril (praznuit in 18 martie) a devenit Patriarh al Ierusalimului si a inceput lupta acerba impotriva arianismului.

In luna mai a anului 351 a aparut deasupra Ierusalimului o cruce luminoasa, care se intindea de la Golgota pana la Muntele Maslinilor, pe o distanta de aprox. 9 km, fiind pe cat de lunga pe atat de lata, stralucind mai tare decat soarele. O multime de oameni au iesit din casele lor si de la munca lor indreptandu-se spre biserici pentru a aduce slava lui Dumnezeu. Istoricul Sozomen scria ca aceasta minune a dus la convertirea multori pagani si iudei la crestinism.

S-a mai pastrat in timp si o epistola scrisa de Sf. Chiril adresata imparatului, in care ii descria fenomenul miraculos, mustrandu-l sa se alature credintei crestine. Sfanta Cruce a ramas pe cer timp de 7 zile.

Minunea dumnezeiasca a Crucii deasupra Ierusalimului a intarit pe ortodcsi in credinta lor si a contribuit la intoarcerea multor arieni in sanul bisericii. Aceasta este si o reamintire a celei de-a doua veniri a Mantuitorului pe pamant cand "semnul Fiului se va arata pe cer" (Matei 24:30).

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Acachie.

Acesta a trait in zilele lui Maximian imparatul, si era capadocian de neam, centurion in cohorta Martesienilor. Deci fiind adus inaintea tribunului Firmus, si marturisind numele lui Hristos, a fost chinuit foarte, si apoi a fost trimis la alt judecator Vivian, care l-a dus si cu altii legati la Bizant. Si chinuindu-l cu cumplite batai si chinuri l-a bagat in temnita, unde aratandu-i-se ingerii l-au facut sanatos. Dupa aceea alt judecator Falchian, a poruncit sa i se taie capul. Si se face soborul lui intr-a sa sfanta mucenicie ce este in Eptascalon.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Codrat, si a celor imprenna cu dansul.

Acesta a trait in cetatea Nicomidiei in zilele lui Deciu si Valerian. Si pentru credinta in Hristos fiind prins cu alti multi elini, au fost dati pe seama judecatorului cetatii, si marturisind cu indrazneala pe Hristos l-au pus jos si l-au batut cu vine de bou uscate. Si umpland pamantul de sange, l-au bagat la lanturi in temnita. Deci fiind adus de catre judecator la Niceea, a fost chinuit iarasi. Si vazand el pe oarecare ce erau cu dansul ca vor sa jertfeasca idolilor de frica chinurilor, le-a adus aminte de frica de Dumnezeu si i-au intarit, pana ce au fost arsi de judecator. Iar sfantul Codrat, intrand in capistea idolilor, a sfaramat pe toti idolii ce erau in ea. Pentru aceea l-au spanzurat si l-au strujit, si bagandu-l intr-un sac a fost batut cu vine de bou. Atunci Satornin si Rufin, care au trecut la credinta in Hristos, au fost spanzurati, strujiti, si li s-au taiat capetele.

Deci mergand judecatorul la Apolonida, a dus si pe sfantul; si amestecand sare cu otet, ii turnau peste rani si-l frecau cu tesaturi de par, arzandu-l si pe coaste cu fiare arse. Deci trecand locul ce se numeste Rundacul si sosind la Ermupolis au purtat si pe sfantul intr-un car, pentru ca nu putea sa umble. Iar acolo, intinzandu-l peste un gratar ars, i-au turnat deasupra untdelemn si smoala, si apoi i-au taiat capul. Si asa i s-a savarsit mucenicia.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici cei mai sus numiti: Rufin si Satornin, care de sabie s-au savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea preacuviosului parintelui nostru Ioan Psihaitul.

Acest fericit din tinerete urmand obiceiurilor lui Ioan Botezatorul si Ilie Tesviteanul, si indreptandu-si viata spre aspra petrecere, a biruit barbateste razboaiele demonilor, curatindu-si mai inainte sufletul cu curgerile lacrimilor. Si induplecand pe Dumnezeu cu privegherile cele de toata noaptea, si varsand curgeri de lacrimi, a uscat raurile eresurilor, inchinandu-se asemanarii celei cinstite a Mantuitorului Hristos. Iar sfaturile paganilor le-a surpat cu biruinta, suferind cu tarie amare izgoniri si inchisori, si a aparat legile si predaniile parintesti, nesocotind legile imparatesti. Pentru care si nevoindu-se cu tarie, in aceeasi lupta ca sfinti, a luat cununa asemanatoare, vindecand trupurile si sufletele celor bolnavi, ca cel ce a luat de la Dumnezeu harul minunilor.

Tot in aceasta zi, pomenirea patimirii sfantului mucenic Maxim.

Acest fericit propovaduind pe Hristos in priveliste, si pe multi povatuind spre dreapta credinta, si feluritele chinuri suferind, a fost la sfarsit ucis cu pietre, si ca incununare pentru acestea, s-a mutat catre Domnul.

Tot in aceasta zi, pomenirea adormirii intru Domnul a sfantului Alexis Toth, marturisitor si aparator al Ortodoxiei in America.

Preacuviosul nostru parinte Alexis, aparatorul credintei ortodoxe si lucrator neobosit in via Domnului, s-a nascut in Austro-Ungaria in 18 martie 1854, intr-o familie saraca din regiunea Rusiei Carpatice. Ca multi altii din imperiul austro-ungar, familia Toth era de rit catolic rasaritean. Tatal si fratele lui Alexis erau preoti iar unchiul sau a fost episcop al Bisericii Unite Greco-Catolice. Alexis a primit o excelenta educatie, invatand mai multe limbi straine, printre care rusa din regiunea carpatica, maghiara, rusa, germana, latina si citea in limba greaca. El s-a casatorit cu Rosalie Mihalich, fata unui preot si a fost hirotonit preot in 18 aprilie 1878, slujind ca al doilea preot al Bisericii Unite. La scurt timp sotia sa a murit, dupa care a urmat si unicul lor fiu sa-l paraseasca, pierderi pe care sfantul le-a rabdat cu blandetea pe care o presupune starea de preot.

In mai 1879, Parintele Alexis a fost numit secretarul episcopului din Presov si administrator la Dioceza. Tot lui i s-a incredintat si conducerea unui orfelinat. La Seminarul din Presov Parintele Toth a predat Istoria Bisericii si Legile canonice, ceea ce l-a ajutat mult in viata pe care urma s-o traiasca in America. Sf. Alexis nu a ramas mult profesor si administrator deoarece Domnul avea alte planuri cu el. In octombrie 1889 a fost ales pastor al Bisericii Unite din Minneapolis, Minnesota. La fel ca un alt Abraham, el si-a parasit tara si familia pentru a implini voia Domnului. (Gen 12:1).

La sosirea in America, parintele s-a prezentat autoritatii locale romano-catolice , arhiepiscopul John Ireland, deoarece nu exista episcop al Bisericii Unite in America in acea vreme. Arhiepiscopul Ireland apartinea partidului catolicilor americani care erau adeptii "americanizarii" tuturor catolicilor romani. Viziunea lui de viitor s-a fondat pe credinta obisnuita, obiceiuri si utilizarea limbii engleze in toate cele in afara de slujbele liturgice. Normal ca parohiile etnice si clerul de rit non-latin nu intrau in aceasta viziune. Astfel, cand parintele Toth si-a prezentat referintele arhiepiscopul l-a intampinat cu ostilitate, refuzand sa-l recunoasca pe Alexis ca preot catolic si nelasandu-l sa slujeasca in dioceza sa.

Ca istoric si profesor de lege canonica Parintele Toth isi cunostea drepturile in cadrul Bisericii Unite si nu a acceptat deciziile nefondate ale arhiepiscopului. In luna octombrie a anului 1890, a avut loc o sedinta cu 8 din cei 10 preoti ai Bisericii Unite din America la Wilkes-Barre, Pennsylvania sub prezidarea Parintelui Toth. Deja episcopii americani sesizau Roma cu privire la chemarea in Europa a tuturor episcopilor Bisericii Unite din America, de teama ca preotii si parohiile Bisericii Unite vor ingreuna asimilarea imigrantilor in cultura Americana. Episcopii Bisericii Unite din Europa au refuzat sa raspunda apelului de ajutor al preotilor.

Arhiepiscopul Ireland a trimis o scrisoare parohiilor sale in care dadea ordin membrilor acestora sa nu participe la slujbele parintelui Toth si sa nu accepte serviciile preotesti ale acestuia. Asteptandu-se sa fie deportat in orice moment, parintele Toth a explicat enoriasilor sai situatia, sugerand ideea reintoarcerii sale in Europa.

"Nu," au raspuns ei. Mai bine ne ducem la Episcopul Rusiei. De ce sa ne lasam calcati tot timpul de strainis" S-a decis sa se trimita o adresa consulului rus din San Francisco pentru a-i cere acestuia numele si adresa episcopului rus. Ivan Mlinar s-a dus la San Francisco pentru a-l intalni personal pe Episcopul Vladimir; apoi in februarie 1891, parintele Toth si administratorul bisericii, Paul Podany, au mers si ei la intalnirea cu episcopul. Ca urmare, Episcopul Vladimir a venit la Minneapolis in 25 martie 1891 si l-a primit pe parintele Toth si inca 361 de enoriasi in Biserica Ortodoxa a inaintasilor lor. Enoriasii au privit acest eveniment ca o noua victorie a ortodoxiei, bucurandu-se: "Slava lui Dumnezeu pentru multa Sa mila fata de noi!"

Initiativa a venit din partea poporului fara nici o influenta din afara. Biserica Ortodoxa Rusa nu a stiut de existenta imigrantilor Bisericii Unite Slave in America dar au raspuns pozitiv la petitia lor de a fi reuniti cu Biserica Ortodoxa.

Intoarcerea la biserica ortodoxa a Sf. Alexis si a parohiei sale a fost un exemplu incurajator pentru sute de greco-catolici. Exemplul a fost ca lumanarea in sfesnic care lumineaza tuturor celor din casa (Matei 5:15), iar turma poate fi asemanata cu aluatul pe care, luandu-l, o femeie l-a ascuns in trei masuri de faina, pana ce s-a dospit toata (Matei 13:33). Prin predicile sale hotarate el a smuls radacinile tarelor care au crescut in graul adevaratei doctrinei, demascand falsele invataturi care i-au dus poporul in ratacire. Chiar daca nu a ezitat sa arate cu degetul erorile doctrinelor din alte biserici, parintele Alexis a avut grija sa le trezeasca enoriasilor sai vigilenta impotriva intolerantei. Scrierile sale si predicile sunt pline de admonestari referitoare la respectul fata de aproapele si la ideea de a nu judeca credinta altora.

Chiar daca a facut comentarii dure in corespondenta sa privata cu administratia bisericii, trebuie sa retinem ca acestea s-au facut pentru apararea Bisericii Ortodoxe si a Misiunii Americane de acuzatii nefondate din partea unora care foloseau un limbaj mult mai dur decat Parintele Toth. Acesti opozanti pot fi caracterizati ca intoleranti, nepoliticosi, cu metode non-etice de amenintarea la adresa lui si a enoriasilor sai.

In mijlocul greutatilor, acest erald al teologiei Dumnezeiesti si a doctrinei fara cusur a izvorat scrieri ortodoxe inepuizabile pentru noii convertiti, pline de sfaturi practice despre modul de traire ortodox. De exemplu, articolul sau "Cum ar trebui sa traim in America" pune accent pe educatie, curatie, sobrietate si prezenta copiilor in biserica duminica si in sarbatori.

Desi parohia din Minneapolis a fost primita in Biserica ortodoxa in martie 1891, abia in iulie 1892 Sfantul Sinod al Rusiei a recunoscut si acceptat parohia in Dioceza Alaska si Insulele Aleutine. Rezolutia a ajuns in America numai in octombrie 1892. In acest timp ostilitatea religioasa si etnica impotriva noilor convertiti s-a facut bine simtita. Parintele Alexis a fost acuzat ca si-a vandut poporul carpato-rus si religia sa "moscovitilor" pentru bani.

In realitate el nu s-a bucurat de nici un suport financiar pentru o lunga perioada de timp, parohia sa fiind una din cele mai sarace. Pana sa-i parvina salariul din Rusia, sfantul a trebuit sa lucreze la o brutarie pentru a se intretine. Chiar daca veniturile sale erau neinsemnate, el nu ezita sa faca pomeni celor saraci si cu nevoi. El si-a impartit banii cu alti clerici mai saraci ca el si a contribuit la ridicarea bisericilor si educatia din seminariile din Minneapolis. Nu-i pasa de viata lui, despre ce va manca si bea. (Matei, 6:25). Lasand toate cele in grija lui Dumnezeu, Sf. Alexis a urmat sfatul Mantuitorului nostru care spunea " Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei 6:33). Deci el a suportat durerile, necazurile si atacurile fizice cu rabdare si bucurie spirituala, amintindu-ne ca "Dumnezeirea este mai puternica ca toate" (Inteleptul Solomon 10:12).

Episcopii Vladimir, Nicolae, Sf. Tihon si Platon au recunoscut harul special al parintelui Toth, trimitandu-l de multe ori sa predice si sa invete poporul slav. Sf. Alexis a vizitat multe parohii ale Bisericii Unite, explicandu-le diferentele dintre ortodoxie, protestantism, romano-catolicism si uniatism, subliniind ca drumul spre mantuire este numai cu Biserica Ortodoxa.

La fel ca Iosua, "el si-a calauzit drept poporul spre convertire" (Sirah 49:2). El a ajutat formarea si convertirea a 17 parohii, plantand o vie a lui Hristos in America, imbogatindu-i roadele din ce in ce mai mult. In 1909, anul binecuvantatei lui repauzari, mai multe mii de adepti ai Bisericii Unite Carpato-Ruse si Galiciene s-au intors la ortodoxie. Acesta a fost un eveniment major in istoria Misiunii Nord-Americane care a continuat sa contureze viitorul ortodoxiei in aceasta tara de-a lungul multor generatii ce aveau sa vina.

Cine poate sti lupta duhovniceasca a sfantuluis Cine poate spune ce rugaciuni a ridicat din sufletul sau smerit catre Dumnezeus Sfantul Alexis nu si-a arata niciodata in public evlavia ci s-a rugat lui Dumnezeu in secret, cu lacrimi, smerenie si zdrobire de inima. Dumnezeu, Cel ce vede toate cate facem in ascuns, l-a rasplatit pe sfant (Matei 6:6). Este de neconceput ca Sf. Alexis sa-si poata duce la bun sfarsit munca sa de apostolat fara ca Dumnezeu sa-l fi binecuvantat si intarit pentru aceasta.

Eforturile Parintelui Toth au fost recunoscute in timpul vietii sale. El a primit in dar o mitra incrustata cu pietre pretioase din partea Sfantului Sinod precum si Ordinul Sfantul Vladimir si al Sfintei Ana de la Tarul Nicolae al II-lea pentru serviciile deosebite si devotamentul fata de Dumnezeu si tara. In 1907 a fost printre candidatii la scaunul episcopal, insa nu a acceptat onoarea, motivand cu smerenie ca o astfel de demnitate ar trebui sa fie responsabilitatea unei persoane mai tinere si mai sanatoase decat el.

Pe la sfarsitul anului 1908, sanatatea Sf. Alexis a inceput sa subrezeasca datorita unor complicatii mai vechi. A incercat sa se refaca in sudul orasului New Jersey, dar s-a reintors dupa putin timp la Wilkes-Barre, unde a fost nevoit sa stea la pat timp de doua luni. Vineri, 7 mai 1909 (24 aprilie dupa vechiul calendar), s-a dus la Domnul, zi in care se praznuiesc sfintii Sava si Alexie Pustnicul Pesterilor din Kiev. Dragostea Sf. Alexis si preocuparea pentru copiii sai spirituali nu a disparut odata cu moartea sa. Ca o concluzie la viata sfantului, ar fi potrivita prezentarea uneia din interventiile miraculoase ale parintelui care s-a petrecut in anul 1993:

In ianuarie 1993 un barbat s-a rugat Sfantului Alexis sa-l ajute sa obtina informatii despre fiul sau de care nu mai stia nimic de 28 de ani. Punandu-si nadejdea in indrazneala sfantului la bunul Dumnezeu omul a asteptat raspunsul. Chiar a doua zi fiul acestuia l-a sunat pe tatal sau. Se pare ca tanarul se afla in biserica atunci cand a simtit o pornire de nestavilit de a-l suna pe tatal sau. Mama sa il dusese cu ea in alt stat schimbandu-si numele cand el era un copil. De aceea tatal sau nu a putut sa le dea de urma. Afland de la mama sa ca tatal sau era crestin ortodox, a obtinut de la un preot ortodox telefonul tatalui sau dintr-un oras indepartat. Astfel tatal si fiul s-au reintilnit, multumind lui Dumnezeu si Sfantului Alexis pentru ajutorul primit.

Sf. Alexis a fost cu adevarat omul lui Dumnezeu care a calauzit multi imigranti galicieni si carpato-rusi prin confuzia neagra a provocarilor religioase din Lumea Noua pana la unitatea Bisericii Ortodoxe cu ajutorul cuvintelor harice si exemplului sau de viata. In testamentul sau, Sf. Alexis si-a lasat sufletul la mila lui Dumnezeu, cerandu-si iertare de la toti si iertand pe toti. Sfintele sale moaste se odihnesc acum la Manastirea Sfantul Tihon din Sudul Canaan-ului, Pensilvania unde credinciosii pot veni sa se inchine lor si sa-i ceara sfantului sa mijloceasca la Dumnezeu pentru ei.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

SFINTI

SFINTI

Lista mea de bloguri