24 iunie 2017

Cuvinte de la Sf. Antonie cel Mare

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Cuvinte de la Sf. Antonie cel Mare



                                                    FILOCALIA NR. 1

ˇ Sufletul cu adevarat rational vazând fericirea celor rai si bunatatea celor nevrednici nu se sminteste, dorindu-si fericirea lor în viata aceasta, cum fac oamenii nesocotiti. El cunoaste lamurit nestatornicia lucrurilor, ascunsurile vietii cu vremelnicia ei si judecata care nu poate fi mituita. Un suflet ca acela crede ca Dumnezeu nu-l va trece cu vederea nici despre partea hranei trebuitoare. (Antonie cel Mare)7

ˇ Cei ce si-au înnoroiat vesmântul, întineaza si haina celor ce se apropie de ei. Asa si cei rai cu voia si nedrepti la purtare, petrecând cu cei simpli si vorbind cele ce nu se cuvin, le întineaza sufletul prin auz. (Antonie cel Mare)27

ˇ Pofta din amintire este radacina patimilor, care sunt rudeniile întunericului. Iar sufletul zabovind în amintirea poftei nu se cunoaste pe sine ca este insuflarea lui Dumnezeu. Si asa este dus spre pacat, nesocotind relele de dupa moarte, lipsitul de minte. (Antonie cel Mare)28

ˇ Numai omul este în stare sa primeasca pe Dumnezeu, caci numai acestui animal îi vorbeste Dumnezeu noaptea prin visuri, iar ziua prin minte. Si prin toate prevesteste oamenilor vrednici de el bunatatile viitoare. (Antonie cel Mare)43

ˇ Omului credincios si celui ce vrea sa înteleaga pe Dumnezeu nimic nu-i este anevoie. Iar daca vrei sa-L si vezi, priveste podoaba si pronia tuturor celor ce au fost facute si a celor ce se fac cu cuvântul Lui. Si toate sunt pentru om. (Antonie cel Mare)7

ˇ Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu. Nu grai de rau pe vrajmasul tau catre nimeni. Deprinde-te cu dragostea, cu neprihanirea, cu rabdarea, cu înfrânarea si cu cele asemenea. Caci aceasta este cunostinta de Dumnezeu: sa-i urmezi Lui cu smerita cugetare si printr-unele ca acestea. Iar lucrarea aceasta nu este a celor de rând, ci a sufletului care are minte. (Antonie cel Mare)43

ˇ Când te întorci cu multumire spre asternutul tau, aducându-ti aminte de binefacerile si de marea purtare de grija a lui Dumnezeu si umplându-te de întelegerea cea buna, te vei veseli si mai mult, iar somnul trupului tau se va face trezvie a sufletului si închiderea ochilor tai, vedere adevarata a lui Dumnezeu. Atunci tacerea ta, umplându-se de bunurile primite, va da din tot sufletul si puterea o adânc simtita slava Dumnezeului a toate. Caci de va lipsi pacatul din om, o singura multumire cumpaneste mai mult decât toata jertfa cea de mare pret înaintea lui Dumnezeu. (Antonie cel Mare)43

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



           An de an, la 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea creştină a Naşterii Botezătorului coincide cu una dintre sărbătorile populare aureolate de mister, Sânzienele.

Ziua de naștere a Sfântului Ioan Botezătorul, o zi specială

În calendarul ortodox,  ziua de naştere a Sfântului Ioan Botezătorul este cinstită ca o zi specială, asemănătoare datei de Naştere a Mântuitorului Iisus şi a Maicii Domnului, Fecioara Maria. În schimb, pentru fiecare sfânt, ziua de prăznuire este orânduită la data trecerii acestuia la viaţa veşnică.

O Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule a lui Hristos,
Mari şi multe sunt vredniciile date ţie de Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost prorocit. Tu, după făgăduinţă şi prorocie Îngerească, te-ai şi născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatătlui tău s-a pecetluit. Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvîrşit neagoniseală ai iubit, cu aguridă şi cu miere sălbatică te-ai hrănit. Tu ai fost crinul cel cuvântător al văilor şi al pustiilor, care în loc de podoabă hainelor, cu darul cel de sus îmbrăcând trupul tău, cu peri de cămilă l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat în pustie şi calea Domnului o ai pregătit. Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie , în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi. Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii. Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi, după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie. Prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, ajută-mă să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu. Amin.

23 iunie 2017

EROUL ADEVĂRULUI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


(Sfântul Ioan Botezătorul)

de Preot Sorin Croitoru
Din pântecele maicii tale
Ai fost ales, Ioane Sfinte,
De-Atotputernicul Părinte
Ca înger al dreptății Sale.
În viața aspră din pustie
Păzindu-te neîntinat,
Te-ai pregătit ca un soldat
De lupta ce avea să fie.
De-atâta har ce-aveai în tine,
Tu n-ai păcătuit nicicând:
Erai în inimă și-'n gând
Curat ca zările senine!
Când Tatăl te-a trimis în lume,
Strigai mai dârz decât un leu:
"Cădeți acum la Dumnezeu
Și-I proslăviți Preasfântul Nume"!
Ioane, tunet în furtună,
Ioane, trâmbița de Sus,
Ioane, biciul lui Iisus,
Tu șfichiui lumea cea nebună..
La tine pocăința-i lege,
Nu este loc de "mai târziu"..
În Palestina toți te știu
Că nu ai frică nici de rege!
Tu nu faci pacturi trădătoare,
Nu faci concesii nimănui,
Ci adevărul gol îl spui,
Deși de multe ori el.. doare.
(Ajută-ne, Ioane Sfinte,
Pe cei ce la Altar slujim,
Căci uneori.. prea ocolim,
Prea punem miere pe cuvinte!)
O, frați români din lumea mare,
Noi azi îl prăznuim din nou
Pe al sfințeniei erou,
Ce strigă adevărul tare..
Să îl rugăm să ocrotească
Prin harul Domnului Hristos
Poporul nostru cel frumos
Și țara noastră românească!
amin

RUGACIUNE LA NASTEREA SF IOAN BOTEZATORUL





Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

21 iunie 2017

Plimbare prin Atena

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...

Am plecat din Eghina in Atena , am vizitat Parlamentul , centrul orasului , Catedrala Metropolitană,
am mers la Acropolis unde preotii nostrii ne-au predicat , din locul unde a propovăduit si Sf Apostol Pavel...vă pun un filmulet cu cateva imagini ...si un fragment din predica preotului nostru Marius Sfercoci...




O, preasfinte si intru tot lăudate, mare făcătorule de minuni Nectarie, primeşte aceasta putina rugăciune de la noi, nevrednicii robii tai, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri si grabnic folositor si ajutător preaminunat scăpând si către sfânt chipul icoanei tale privind, cu lacrimi fierbinţi ne rugam ţie: Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi sărăcia si ticăloşia noastră. Vezi bubele sufletelor si ale trupurilor noastre. Ne rugam ţie, Sfinte Nectarie, grabeste de ne ajuta cu neîncetatele si sfintele tale rugăciuni si ne sprijineşte pe noi, robii tai. Ia aminte la suspinele noastre si nu ne trece cu vederea pe noi, ticăloşii si scârbiţii, că ştim, Sfinte al lui Dumnezeu, ca de ai si pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin ele ai aflat dar de la Dumnezeu si astăzi vieţuieşti luminat in împărăţia cea gătita sfinţilor, fiindcă ne-am încredinţat ca si dupa mutarea ta din viata aceasta trecătoare, cine a năzuit la ajutorul tău si cu credinţa ti s-a rugat, nu a rămas neajutat. Ca cine te-a chemat pe tine intru ajutor si nu l-ai auzit ? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, si tu l-ai trecut cu vederea? Sau cui, in dureri fiind si alergând spre ajutorul tau, nu i-ai uşurat suferinţa?
Minunile si ajutorul tău ne-au făcut si pe noi, ticăloşii si scârbiţii, sa te chemam sa ne vii in ajutor. Am auzit ca trupul tău a rămas neputrezit, pentru a întări in noi credinţa in înviere. Am auzit si ca, din dragoste pentru poporul credincios, mai apoi L-ai rugat pe Dumnezeu ca binecuvântarea sfintelor tale moaşte sa se răspândească in toata lumea. Ştim, o, alesule ierarh, de mulţimea tămăduirilor pe care le-ai facut, nou doctor fără-de-arginti arătându-te. Nu cunoaştem nici suferinţă si nici durere pe care sa nu le poţi alina. Nu cunoaştem nici o boala căreia tu sa nu ii poţi aduce tămăduire, daca tămăduirea este spre mântuirea celor ce se roagă ţie. Dar mai mult decât atât, nu numai ca ai tămăduit boli despre care doctorii ziceau ca nu pot fi tămăduite, ci si pe mulţi bolnavi i-ai ajutat sa se întăreasca in credinţa si in răbdare, si sa ia plata de la Dumnezeu pentru osteneala lor. Si aceştia, fără sa primească tămăduirea trupeasca, au primit tămăduirea sufleteasca si i-au mulţumit Domnului ca prin ghimpele bolii au fost aduşi de la iubirea acestei lumi la iubirea celor sfinte, de la calea cea larga a patimilor la calea cea îngusta a mântuirii.
Aceste minuni ale tale, sfinte, ne-au făcut si pe noi a crede ca la orice facere de bine eşti gata ajutător si grabnic folositor si sprijin minunat. De aceea suntem încredinţaţi ca pe tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credinţa ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta si noi credem ca si acum acelaşi eşti, sfinte, precum atunci când i-ai ajutat pe cei care au alergat la tine. Credinţa noastră este slaba, dar fiind scârbiţi si in paguba, alergam la tine cu credinţa si cu lacrimi. Îngenunchind, ne rugam ţie, Sfinte Ierarh Nectarie, ca sa te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce n-a trecut cu vederea rugăciunile tale cele jertfelnice, ci te-a ascultat şi te-a întărit si te-a primit in cereştile locaşuri.
Către Acela roagă-te, ca sa fim si noi ajutaţi si miluiţi pentru rugăciunile tale, si din pagube si necazuri izbăviţi, ca sa lăudam si sa binecuvântam si sa slăvim intru-tot-lăudatul si prea-puternicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum si pururea şi in vecii vecilor. Amin.

20 iunie 2017

Smerenia şi semnele smereniei

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                        PĂRINTELE PROCLU NICĂU
                     NE ÎNVAŢĂ MILA ŞI SMERENIA


    Mi-a scris cineva într-o scrisoare că mai buni creştini sunt catolicii,
ortodocşii-s mai iuţi, mai nătângi. Şi i-am scris aşa: Toate sectele care
sunt pe faţa pământului nu sunt luptaţi aşa de duhuri ca creştinii.
Creştinii au o credinţă sănătoasă, dar unii poartă nume de creştin, da’
viaţa-i de păgân. Şi de asta-s ei prea buni, unii catolici, nu toţi, că nu
sunt aşa de luptaţi. Pentru că diavolul este invidios că el a căzut ca
fulgerul şi unde vede câţiva creştini caută să-i tulbure, să se
duşmănească să ajungă toţi în patima lui. Adevărul este numai în Sfânta
Biserică Ortodoxă, şi mulţi chiar din sectanţi care s-o rugat cu multă
smerenie, Duhul Sfânt aşa le-a descoperit: toate tainele lui Dumnezeu
sunt în Biserica Ortodoxă. Şi chiar de nu e în lucrare viaţa
duhovnicească, da’ adevărul rămâne în Biserica noastră, Ortodoxă. Iar
creştinii care caută a căpăta aceste două virtuţi: smerenia şi dragostea,
cine capătă aceste două virtuţi Duhul Sfânt îi învaţă mila, pentru că din
dragoste izvorăşte mila şi dacă are milă de toţi, adică de aproapele, nu
poate greşi, iar dacă a căpătat smerenia nu mai judecă pe altul, nu mai
cântăreşte pe altul, el se vede pe el mic şi păcătos.
        Pentru că, uite cum îi: bunul Dumnezeu aşa rânduieşte, (astfel încât
omul) care a ajuns şi cunoaşte adevărul, ca să poată ştiga mântuire, ca
să poată ştiga aceste două virtuţi, Duhul Sfânt nu-i ajută în unele
timpuri, ca să nu-i înşele diavolul. Când ajunge călugărul, ori creştinul,
că se uită în jos la celălalt (adică cu trufie), Duhul Sfânt se retrage până
ce se încurcă în unele ispite şi pe urmă începe a se trezi şi se păzeşte ca
de foc să nu se uite în jos la celălalt. Şi, dacă caută să-l cântărească pe
cel de jos, cu timpul, dacă stă prea mult cu capul în jos îl doare capul,
trebuie compresă cu apă rece ca să treacă. Şi spune un Sfânt Părinte că e
mai bun un păcătos smerit decât un drept mândru. Iaca aşa-i treaba.
Şi vrea bunul Dumnezeu să ridice sufletele cu aceste două virtuţi -
smerenia şi dragostea. Ele nu se pot despărţi, dacă am smerenie am şi
dragoste, dacă n-am dragoste, n-am nici smerenie. E o virtute întreagă,
dar, ca să se poată înţelege, îs două virtuţi. Când se duce cineva în
mânăstire, vrea să se pocăiască, să se liniştească, să se roage. Dar, când
ajunge de dă cu ochii de duşmanul lui, n-are ochi să-l vadă - atunci cade
din lucrarea lui. Gata! Şi de asta Sfinţii Părinţi îi îndeamnă pe toţi care
doresc pocăinţa şi doresc să sporească, întâi aceste două virtuţi să le
ştige. Şi-am văzut în mânăstiri pe vremea mea când venea un frate
sau o soră, căutau părinţii să îi ajute cum să poată căpăta aceste două
virtuţi - smerenia şi dragostea. Mi-aduc aminte, când eram frate în
mânăstire, eu eram mic şi mi-au crescut nişte mustăţi de parcă eram, aşa
mi s-a părut mie, ca un pitic. Şi fraţii, când gătau treaba la vite acolo,
mă trăgeau unul de opinci, altul de mustăţi şi mă tot necăjeau şi râdeau
de mine. M-am dus la părintele şi m-am plâns lui.
- Părintelui Cleopa?
-Nu. Părintelui Macarie, un pustic care a stat şi cu părintele Cleopa
la pustie. Da’ înainte de a veni comuniştii. Era foarte sporit! M-a învăţat
aşa: Dacă fraţii râd de tine, râzi şi tu cu ei tot de tine, da’ nu cumva
să râzi de ei că pierzi. Şi am făcut aşa cum m-a învăţat, iar acei fraţi,
când au văzut aşa , s-au întristat şi nu mi-au mai zis nici „du-te-ncolo“,
adică şi-o căutat fiecare de nevoinţa lui. Şi am bănuit că eu mă tulburam
şi ei mai tare se agitau ca să vadă cam ce pot, se jucau. Că în mânăstire
veneau mulţi şi rămâneau puţini. Care erau hotăţi pentru pocăinţă,
aceia se puteau deosebi de ceilalţi. Aceştia ajungeau oameni de mare
valoare. Şi atunci am văzut cu adevărat că mulţi sunt chemaţi, dar puţini
aleşi. Dar pe vremea aceea îi ajutau să capete aceste două virtuţi şi care
ascultau, aceia ajungeau de mare valoare Bisericii. Căci părintele
Cleopa aşa ne-a zis o dată: „Părinţilor, aici în mânăstire au stat
mulţi părinţi, dar au rămas numai cei bolnavi şi care au dus viaţă de
pocăinţă, restul au plecat.
-Părinte, cum să deosebim dragostea şi mila
duhovnicească de cele din lume?
- Mila şi dragostea sunt de mai multe feluri. Prima este mila
duhovnicească şi dragostea duhovnicească. Nu vezi că şi păgânii se
iubesc? Dar nu-i adevărata credinţă. Dar, ca să spun aşa , când Duhul
Sfânt se va atinge de inima cuiva, atunci simte dragostea şi smerenia
duhovnicească. Şi aceste lucruri numai dacă le-a simţit cineva te
înţelege. Că ele n-au culoare ori chip. Şi cine le pătimeşte le poate
înţelege. Dar dragostea duhovnicească şi mila care izvorăşte din ea şi
smerenia, acestea sunt daruri de la bunul Dumnezeu. Şi aşa le simte
cineva: dacă duce viaţă ca să se poată păzi, pe cât se poate, şi de cele
mici; şi care nu se poate păzi şi de cele mici, nu poate spori nici la cele
mari.
Şi am văzut că mulţi caută pe Dumnezeu prin altul, printr-un părinte
sau prin altcineva, care duce o viaţă cât se poate după Dumnezeu. Şi el
sporeşte într-o măsură. Şi cu timpul începe a se sminti, că-i şi acela tot
om şi încet începi să te rogi direct la bunul Dumnezeu, dar nici de el [de
părintele respectiv] n-ai voie să te sminteşti. Şi atunci să te gândeşti cum
te-o miluit Dumnezeu cândva într-un necaz mare. Şi, gândindu-te la
aceste bucurii, cum te-a ajutat bunul Dumnezeu, şi te rogi cu toată inima,
atunci simţi direct de la Duhul Sfânt. Cât timp cauţi numai prin el, atâta
sporeşti, ce poţi căpăta de la el. Şi, ca să nu pierzi, trebuie a te bucura şi
a-i mulţumi că te-o dus o bucată de drum şi ţi-o arătat calea.
- Dar un om nu poate să te ducă deplin…
- Se poate să te ducă şi deplin, se poate să te ducă până la un capăt.
„Mergi pe cărarea asta“. Şi-ţi mai dă un curaj ca nu cumva să te uiţi
înapoi, că, dacă te-ai uitat înapoi, te doare capul, ameţeşti.
Smerenia noi o căutăm aşa : de câte ori mă laudă cineva, a nu primi
acele laude. Şi, dacă un caz că vine timpul şi te-o lăudat cineva, n-ai voie
să-l ocărăşti, că, dacă-l ocărăşti, dai în altă groapă şi mai rău. Şi ştii ce?
Trebuie să spui aşa : această persoană mă laudă, dar el nu ştie de lupta
mea. Şi până la urmă poţi să faci cum a zis părintele Cleopa: dacă vezi
că te laudă, spui în gând: apoi cum ştie să mă laude, tot aşa ştie să mă şi
ocărască. Iar dacă el mă laudă şi conştiinţa mă mustră, nu mai am nevoie
de lauda lui. El mă vede ca un ou ros şi când îl spargi pe oul ros vezi căi
plin de gunoi şi-l zvârli cu tot cu coajă. Nu-ţi mai trebuie; aista sunt eu.
Şi ca să capăt mila lui Dumnezeu, trebuie să caut ca nu cumva să fi
venit cineva la mine şi eu să-l fi mâhnit, că dacă el pleacă tot cum o
venit, am pierdut, ci trebuie să-i spun, chiar şi puţin, un adevăr. Trebuie
păstrat cuvântul acesta, adică faptul că omul mă laudă, dar conştiinţa mă
mustră şi aşa nu mai ai nevoie de lauda lui, că conştiinţa ştie toate
ascunzişurile mele. Dar eu trebuie să-i arăt adevărul, că este Dumnezeu
şi Dumnezeu este Dumnezeul creştinilor. Şi când te duci într-o biserică,
să-i vezi pe toţi mai buni şi pe mine mai păcătos şi nevrednic. Smerenia
are multe trepte şi la treapta cea mai presus, sufletul ajunge când nu mai
crede acelor gânduri care-i spun că el e mai bun ca altul. Dispar. Atunci
Duhul Sfânt îţi va lumina mintea şi îţi va desăvârşi smerenia; şi, când îţi
va desăvârşi smerenia, sunt aceste semne: când te va lăuda toată lumea,
tu nu mai ai nevoie de lauda lor. Iar al doilea semn acesta este: nu mai
trece prin faţa minţii că eu îs mai bun ca altul.
De aceea creştinii care au smerenie şi dragoste, Duhul Sfânt îi ajută
să poată scăpa de aceste ispite de care sunt înconjuraţi. Pentru că aşa
spune, că celor smeriţi cu inima Duhul Sfânt le descoperă tainele. Dar,
ca să spun aşa , e foarte greu a căpăta aceste două virtuţi. Nu le poate
căpăta cineva rapid (peste noapte). Şi am socotit eu că cel mai mult pot
căpăta aceste două virtuţi cei care sunt în vieţile de obşte şi au duhovnici
buni care doresc mântuirea fraţilor. Şi dacă le capătă, se poate folosi
Biserica întreagă. Iar care spun că-s nevoitori şi n-au ochi să-i vadă pe
ceilalţi, aceia sunt, săracii, de plâns, pentru că - aşa zice un Sfânt
Părinte - trebuie a urî boala, dar nu pe bolnav.
Şi atunci bunul Dumnezeu va rândui ca să putem birui acele duhuri;
dacă eu duc viaţă de pocăinţă, Duhul Sfânt ne dă putere prin semnul
Sfintei Cruci. Prima dată, când începe lupta duhovnicească, Duhul Sfânt
îi dă putere să-i scoată din inimă şi, cu timpul, dacă nu dă înapoi, poate
şi din trupul lui să depărteze acele duhuri. Dar, de multe ori, se poate ca
Duhul Sfânt să ne lase descoperiţi când vin acele duhuri asupra noastră
şi, pe măsură ce face semnul sfintei cruci, pe acea măsură ne ajută şi-i
biciuieşte pe duhuri. Dar cât timp eu visez ca să ajung ceva mare, sunt
înşelat de diavol. Căci, dacă din ascultarea unor părinţi o să ajungi ori
Prea Sfinţit, ori duhovnic, ori econom, atunci trebuie a dubla smerenia şi
pui aşa în minte: „Doamne, întăreşte-mă să pot face această ascultare“.
Iar dacă simţi că nu poţi duce, dublezi smerenia şi aştepţi până ce bunul
Dumnezeu te va întări ca să poţi duce. Dar am observat: era un părinte
foarte nevoitor şi cam bolnav şi părintele Cleopa a vrut să-l facă preot,
chiar şi duhovnic şi n-o vrut şi o spus că „eu peste un an de zile trebuie
să plec“. Şi o rămas tot călugăr. El aşa m-a învăţat să fiu ca să pot scăpa
de multe curse ale vrăjmaşului, să trăiesc nebăgat în seamă şi de cei mari
şi de cei mici, dar să nu-i urăsc pe cei care mă ponegresc. Şi vei scăpa de
multe curse. Iar după felul cum am înţeles, această lucrare corespunde
numai dacă duc o viaţă de pocăinţă. Dar e foarte greu să trăieşti nebăgat
în seamă, însă Duhul Sfânt va aprinde inima de dorul lui Dumnezeu şi
va dispărea răutatea din suflet şi nu mai vrei altceva decât să fii numai şi
numai cu Dumnezeu. Şi atunci diavolii care-l ispitesc pe om vor căuta să
dea lupta prin patimi trupeşti. Şi când ar să vadă că prin patimi trupeşti
nu-l mai poate dărâma, atuncea schimbă. Dar cât timp eşti biruit de
patimi trupeşti, el îi mulţumit, nu mai luptă ca la început, te are în mână.
Omul care-i luptat de patimi trupeşti se aseamănă cu copiii care prind
păsări şi le leagă de un picior, cu sfoară mai lungă sau mai scurtă şi-i dă
drumul să zboare. Dar el o trage când vrea înapoi la el.
- La ce vă referiţi când spuneţi patimi trupeşti?
- Patimi trupeşti sunt tot ce cuprinde trupescul, mânia, răzbunarea,
mâncarea peste măsură sunt tot trupeşti şi toate mărunţişurile. Iar când
nu-l mai poate birui prin patimi trupeşti şi-l vede diavolul că se smereşte
şi nu mai judecă pe nimeni, se vede mai mic şi are cugetarea la moarte şi
caută cât poate ca ce nu-i place altuia nu-i face şi celelalte, atunci e
nevoit să vină chiar el, pierzându-şi răbdarea. Vine prin vedenii, chiar ia
trup de om şi se bagă şi în unele persoane şi vorbeşte diavolul direct cu
omul prin unele persoane. Şi dacă zice Doamne Iisuse, simte că diavolul
vorbeşte prin acea persoană. Adică se bagă în om, chiar dacă are nume
duhovnicesc şi te luptă prin om. Şi dacă nu se poate nici aşa , se poate să
apară chiar el în persoană, dar nu ca diavol. Că dacă ar apărea că diavol
dintr-o dată, îţi iese sufletul. Aşa , cât ai scăpăra din două chibrituri, îl
vezi ca şi prin vis şi atunci faci o gură aproape de urechi. Strigi într-una:
Maica Domnului, nu mă lăsa!
        Dar dacă eu mă duc cu mintea când la deal, când la vale, atunci numi
are grija vrăjmaşul. Dar, când văd că dă năvală printr-o ispită, chiar
părintele Cleopa a spus cuvântul acesta: sunt vedenii diavoleşti cu
chipuri bune şi atunci dacă eu caut să nu cuget ce mi-au spus acele
persoane, atunci trebuie spus cât mai des rugăciunea lui Iisus şi cât de
scurtă şi cu multă smerenie. Atunci Duhul Sfânt îţi vine în ajutor, iar
dacă eu caut prin rugăciuni lungi, mă încurcă, mai ales din lipsă de
smerenie. Diavolul dă năvală prin multe feluri, la unii vine asupra lor o
groază de frică, de cutremur şi el simte o părticică din iad. Atunci el
trebuie să zică aşa : Doamne Iisuse cu multă smerenie şi cu mintea cât se
poate adunată şi a cere mila lui Dumnezeu prin această rugăciune. Dacă
faci aşa - în jur de 10-15 minute - simţi ajutorul. Sau se poate şi altfel. Ia
călugărul bătaie mai rea ca cu ciomagul. Şi trebuie a nu cugeta acele
chipuri. Iar după ce Duhul Sfânt a izgonit acele duhuri, pe urmă le pot
cugeta. Dar acestea dau năvală mai mult asupra celor ce caută să zică
Doamne Iisuse. Că au venit la mine nişte maici pe care duhovnicul le-a
învăţat să zică rugăciunea. Şi unele s-au smintit că s-au îndrăcit. Dar ele
n-au înţeles lucrarea asta. La început este aşa : cum e o fântâniţă ori o
baltă de apă şi acolo sunt şerpi şi broaşte şi vietăţi urâcioase. Şi atunci
dacă dai cu o vargă, s-o enervat, sar să te înţepe, să te muşte, să te sperie.
Dar nu! Trebuie aşa : a nu te lăsa de nevoinţă până ce ies din apa aceea
toate fiarele acelea. Dar dacă te temi, atunci se îndelungă ispitele.
Duhul Sfânt atâta ne ajută, dacă ne smerim şi cât putem a nu da
vina pe altul. Şi dacă se întâmplă să-mi dea cineva o “cafea”, adică
ocară, trebuie să mă lupt aşa cu mine şi să-i spui la gând: “uite, această
persoană mi-a dat ‘cafeaua’ asta, dar felul cum se află e aşa : că această
persoană mi-a dat ‘cafeaua’, dar mi-a dat puţin, pentru păcatele mele
trebuia mai mult“. Adică spunea cineva aşa : „Bate şaua şi-l va durea pe
cal“, adică pe diavol îl doare, când îi spui aşa .
Când te pui la rugăciune, să n-ai nimic asupra cuiva. Dacă are altul
asupra mea, treaba lui, nu-i treaba mea. Şi eu am datoria să mă rog şi
pentru el şi să-i doresc binele. Sunt multe încercări pentru smerenie, de
aceea e foarte greu să o dobândeşti. Ştie diavolul că dacă o căpătat
aceste două virtuţi - smerenia şi dragostea - Duhul Sfânt nu-i lasă în
părăsire.
- Părinte, dar cum să facem, că sunt unii care nu mai
luptă văzând atâtea greutăţi?
- N-ai voie să dai înapoi. Să meargă înainte, chiar de s-ar îndrăci, şi
Dumnezeu îi va veni în ajutor, dar în cinstea smereniei, dacă dă vina
numai pe el. Şi mai este ceva. Părintele Cleopa sfătuia şi el aşa : când
văd că sunt încolţit de atâtea gânduri şi patimi trupeşti, orice, atunci
trebuie să caut să adorm din Doamne Iisuse. Pe măsură ce zic Doamne
Iisuse în timpul zilei, pe acea măsură mă ajută Duhul Sfânt în timpul
nopţii. Şi dacă eu caut să adun mintea mereu în această rugăciune şi să
mă păzesc de pomenirea de rău, pentru că din pomenirea de rău Duhul
Sfânt se retrage şi nu mă mai ajută.
    Era un părinte, când eram eu frate, şi-mi zice să mă duc şi să aduc o
găleată de apă. Şi am venit degrabă. Şi m-a întrebat aşa : „Când te-ai
dus la apă, câte rugăciuni ai zis?” Dar eu ca să vin repede cu apa, n-am
zis nimic. Să mai întrebăm conştiinţa: Conştiinţă, spune drept, dacă mor
acum, mă mântuiesc? Îi place lui Dumnezeu cum trăiesc? Şi de atunci
mă silesc cât pot să-mi adun mintea ca să adorm din Doamne Iisuse. Dar
nu dintr-o dată, ci pe parcurs. Şi mi-a zis părintele acela: „Ştiu de ce nu
adormi din Doamne Iisuse, pentru că mintea, când eşti la ascultare, se
duce la deal, la vale“. Şi când mă sileam să adorm din Doamne Iisuse,
repede mă lua somnul şi atunci repede făceam metanii. Şi apoi citeam la
psaltire. Şi-ntr-o noapte mi s-a întâmplat, pe când ziceam Doamne
Iisuse am adormit, dar cu mintea trează. Că aşa face Duhul Sfânt când
te ajută la rugăciunea asta, mintea e trează. Şi, când mă bucuram că am
adormit, dar mintea îmi era trează, dintr-o dată un diavol mi-a arătat
nişte jucării de-ale lui ca să mă duc cu mintea la ele. Dar eu m-am ţinut
tare. Atunci diavolul imediat s-a făcut mai urât decât era şi s-a repezit
asupra mea. Şi atunci m-am trezit şi rapid mi-o adus somn greu. Şi i-am
spus părintelui Cleopa, care m-a sfătuit aşa : „Are mare însemnătate
dacă mintea adoarme din Doamne Iisuse. Eşti ca un cioban care bagă
oile în staul, dar nu închide uşa şi dacă nu închide uşa, lupul le sfâşie.”
Acestea sunt trepte. Dar pentru a ajunge la treapta asta sunt mai întâi
altele. Dacă treci de una, ajungi la alta… Prima este rugăciunea gurii, pe
urmă a minţii şi pe urmă a inimii. În unele dăţi te ajuta Duhul Sfânt să o
simţi direct a inimii şi nu ia mult timp; altă dat zic numai cu gura şi
mintea nu-i acasă. Dar când Duhul Sfânt vrea să te umbrească, atunci te
ajută să o poţi căpăta chiar în inimă. Cineva mi-a zis aşa : cum stătea şi a
adormit cu Doamne Iisuse, a simţit cum i-o dus mintea în inimă cu tot cu
rugăciune, fără prea multă luptă. Era ajutat de o putere sfântă. Iar dacă
această putere sfântă te ajută în continuare, poţi ajunge şi la răpirea
minţii, când nu mai simţi trupul. Apoi iar vii în trup şi Duhul Sfânt îţi
dă înapoi rugăciunea. Sunt răpiri în timpul somnului şi când eşti treaz.
Adică se întâmplă în timpul somnului, zicând Doamne Iisuse... După
multe ispite de la diavoli, îl întăreşte Duhul Sfânt că uşor le poate birui
ca să poată scăpa. Cu adunarea minţii şi cu pocăinţă… Duhul Sfânt îi
aprinde inima de dorul lui Dumnezeu şi începe a spune rugăciunea cât
de scurt, cât de des şi cu multă smerenie. Oboseşte mintea şi atunci poate
ajunge şi la răpire. Şi iar îl aduce înapoi. Dar nu le poate spune cuiva. Se
simte ca în faţa lui Dumnezeu şi în timpul acela, numai se bucură. Dar
după aceea îl dă înapoi din rugăciunea din care a fost luat. Aiestea sunt
un fel de bucurii duhovniceşti, dar trebuie să fii cu frică. Pentru că
diavolul nu se teme de început, ci de sfârşit. Acestea sunt pentru
întărirea credinţei, dar nu sunt ele baza. Acestea sunt bucuriile nevoinţei.
Totul e cum te prinde moartea.
        A venit cineva la mine să-mi scrie viaţa. Doamne fereşte! Cine v-a
trimis? Viaţa mea-i de la început şi până la sfârşit rea. Ce să spun,
minciuni? Dar i-am spus aşa : viaţa mea este aşa : un dâmb şi o vale.
Dacă mă prinde moartea pe vale, mă ia diavolul la el şi atunci am
pierdut. Şi dacă bunul Dumnezeu mă judecă după fapte bune sau rele,
iadul tot e al meu, ceilalţi poate să steie pe iarbă verde, nu mai las pe
niciunul. Dar dacă bunul Dumnezeu mă va judeca cu milă, nu după
faptele mele, atunci nădăjduiesc că voi căpăta mântuire, dar nu din
faptele mele.
        Şi, ca să pot căpăta mila lui Dumnezeu am datoria, câte zile oi mai
avea, să caut a nu jigni. Şi, chiar dacă se jigneşte, să am în minte ca toţi
să se bucure de slava lui Dumnezeu. Unora le mai spun şi glume: toţi
care au ajuns în rai au scăpat de norme, dar dacă sunt în afară, eu nu ştiu
ce să le spun. Ori de câte ori am încercat să mă ascund - asta este ispita
mea - tot de mine am dat, şi nu ştiu unde să mai fug.
- Există o stare în care să simţi o libertate a sufletului
eliberat de patimi, în care să nu mai simţi povara, să nu te
mai încurce în timpul zilei…?
- Am observat, are mare importanţă dacă mă pot păzi şi de judecată,
de a osândi pe alţii. Mi s-a întâmplat o dată ca nişte părinţi să mă
indemne ca să ocărăsc pe nişte fraţi care i s-o părut că nu pot păşi cum
trebuie. Şi am zis: ‘Da’ de ce nu-i ocărăşti Sfinţia Ta, că eu am venit aici
pentru asta… Eu am venit să-mi plâng păcatele mele’. Şi, fără să vreau,
[altădată] cred că o intrat diavolul în mine, am zis o vorbă, cea mai mare
prostie, vai, Doamne fereşte! Am zis vorba asta: „Da’ eu cum pot şi
dumneata nu poţi?” M-am dus la chilie şi am zis: „Doamne, dă să fie
vis!” Că numai prin vis păţeam ispite din astea. Şi mi-am zis aşa : pot săi
vad pe toţi ducându-se de-a dura, eu trebuie să-mi vad de mortul meu.
Dacă o venit cineva la mine să-i dau un sfat, eu de la mine n-am ce zice;
eu am scos din traista altora şi am dat la alţii, nu-i de la mine. Au fost
părinţi sporiţi datorită părintelui Cleopa, care a fost un părinte special.
Oameni sfinţi, cum a fost şi părintele Paisie, pentru că Duhul Sfânt i-a
pus la multe încercări. Şi ei au înţeles foarte bine smerenia.
- Poţi învăţa smerenia fără căderi şi încercări?
- Fără încercări, fără ispite, n-o capeţi. Şi smerenia nu o capeţi din
fapte bune. Pe măsură ce omul e lovit şi de diavol şi de oameni şi din
toate părţile, atunci el cade într-o deznădejde, că nu mai are încredere în
el, nici în oameni şi are încredere numai în Dumnezeu. Atuncea vede că
adevărul e numai la Dumnezeu. Dar întâi nu mai are încredere în el şi
vede atunci că şi oamenii sunt ca şi el. Trebuie să am milă pentru
oameni, dar să nu am încredere că m-ar putea ajuta. Dar eu trebuie să
plâng mortul meu“.
Trage tare diavolul de noi când ne aşezăm la rugăciune,
nu-i aşa , Părinte?
-Trage, trage...Să ştii tu, frate, diavolul este cel mai tulburat atunci
când vede că-ţi păzeşti mintea. Cum vede diavolul că încerci să-ţi aduni
mintea în rugăciune, cum se tulbură, cum îl arde.
Deci, nu fac nimic dacă eu fac rugăciune şi mintea mi se duce ba la
deal, ba la vale...
Dar e greu, Părinte, să-ţi rămână mintea la rugăciune, că-ţi vin în
minte problemele ce le ai, tot felul de gânduri, ispitele...
- E greu, ştiu că e greu. Cu cât încerci să faci rugăciuni mai multe,
cu cât apar mai mulţi diavoli...
- Şi sunt mulţi, Părinte...Mulţi. Nu-i de ajuns că-i plin iadul de ei, îi
mai aducem şi aici la noi, pe pământ. Nu vezi şi frăţia ta că diavolii sunt
acum aici, că i-am adus vecini, pe pământ?
Bunul Dumnezeu, de-ar vedea cum creşte pe pământ dragostea,
pacea şi liniştea, ar pregăti aici pe pământ Raiul. Dar uite, cum dragostea
şi buna înţelegere se sting aici încet-încet pe pământ, Dumnezeu ne lasă
să facem aici al doilea iad.
Te uiţi în jur şi găseşti doar avorturi, crime, mascări, fel de fel de
blestemăţii. S-a umplut văzduhul de răutăţi, de invidie şi mânie.
Nu vedeţi ce vremuri trăim, câtă duşmănie este? Numai răutate, nu
mai suportăm să ne vedem om cu om. Dacă suntem vii, nu ne putem
suporta, dacă suntem morţi - nici atât; dacă ai, eşti invidiat că de ce ai,
dacă nu ai, eşti judecat că eşti leneş...
- Şi atunci cum să scăpăm de gândurile ce ne vin în
timpul rugăciunii?
- Păi e simplu...Le trimiţi în exil, la plimbare. Adică, nu le bagi în
seamă, le dai cât mai departe de tine. Astea sunt încercări de la
vrăjmaşul. Dar, dacă ţin gândurile la distanţă, dacă le trimit la plimbare,
am mai puţine răni.
Cu gândurile astea de la rugăciune uite cum e... Sunt mulţi care vin
la mine şi-mi spun că îi necăjesc duhurile. Şi mă întreabă ce să facă. Eu,
moşneag fără carte, le spun doar aşa : să se mărturisească, să facă
Sfântul Maslu şi, mai ales, să nu năpăstuiască pe nimeni.
Mai vin câte unii la mine şi-mi spun: "Părinte, cutare m-a vrăjit. Ştiu
eu asta. A intrat diavolul în mine şi mă chinuieşte. Ce să fac? Am fost la
Sfântul Maslu, am fost la biserică, dar n-am rezolvat nimic".
Le spun atunci: "Uite ce e... Toate rugăciunile astea pe care le-aţi
pomenit vă ajută foarte mult. Însă mai trebuie ceva pe lângă ele, un
supliment. Uite cum să faci: când vine timpul să te culci, să nu adormi
din împrăştiere, cu gândurile aiurea. Să adormi din rugăciune. Doar
atunci rugăciunile Bisericii şi Sfântul Maslu vor avea efect. Deci să nu
adormiţi decât din rugăciune şi să nu ai pomenire de rău faţă de nimeni".
Căci dacă nu voi avea timp să vad că cine ştie cine m-a vrăjit ,
rugăciunea o să aibă valoare. Duhul Sfânt ne va ajuta atât timp cât noi
nu vom avea răutate pe nimeni.
Iată că, prima dată, gândurile vin din împrăştierea minţii la rugăciune.
Şi apar aşa, mici-mici, ca nişte firimituri, ca nişte furnicuţe... Noi,
când vedem fărâmele astea de gânduri, furnicuţle astea ce umblă prin
noi, nu trebuie sub nicio formă să vorbim cu ele. Dacă, Doamne
fereşte, le băgăm în seamă şi vorbim cu ele, iată că auzim cum bate
cineva la uşă. Şi, când te uiţi în jur, furnicile astea nu mai sunt
furnici, au crescut, iar la uşă bate vrăjmaşul în persoana.Aşa că
rugăciune ne trebuie." (Interviu acordat revistei "Glasul monahilor" nr. 9

din 2005).

Arhivă blog

CATEGORII

. Despre Evlavie (3) .RUGĂCIUNE (23) .Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul (2) .Rugăciune către Sfântul Mucenic Fanurie (2) ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI (1) ACATISTE (11) ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop (1) ACATISTUL Sfantului Ciprian (2) Acatistul Sfantului Gheorghe (3) Acatistul Sfantului Nectarie Taumaturgul (2) Acatistul Sfantului Nicolae (1) Acatistul Sfântului Eftimie cel Mare (1) Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL (1) Acatistul Sfântului Serafim de Sarov - 2 Ianuarie (1) ACATISTUL SFÂNTULUI STELIAN (1) Acatistul Sfintei Cruci (1) ACATISTUL SFINTEI MUCENITE VARVARA (3) Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: (1) Acatistul Sfintei Parascheva (2) Acatistul Sfintilor Brancoveni (1) Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi (1) ACATISTUL SFINȚILOR IOSIF IACOB ȘI DAVID PROOROCUL (1) Acatistul Sfinţilor Teodor Tiron şi Teodor Stratilat (2) Adormirea Maicii Domnului (1) Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (1) ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN (1) AGHIAZMA SAU APA SFINTITA (2) AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI (1) AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE (9) AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI (4) AICI GASESTI MOASTELE SFINTEI PARASCHIVA (3) AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI (7) AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI (1) AICI SE GASESC SFINTE MOASTE (2) Alexandru Pesamosca (2) APOSTOL ŞI MUCENIC ŞTEFAN (1) Arhanghelui Gabriel. (1) ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN (6) Articole Apopei Roxana (1) Articole Ioan Monahul (5) AUDIO..VISARION IUGULESCU (1) BISERICI (35) BUNA VESTIRE (2) CANOANELE SFANTULUI CALINIC (2) Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui (1) Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti (2) CANONUL SFANTULUI EFREM SIRUL (1) Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei (1) CARTI INTERESANTE (1) Cei patru Sfinţi Evanghelişti (1) CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL (6) Cele noua lectii predate de Sfintii Petru si Pavel (1) Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? (2) CITATE DESPRE RABDARE (1) CITATE DIN FILOCALIE (1) CITATE DIN SF EVANGHELIE (3) CUGETARI ORTODOXE (1) CUM ÎNSEALĂ DIAVOLUL PE OM (1) CUM SA NE RUGAM (8) CUVINTE DE FOLOS (32) Cuviosul Arhimd. Sofronie (1) CUVIOSUL ISIDOR PELUSIOTUL (1) Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) (4) CUVIOSUL SERGHIE: (2) Cuviosul Tadei de la Vitovnita (1) Cuviosului Sofronie Saharov (1) DESPPRE VRAJI SI FARMECE (1) DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR (1) DESPRE AVORT (3) DESPRE ACATISTE SI PARACLISE (1) DESPRE APOCALIPSA (1) DESPRE BOALA (2) Despre Boboteaza (1) DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. (2) Despre Clopote (1) Despre colivă (2) DESPRE CREDINTA (1) DESPRE CRUCE (6) DESPRE DIAVOL (13) DESPRE DRAGOSTE (1) Despre educatia crestina a copiilor (1) DESPRE HAINELE PREOTESTI (2) DESPRE ICOANE (10) DESPRE INGER PAZITOR (3) Despre invidie (1) DESPRE JUDECAREA APROAPELUI (2) DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE (7) DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU (4) DESPRE LACRIMI (2) DESPRE LUMANARI (4) DESPRE MAICA DOMNULUI (3) DESPRE MANIE (2) Despre milostenie (2) DESPRE MOARTE (5) DESPRE OZN-URI (1) DESPRE PACAT (3) DESPRE POCAINTA (2) DESPRE POST (12) Despre PREOTUL DUHOVNIC (2) DESPRE RAI SI IAD (4) DESPRE RUGACIUNE (30) Despre Rugaciunea Inimii (2) Despre Sfanta Impartasanie (1) DESPRE SFINTELE MOASTE (6) DESPRE SMERENIE (3) DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM (7) DESPRE SUFLET (1) DESPRE TALISMAN (1) DESPRE TRUFIE (1) DESPRE URA (1) DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN (13) DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA (1) Drumul sufletului după moarte (1) Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon (2) Duminica Tuturor Sfintilor (1) ENIGMA MARAMEI VERONICĂI (2) EPISTOLIA DOMNULUI (2) EVANGHELIA ZILEI 16. 11. 2014 (1) GRIGORIE TEOLOGUL ŞI IOAN GURĂ DE AUR (1) ICOANA BIZANTINĂ (1) IER. SAVATIE BASTOVOI (1) IEROD. VISARION IUGULESCU (6) INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: (1) INDREPTAR SPOVEDANIE DE VALERIU GAFENCU (1) Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului (1) INTERVIURI (33) INVATATURI (121) IZVORUL TAMADUIRII (2) ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (1) Întâmpinarea Domnului -Stretenia (2) Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" (1) Lancea cu care a fost omorât Hristos (1) Legenda Sfântului Valentin (1) Maica Pelaghia (1) MANASTIREA HUREZU (1) MARGARITARE DUHOVNICESTI (1) Maria Egipteanca (6) MILOSTENIA (1) MILOSTENIE..VREAU AJUTOR (5) MINUNEA DE LA SF.MORMANT (1) Minuni ale Sfantului Nectarie (16) Minuni Sfanta Parascheva (3) MINUNI.. (60) MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA (3) Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (2) NICOLAE VELIMIROVICI (2) O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA (1) O rugăciune de dimineaţă (1) OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM (1) PAR. ILIE CLEOPA (3) PARACLIS LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ( 29 AUGUST) (1) PARACLISUL CUVIOSULUI GHEORGHE DE LA HOZEVA (8 IANUARIE) (1) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IOAN EVANGHELISTUL ( 8 mai) (2) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie) (4) PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA (11 NOIEMBRIE) (4) PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) (1) Parastasele și folosul lor (3) PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (5) PARINTELE ARSENIE BOCA (51) PARINTELE ARSENIE PAPACIOC (17) PARINTELE CLEOPA (44) PARINTELE ILARION ARGATU (10) PARINTELE ILIE LACATUSU (4) PARINTELE IOSIF TRIFA (3) PARINTELE JUSTIN PARVU (8) Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre (2) PARINTELE PAISIE AGHIORITUL (35) PARINTELE PETRONIU TANASE (1) PARINTELE PORFIRIE (6) PARINTELE SOFIAN BOGHIU (5) Parintele Teofil Paraian (1) PARINTELE VISARION IUGULESCU (4) Părintele Ardenie Boca (1) Părintele Constantin Galeriu (1) Părintele Iulian de la Prodromu (1) Părintele Nicău (1) Părintele Proclu (1) PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1) Părintele Rafail Noica (1) Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) (1) Pelerinaj Grecia 2017 (2) Pelerinaj Israel (1) PILDE (127) PILDE CRESTINE (17) PILDE DIN PATERIC (4) POEZII (87) POEZII ..IISUS HRISTOS (14) Poezii cu Preot Ioan (19) POEZII DE ANDREI BOTOSANU (11) POEZII DE CAMELIA CRISTEA (4) Poezii de Costel Ursu (1) Poezii de Doru Avram (1) Poezii de Eliana Popa (14) POEZII DE ILARION ARGATU (2) Poezii de Pr.Gabriel Militaru (1) Poezii de Preot Sorin Croitoru (43) POEZII DE RADU GYR (3) POEZII DE TRAIAN DORZ (7) Poezii de Valeriu Gafencu (3) Poezii de Vasile Militaru (1) Policarp si Laurentiu (1) POSTUL SFINTILOR PETRU SI PAVEL (2) POVESTIRE (6) POVESTIRI DIN PATERIC (1) POVESTIRI DUHOVNICESTI (3) POVESTITE DE SFINTI (25) Pr. Efrem Atonitul (1) PR. PAISIE OLARU (2) PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor (1) Preotul Andrei Constantin (1) PREVIZIUNI (1) Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani (1) PROFETII (30) Prohodul Domnului (1) Proorocul Moise (1) PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA (4) Pruncii Simeon şi Parascheva (1) Psalmi (1) Psalmul 50 (al lui David) (1) PUSTNIC ONUFRIE (1) Rucăciune către sfinti (1) Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos (1) RUGACIUNE CATRE SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (1) Rugaciune catre Sf. Nectarie (2) RUGACIUNE CATRE SFANTUL CUVIOS STELIAN (1) RUGACIUNE CATRE SFANTUL NICOLAE (1) Rugaciune pentru bolnavii de cancer. (1) RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA (1) Rugaciunea Sfantului Ciprian (1) Rugaciunea Sfintei Cruci (1) RUGACIUNI (86) Rugăciune catre Sfantul Ilie (3) Rugăciune catre Sfantul Nectarie (2) Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului (1) RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA (2) Rugăciune către sf Arhangheli Mihail Si Gavril (1) Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul (3) Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (2) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL GHEORGHE (1) Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici (3) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL (1) Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (1) RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII (3) Rugăciune de pocăinţă (1) Rugăciune pentru căsătorie... (2) RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN (1) Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: (3) Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina (1) Rugăciuni către Sf. Pantelimon (2) Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii (1) SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM (4) SARBATORI (27) Sânzaienele (1) SCOPUL VIETII CRESTINESTI (1) SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. (1) Sf ap Iacob al lui Zevedeu (1) SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR (2) Sf Efrem cel Nou (1) Sf Gheorghe (2) Sf Gheorghe Hozevitul (2) Sf Ignatie (1) SF IOAN GURA DE AUR (16) Sf Lazăr din Betania (1) SF SPIRIDON (1) SF. IERARH ANTIM IVIREANU (2) Sf. Ignatie Teoforul (4) SF. IOAN BOTEZATORUL (14) SF. IOAN DE LA PRISLOP (3) Sf. Mc. Calistrat; (1) Sf. Porfirie Bairaktaris (1) Sf. Prooroc Iona (1) Sf. Sfintit mucenic Valentin (1) SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA (2) SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA (5) Sf.Ignatie Briancianinov (1) Sfanta Ana (5) SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA (1) SFANTA DUMINICA (1) SFANTA ECATERINA (1) SFANTA FILOFTEIA (11) SFANTA HRISTINA (3) Sfanta Iulia (1) SFANTA LITURGHIE (1) Sfanta Lucia (3) Sfanta Macrina (1) Sfanta Marina (5) Sfanta Mucenita Haritina (1) Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale (1) Sfanta Mucenita Tecla (2) SFANTA PARASCHIVA (12) Sfanta Salomeea (1) Sfanta Tatiana (3) Sfanta Teodora (1) Sfanta Veronica (1) SFANTA XENIA (5) Sfantul ioan Iacob Hozevitul (5) Sfantul Mc Ioan Valahul (2) SFANTUL ADRIAN (6) Sfantul Alexandru (2) Sfantul Andrei - Apostolul romanilor (3) Sfantul Andrei Rubliov (1) SFANTUL ANTONIE CEL MARE (8) Sfantul Ap.Timotei (5) SFANTUL APOSTOL ANDREI (7) SFANTUL APOSTOL IOAN (3) Sfantul Apostol si Evanghelist Matei (3) Sfantul Apostol Tadeu (1) SFANTUL CRISTIAN (1) Sfantul Cuvios Patapie (3) SFANTUL DANIIL SIHASTRUL (1) Sfantul Dimitrie al Rostovului (1) SFANTUL DUMITRU (13) Sfantul Efrem Cel Nou (3) Sfantul Eftimie cel Mare (1) Sfantul Emilian (1) Sfantul Fanurie (1) SFANTUL FILIP (2) SFANTUL GHEORGHE (3) Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN (1) Sfantul Gherasim din Kefalonia (1) SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL (2) Sfantul Haralambie (2) SFANTUL IERARH PARTENIE (1) Sfantul Ierarh Vasile cel Mare (5) SFANTUL ILIE (9) Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava (5) SFANTUL IOAN DAMASCHIN (2) SFANTUL IOAN IACOB HOZEVITUL (5) SFANTUL IOAN RUSUL (10) SFANTUL IOAN SCARARUL (3) SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS (6) Sfantul Isidor din Hios (1) Sfantul Isidor Pelusiotul (1) Sfantul Iuda (1) Sfantul Iuliu Veteranul (1) Sfantul Lazăr din Betania (1) SFANTUL MACARIE CEL MARE (2) SFANTUL MARCU ASCETUL (1) Sfantul Maxim Mărturisitorul (1) SFANTUL MINA (12) Sfantul Mucenic Gheorghe (2) Sfantul Mucenic Polieuct (1) SFANTUL MUCENIC TRIFON (3) SFANTUL NECTARIE (43) SFANTUL NICOLAE (20) Sfantul Nil Dorobantu (1) SFANTUL PAHOMIE CEL MARE (1) SFANTUL PANTELIMON (15) Sfantul Parinte Vichentie Malău (1) Sfantul Policarp (1) Sfantul Prooroc Iona (1) Sfantul Sava (1) SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT (1) SFANTUL SERAFIM DE SAROV (11) Sfantul Serafim de Virita (3) SFANTUL SILUAN ATONITUL (2) Sfantul Simeon Stalpnicul (2) SFANTUL SPIRIDON (13) SFANTUL STEFAN (9) Sfantul Stefan cel Mare (4) SFANTUL STELIAN (8) Sfantul Teodor Studitul (2) Sfantul Teodor Tiron (3) Sfantul Teodosie cel Mare (3) Sfantul Teodosie de la Brazi (2) SFANTUL TIHON DE ZADONSK (1) Sfantul Trifon (1) SFANTUL VASILE (3) SFANTUL VASILE CEL MARE (1) SFANTUL VICTOR (1) Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou (2) SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA (1) SFATURI CRESTINE (17) SFATURI DE LA PARINTELE IOAN (14) Sfaturi de la parintele Iustin Parvu (1) SFATURI DUHOVNICESTI (42) SFATURI PENTRU ANUL NOU (1) Sfaturi pentru suflet (6) SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA (1) Sfânta Muceniţă Agnia (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI (1) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale (1) Sfânta Salomeea (1) Sfânta Teodora de la Sihla (2) Sfântul Antonie cel Mare (5) SFÂNTUL ANTONIE DE LA IEZERU VÂLCEA (1) Sfântul Apostol Filip (6) SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU (1) Sfântul apostol Luca (1) Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (1) SFÂNTUL ARHIDIACON (1) Sfântul Ciprian si Iustina (2) SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) (1) SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCEA (1) Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul (1) Sfântul cuvios Memnon (1) SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE (1) Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ (1) SFÂNTUL CUVIOS PĂRINTE MAXIM MĂRTURISITORUL (1) SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS (1) Sfântul Efrem cel Nou (2) Sfântul Efrem Sirul (8) Sfântul Gheorghe Hozevitul (1) Sfântul Grigorie (1) Sfântul Grigorie de Nyssa (2) Sfântul Grigorie Palama (2) Sfântul Haralambie (1) Sfântul Ierarh Eumenie (1) Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou (2) SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ (3) Sfântul Ierarh Vasile Cel Mare. (1) Sfântul Ioan Botezătorul (16) SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: (2) Sfântul Ioan Evanghelistul (1) Sfântul Ioan Gură de Aur (5) Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (6) Sfântul Ioan Rilă (1) SFÂNTUL ISAAC SIRUL (2) SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL (1) SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT (1) Sfântul Mc. Gheorghe (1) Sfântul Moise Etiopianul. (1) SFÂNTUL MUCENIC CALINIC (1) Sfântul Nicolae (5) Sfântul Nicolae Velimirovici (3) Sfântul Pahomie (1) SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA (1) SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 (1) Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist (1) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC HARALAMBIE (2) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN (1) SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL (1) SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU (1) Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina (1) SFINTELE PASTI (7) SFINTELE TAINE (1) SFINTI (207) Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel (3) Sfintii 40 de mucenici (1) Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea (1) SFINTII APOSTOLI (12) SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL (8) SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL (14) Sfintii Atanasie si Chiril (3) SFINTII CHIR SI IOAN (3) SFINTII CONSTANTIN SI ELENA (1) Sfintii impărati Constantin si Elena (3) Sfintii Inchisorilor (1) SFINTII IOACHIM SI ANA (1) Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. (1) Sfintii Marturisitori Ardeleni (1) Sfintii Mihail si Gavril (4) Sfintii Simeon si Ana (1) Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan (6) Sfintii Varsanufie si Ioan (2) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) (1) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana (1) SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA (1) SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR (1) SFINŢII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE (1) Sfînta Mare Muceniţă Irina (1) Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea (1) SINUCIGAŞII (1) SÎMBATA LUI LAZAR. FLORIILE (1) so (1) SOBORUL MAICII DOMNULUI (1) Soborul Sfinților 70 de Apostoli. (1) TAINA CASATORIEI (1) TAINA SFINTEI SPOVEDANII (2) TEODORA DE LA SIHLA (2) Tezaurul Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai (1) Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva (1) TREPTELE PACATULUI (2) TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS (2) TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE (1) TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI (1) TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII (1) Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare (1) VALERIU GAFENCU (4) VAMEȘUL ȘI FARISEUL (1) VAMILE VAZDUHULUI (1) Versuri de Horațiu Stoica (1) VEŞMÂNTUL ÎMPLINIRII RUGĂCIUNII LUMINĂTOARE (1) VIATA LUI IISUS HRISTOS (1) Viata Sf.Mare Mucenic Mina (1) Viata Sfantului Fanurie (27 august) (1) Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos (1) VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR (9) Zămislirea Sfantului Ioan Botezătorul (1)

sfinti romani

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

SFINTI

SFINTI