30 mai 2018

CUVANT DE FOLOS...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

   “Mulţi dintre cei ce vin aici, la Katunakia, îmi zic: „Dă-ne un cuvânt de folos”. Ei, să vă spun unul: închinaţi rugăciunii lui Iisus măcar o jumătate de oră din douăzeci şi patru – după programul lumesc, pe la ora 10-11 înainte de miezul nopţii. Spuneţi Rugăciunea rugător, cereţi cu lacrimi mila Sa: _„Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă” – aşa!…
    Să o lucrezi, şi vei vedea ce roade îţi va aduce! Dacă izbuteşti jumătate de oră, fă mai apoi Rugăciunea o oră; numai să fii atent ca în ora aceea nici telefonul să nu sune, nici somnul sau vreun gând de hulă să nu te lovească. Nimic! Închide telefonul, sfârşeşte-ţi toate treburile şi fă lucrarea aceasta – măcar jumătate de oră, nu mai mult. Asta e! Şi vei vedea că sădeşti un pomişor, iar mâine-poimâine o să dea roadă. Şi Sfântul Ioan Gură-de-aur, şi Sfântul Vasile de la această lucrare au pornit – de la un pomişor, au ajuns luminătorii lumii!
    Copiii mei, temelia vieţii în Hristos sunt cele două mari Taine: rugăciunea şi Dumnezeiasca Împărtăşanie. Să ascultaţi sfaturile şi poruncile duhovnicului, mai ales cu privire la aceste două mari Taine. Pentru a clădi o adevărată viaţă, este nevoie de o piatră adevărată, iar piatra este Hristos. Chemarea lui Hristos prin rugăciune şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele de-viaţă-făcător al lui Hristos este începutul şi sfârşitul vieţii în Hristos. Acesta este canonul pentru voi, cei ce vă aflaţi în lume. Hristos vă iubeşte! Să aveţi nădejde în El, fiindcă cine nădăjduieşte în Hristos nu dă greş niciodată.
   În rugăciunea minţii „Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă” se găseşte rugăminte, mulţumire, mângâiere, slăvire, pocăinţă. Diavolul începe întâi să fiarbă, apoi să plesnească, iar mai încolo fuge departe.
   Vrei să simţi negrăita bucurie atunci când plângi şi să spui: „Îţi mulţumesc, Doamne, că nu m-ai trecut cu vederea şi nu mi-ai dat după păcatele mele, ci îmi dai mereu atâta bucurie”? *Vrei să vezi pe Hristos şi pe Maica Sa? Vrei să vezi Raiul încă din lumea aceasta? Rosteşte Rugăciunea lui Iisus, şi va veni ziua în care vei spune numai rugăciunea aceasta”

 (Părintele Efrem Katunakiotul din Sfantul Munte Athos).

28 mai 2018

Fragment din Acatistul Sf. Iuliu Veteranul , la Manastirea Jiana -Mehedi...



”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”

(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

24 mai 2018

La Semlac , plânge icoana părintelui Arsenie Boca



”De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul şi vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morţi, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire.”

(Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel)

22 mai 2018

TARE BINE AR MAI FI..


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Tare bine ar mai fi,
Măi, Costică, dac-ai ști
Ce sfânt nume ți-au mai pus
Cei ce-n viață te-au adus!

Și voi, dragelor Lenuțe,
Când erați niște cocuțe,
Ați primit un nume sfânt,
Cum nu-s multe pe pământ!

Numele ce le purtați,
De vreți să le meritați,
Pe Hristos să Îl slăviți
Și să Îl mărturisiți!
amin
(Preotul Sorin Croitoru)

Talcuirea celor 7 cuvinte rostite pe Cruce de Mantuitorul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..


                                                          RĂSTIGNIREA DOMNULUI.

1. Cel dintai cuvant spus de Domnul pe cruce este: “Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac” (Luca 23,34). Prin aceasta Domnul isi arata nespusa dragoste si netinerea minte de rau. Nu face ca pamantul sa se despice si sa inghita pe rastignitori, ci mai degraba roaga pe Tatal sa le ierte pacatul si desigur ca ar fi fost iertati daca ar fi crezut si s-ar fi pocait si n-ar fi ramas in necredinta.

2. Al doilea cuvant este cel rostit de Domnul catre talharul cel bun: “Amin, zic tie, astazi vei fi cu mine in rai” (Luca 23,43). Cel mai placut cuvant, prin care Domnul face mostenitor al Raiului pe cel ce mai inainte a fost ucigas si talhar! De cate ori si multi zic cuvantul pe care l-a spus talharul catre Hristos: “Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta“! (Idem 42), dar nu se invrednicesc sa auda si raspunsul lui Hristos catre talhar, pentru ca nu-l spun cu cainta si cu aceeasi inima ca si talharul si pentru ca ei il spun dupa ce au crezut ca Hristos este Dumnezeu, pe cand talharul l-a spus fara sa creada ca Hristos este Dumnezeu si fara sa vada minuni, ci l-a spus unui tovaras de osanda si catre un rastignit.

3. Al treilea cuvant este cel spus de Domnul Iisus Preasfintei Sale Maici si lui Ioan, ucenicul cel iubit, care stateau in preajma crucii Lui: “Femeie, iata Fiul Tau! Apoi spuse ucenicului: Iata mama ta!” (Ioan 19,26). Prin acest cuvant, El se grijeste numai de mama Sa – cu toate ca erau de fata si alte femei, incredintand pe Fecioara, celui feciorelnic, pe cea iubita celui iubit si pe cea curata ucenicului celui curat ca s-o pazeasca. Si ne invata si pe noi ca sa ne grijim de parintii nostri pana la cea din urma suflare a lor, daca nu ne impiedica de la evlavie si de la virtute.

4. Al patrulea cuvant este “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai lasat!” (Matei 27,46; Ps.21,1). Domnul, rostind acest cuvant ne-a inchipuit pe noi, primind in persoana Sa parasirea lui Dumnezeu, pe care a suferit-o firea noastra omeneasca; dupa cum a primit si lipsa de minte si gresalele noastre, dupa cum se cuprinde in psalmul 21, referitor la Hristos, din care este si cuvantul acesta:
Caci nu El este parasit fie de Tatal fie de Dumnezeirea Lui…, ci in El ne inchipuie pe noi. Noi suntem cei parasiti si trecuti cu vederea dintai. Apoi acum mantuiti, prin patimile Celui fara de patima, dupa cum si lipsa noastra de minte si gresala insusind-o.

5. Al cincilea cuvant pe care l-a spus Iisus pe Cruce este: “Mi-e sete!” (Ioan 19,28). Domnul cu sufletul si cu inima inseta si dorea sa sufere pentru mantuirea oamenilor: “Mi-e sete ” : sunt insetat sa-mi vars sangele, sunt insetat sa va imbogatesc cu binefacerile mele“.
Domnul era insetat sa sufere si mai mult, pentru ca focul nemarginitei Sale iubiri pentru oameni ardea asa de tare in inima sa, incat desi suferise atata, I se parea ca a suferit putin, si dupa cum era fara margini si nemasurata dragostea Lui, asa dorea sa nu masure nici suferinta Lui.

6. Al șaselea cuvânt pe care l-a spus Domnul pe Cruce este: “Savarsitu-s-a !” (Ioan. 19,30). Prin acest cuvant Domnul a aratat ca s-au plinit toate poruncile cele despre Dansul; ca s-a sfarsit lucrul si voia Tatalui pentru care venise in lume si despre care a spus: “Mancarea mea este ca sa fac voia Celui ce M-a trimis si sa savarseasc lucrul Lui” (Ioan 4,34); ca se sfarsise puterile trupului Sau si nu putea sa rabde mai mult. Pe scurt, cu cuvantul acesta, Domnul a aratat ca s-a sfarsit intruparea si iconomia Sa (opera mantuirii) si ca nu mai lipseste nimic: “Toate s-au savarsit si nu mai ramane nimic pentru mantuire.

7. “Parinte, in mainile Tale imi dau duhul” (Luca 23,46). Ah! A murit viata lumii! Ah! si-a dat duhul suflarea ingerilor! Ah, si-a dat suflarea sufletul tuturor! Soare ascunde-ti razele tale; pamantule, cutremura-te; pietrelor, despicati-va; morminte, deschideti-va; mortilor inviati; catapeteasma sfasie-te de sus pana jos si toate fapturile luati parte la nedreapta moarte a Facatorului vostru! “Si iata catapeteasma templului s-a rupt in doua de sus pana jos, mormintele s-au deschis si multe trupuri ale sfintilor celor adormiti au inviat” (Matei 27,51).

“Iar mie sa nu-mi fie a ma lauda decat in Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care mi s-a rastignit lumea, iar eu lumii” (Galateni 6,14).

MARTIRII

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

(versuri : Eliana Popa)

Aiud,Pitesti sau Gherla,Golgota românească,
Ce-a răstignit in sine,ai nostri dragi părinți,
Cuptoru-n care focul a otelit metalul
Vărsând din a sa gură si mucenici si sfinti.

Din beciuri zăvorâte si pline de duhoare
Făcut-ati sfinte-altare pe care să jertfiti
Si sufletul si trupul si ultima suflare
Murit-ati pentru lume,ca-n Domnul să trăiți!

Cu sângele spălat-ati multime de păcate
Pe care neamul nostru din mosi-strămosi le-a strâns
Ati fost alesi să duceti o cruce pân' la moarte,
Doar ingerii din ceruri si mamele v-au plâns.

În bezna disperarii si-a chinurilor grele
Răzbit-a ca o rază, nădejdea in Iisus
Si mucegaiul umed schimbatu-sa in stele
Pe care Domnul nostru pe frunte vi le-a pus.

Din mlastina durerii crescut-au spre Lumină
Cu lujere firave,frumoase flori de crin
Din glod hidos se-naltă o aură divină
Ce-acoperă durerea si greul lor suspin

Trait-ati fericirea,in suferință adânca,
Încătușați in lanturi,infometati si goi
Si dragă v-a fost Crucea,ce către cer vă urcă,
Prin voi trăim noi astăzi si voi trăiți prin noi!

21 mai 2018

Impărătia celor zece fecioare...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.
Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte. Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn; dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn (de rezervă) în vase.
Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate şi au adormit. La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: „Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!”
Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele. Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: „Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.” Cele înţelepte le-au răspuns: „Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă.”
Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa.
Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: „Doamne, Doamne, deschide-ne!” Dar el, drept răspuns, le-a zis: „Adevărat vă spun că nu vă cunosc!”
Vegheaţi, dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului. (Matei 25:1-13)

Acatistul Sfintei Cruci

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Condac 1
Preasfântă Cruce ne închinăm ţie, te mărim şi de Dumnezeiasca ta înălţare ne veselim. Ca armă nebiruită, dată nouă de Mântuitorul Hristos, şi ca pavăză asupra diavolilor, ocroteşte-i şi acoperă-i cu darul tău pe cei ce cântă: Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Icos 1

Îngerii din Cer înconjoară Crucea de viaţă purtătoare în chip nevăzut şi se înspăimântează văzând-o că dă credincioşilor lumină şi Har, şi zic către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Sfântă Cruce, păzitoare a lumii şi slavă a Bisericii!
Bucură-te, că eşti Dumnezeiesc aşternut picioarelor!
Bucură-te, că izvorăşti tămăduiri şi luminezi marginile lumii!
Bucură-te, lemn de viaţă mirositor şi vistierie a minunilor!
Bucură-te, că te-ai aşezat spre închinarea tuturor!
Bucură-te, că prin tine e închinat Ziditorul şi se binecuvântează zidirea!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 2

Vrând să afle Crucea pe care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, Sfânta Elena a zis Împăratului: Căutând arma cea biruitoare pentru tine, lucrul cel dorit de sufletul tău, cântă Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 2

După apariţia Sfintei Cruci pe Cer, Împărăteasa cunoscând-o, a strigat către cei care-i slujeau: Din sânurile pământului siliţi-vă în grabă să aflaţi şi Crucea să mi-o daţi! Aflând-o, au privit-o cu frică şi au zis:
Bucură-te, semn al adevăratei bucurii, odor veselitor al Cuvântului!
Bucură-te, că te-ai arătat cu stele închipuită!
Bucură-te, Sfântă Cruce, cu împătrite raze în chipul focului!
Bucură-te, lumină a Îngerilor, cea cu alinare închipuită!
Bucură-te, rană a demonilor şi stingătoare a focului rătăcirii!
Bucură-te, Cinstită Cruce, apărătoare a deznădăjduiţilor!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 3

Puterea lemnului s-a arătat atunci spre adevărata încredinţare a tuturor şi pe cea moartă spre viaţă a sculat-o, spre înfricoşarea celor care vor să aibă mântuire şi-I cântă Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 3

Având Elena arma cea nebiruită, a alergat la fiul său şi el a săltat de bucurie cunoscând Crucea Sfântă, şi a zis către dânsa unele ca acestea:
Bucură-te, Sfântă Cruce, vas al luminii, vistier al vieţii, dătătoare a darurilor Duhului!
Bucură-te, masă care-L ţii ca pe o jertfă pe Hristos Domnul!
Bucură-te, viţă care porţi strugurele cel copt, care dă vinul cel tainic!
Bucură-te, că păzeşti sceptrurile împăraţilor şi zdrobeşti capetele balaurilor!
Bucură-te, strălucită cunoştinţă a credinţei şi păzitoare a lumii!
Bucură-te, binecuvântare a Lui Dumnezeu şi mijlocire către Dânsul a celor muritori!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 4

Dumnezeiască râvnă având Elena, fără odihnă a căutat până a aflat Sfânta Cruce, care era ascunsă în pământ şi care i se arătase Împăratului pe Cer, şi luând-o în mâini, a lăudat-o şi a cântat: Aliluia!

Icos 4

Crucea în lume s-a arătat în chipul soarelui şi toţi de lumină umplându-se, ca şi către o stea au alergat, văzând-o pe aceasta ca pe o făcătoare de bine. Înălţând-o în mâini şi lăudând-o, au zis:
Bucură-te, chemare a lui Adam şi a Evei!
Bucură-te, că închinându-te ne sfinţeşti sufletele şi pe noi ne înalţi!
Bucură-te, laudă a Apostolilor, ce în lume eşti propovăduită!
Bucură-te, tărie a nevoitorilor, cea şi de noi mult iubită!
Bucură-te, Cinstită Cruce, mustrare a evreilor şi laudă a credincioşilor!
Bucură-te, că prin tine a răsărit darul şi s-a surpat iadul!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 5

Lemnul dăruit de Dumnezeu privindu-l toţi, la acoperământul lui să alergăm, şi ca pe o armă să-l ţinem, ca printr-însul să biruim taberele vrăjmaşilor şi cu bucurie să-I cântăm Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Marelui Constantin i s-a arătat pe Cer semnul Crucii cu stele împătrită, şi el s-a străduit şi a descoperit lemnul Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos, şi prin Cruce biruind mulţimea vrăjmaşilor, a strigat:
Bucură-te, sceptru ceresc şi armă nebiruită a iubitoarei de Hristos oşti!
Bucură-te, că înfrângi taberele vrăjmaşilor şi-i arzi cu văpaia ta pe demoni!
Bucură-te, că ocârmuieşti şi aperi sufletele oamenilor!
Bucură-te, izbăvitoare a răutăţilor şi dăruitoare a multor bunătăţi!
Bucură-te, că prin tine saltă purtătorii de Hristos!
Bucură-te, că prin tine izbândesc creştinii în lupta cu cel rău!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 6

Scară la Cer s-a făcut Crucea Domnului, ca toţi să lase viaţa pământească şi să aleagă viaţa cerească şi şi sfântă, ca să locuiască împreună cu Cetele Îngerilor şi Lui Dumnezeu să-I cânte: Aliluia!

Icos 6

Lumina Ta, Mântuitorule, strălucind peste toţi cei din iad i-a luminat pe cei care zăceau în întuneric, şi portarii iadului ca nişte morţi au căzut, iar cei eliberaţi din iad văzând acum Sfânta Cruce, cu umilinţă spun aşa:
Bucură-te, înviere a celor omorâţi şi izbăvire a celor care se tânguiesc!
Bucură-te, deşertare a vistieriilor iadului şi câştigare a desfătării Raiului!
Bucură-te, lemn însufleţit, şi a tâlharului mântuire!
Bucură-te, hrană a celor care flămânzesc întru Duhul!
Bucură-te, pecete pe care oamenii au luat-o!
Bucură-te, Cinstită Cruce, uşă a tainelor prin care se revarsă râurile Dumnezeieşti!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 7

Moise a vrut să mântuiască din stricăciune preamult truditul neam. Te-ai dat lui ca un toiag, dar te-ai făcut cunoscut lui şi ca semn Dumnezeiesc şi spăimântându-se el de tăria ta, Sfântă Cruce, I-a cântat Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7

Dumnezeu, Care de demult i-a dat lui Moise legile în Sinai, de bunăvoie S-a pironit pe Cruce pentru oamenii păcătoşi şi a dezlegat blestemul legii vechi, ca puterea Crucii văzând-o toţi, cu inimile plecate să spună:
Bucură-te, ridicare a celor căzuţi şi alungare a patimilor lumeşti!
Bucură-te, înnoire a Învierii Lui Hristos şi arătare a Dreptului Judecător!
Bucură-te, copac bine înfrunzit, sub care se adăpostesc credincioşii!
Bucură-te, că eşti lemn de prooroci grăit a fi pe Pământ sădit!
Bucură-te, că eşti ajutor al Împărăţiei împotriva vrăjmaşilor, şi osândire a greşiţilor!
Bucură-te, Cinstită Cruce, sprijinire şi îmbogăţire a sărmanilor!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 8

Străină minune văzând, viaţă sfântă să vieţuim şi mintea la Cer să o înălţăm, că pentru aceasta Hristos S-a pironit pe Cruce şi cu trupul a pătimit, ca să-i tragă la Sine pe cei care-I cântă Lui: Aliluia!

Icos 8

Cuvântul Cel dinainte de veci singur avându-Şi Dumnezeirea, a venit din înălţime, S-a născut din Fecioara Maria, S-a arătat lumii Om smerit, Crucea a primit şi i-a făcut vii pe cei care-L iubesc pe El şi spun:
Bucură-te, Sfântă Cruce, armă a păcii şi semn al călătorilor!
Bucură-te, înţelepciune şi întărire a celor care se mântuiesc!
Bucură-te, nebunie şi sfărâmare a celor care dosădesc!
Bucură-te, că pe cele de pe Pământ le împreunezi cu cele de Sus!
Bucură-te, că luminezi inimile celor de jos, prin care stricăciunea s-a stricat!
Bucură-te, că prin tine mâhnirea s-a pierdut!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 9

A căzut tabăra demonilor înarmată cu tot felul de săgeţi şi neamul evreilor s-a ruşinat văzând că de toţi cu dor Crucea este închinată şi că de-a pururi izvorăşte tămăduiri celor care cântă: Aliluia!

Icos 9

Râurile gândurilor celor de rea credinţă s-au oprit, că fiind Tu pironit pe lemn, Doamne Iisuse Hristoase, nu se pricep cum şi Cruce ai suferit şi de stricăciune ai scăpat; dar noi Învierea o slăvim şi cu smerenie grăim:
Bucură-te, înălţime a înţelepciunii Lui Dumnezeu şi adâncime a Proniei Lui!
Bucură-te, necunoştinţă a bârfitorilor şi pierdere a nebunilor vrăjitori!
Bucură-te, că arăţi Învierea Lui Hristos şi Patimile Lui le înnoieşti!
Bucură-te, că ai şters întâiul păcat şi ai deschis uşile Raiului!
Bucură-te, că eşti de credincioşi mărită şi celor necredincioşi potrivnică!
Bucură-te, ajutătoare a celor care ţi se roagă şi vindecătoare a celor care bolesc!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 10

Vrând să mântuiască lumea, Stăpânul lumii S-a pogorât în chip negrăit şi S-a întrupat, Crucea a suferit şi din iubire de oameni pe toate Le-a pătimit, ca izbăvindu-ne pe noi de la toţi să audă: Aliluia!

Icos 10

Dumnezeiesc şi nebiruit zid al lumii ştim că eşti, Sfântă Cruce de viaţă purtătoare, că Făcătorul Cerului şi al Pământului pe tine Şi-a întins mâinile, te-a gătit ca pe o podoabă nepreţuită şi i-a învăţat pe toţi să zică:
Bucură-te, Cinstită Cruce, că L-ai purtat pe Hristos, Mântuitorul lumii!
Bucură-te, că eşti biruinţă a creştinilor şi temei al dreptei credinţe!
Bucură-te, că pe Amalec l-ai înfrânt şi pe stricătorul sufletelor l-ai biruit!
Bucură-te, că de mâinile lui Iacov mai înainte te-ai închipuit!
Bucură-te, că ai împlinit proorocirile şi cu Îngerii ne-ai unit!
Bucură-te, că cinstindu-te, ţie ne închinăm şi tu lumină ne dăruieşti!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 11

Cântarea toată se micşorează vrând a urma minunilor tale, Sfântă Cruce, că mulţimi de laude de-ţi vom aduce ţie, nimic vrednic nu împlinim faţă de cele pe care ni le-ai dat nouă, dar cântăm: Aliluia!

Icos 11

Crucea aceasta de Viaţă purtătoare, este dătătoare de lumină celor ce sunt în întuneric, că lumina ei sfântă îi povăţuieşte pe toţi spre cunoştinţa Dumnezeiască şi înălţându-se, ridică acum mintea noastră la Domnul:
Bucură-te, Luminătoare Cruce, ce Te arăţi celor ce sunt în întuneric!
Bucură-te, stea care străluceşti lumea şi-i orbeşti pe ucigaşii Lui Hristos!
Bucură-te, că ai strălucit cetele dreptmăritorilor şi ai risipit capiştele idolilor!
Bucură-te, că din Cer s-a arătat chipul tău!
Bucură-te, că însemnezi omorârea trupului, dar şi a patimilor!
Bucură-te, că pe tine Hristos S-a răstignit şi lumea a mântuit!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 12

Vrând să dea oamenilor Har, Domnul Iisus Hristos Îşi întinde mâinile pe lemn chemând toate neamurile, şi Împărăţia Cerurilor o dă tuturor celor care cu vrednicie şi cu credinţă Îi cântă Lui: Aliluia!

Icos 12

Te lăudăm cu dor pe tine, lemnul Domnului, ca pe un însufleţit! Pe tine S-a pironit cu trupul Cel care stăpâneşte peste Puterile cele de Sus, şi ne-a sfinţit, ne-a mărit şi ne-a învăţat pe noi a zice unele ca acestea:
Bucură-te, Cinstită Cruce, armă biruitoare asupra diavolilor!
Bucură-te, cea proorocită, meşteşugire a Lui Hristos purtătoare de lumină!
Bucură-te, frumuseţe şi cunună a dreptcredincioşilor ocârmuitori!
Bucură-te, stăpânire şi întărire a cuvioşilor preoţi!
Bucură-te, început al mântuirii, sfântă privire a Sfinţilor!
Bucură-te, făclie a Luminii celei Neînserate, veselie a sufletului meu!
Bucură-te Sfântă Cruce, păzitoare a creştinilor!

Condac 13 (de 3 ori) (apoi icos 1 şi condac 1)

O, întru tot cântat Lemn, pe care a fost răstignit Hristos, Cuvântul Cel mai Sfânt decât toţi Sfinţii, primind rugăciunile noastre, de toată primejdia izbăveşte-ne pe toţi şi de chinurile veşnice scapă-i pe cei care Îi cântă Lui Dumnezeu: Aliluia!

Rugăciune

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul sufletelor noastre, mărturisim înaintea Ta că noi suntem cei care Te-am răstignit cu multele noastre păcate şi fărădelegi! Ne rugăm bunătăţii Tale să ne faci părtaşi ai Sfintelor Tale Patimi, ai cinstitelor Tale răni, ai morţii Tale cea de viaţă făcătoare, ca prin dragostea Ta să câştigăm puterea şi răbdarea pe care Le-ai avut când Te-au răstignit evreii necredincioşi! Doamne dă-ne să avem pocăinţă, să simţim întristarea morţii Tale, cum au simţit-o: Maica Ta Sfântă, ucenicii Tăi şi femeile mironosiţe şi să cunoaştem moartea Ta, cum Te-a cunoscut zidirea neînsufleţită, care s-a mişcat la răstignirea Ta, şi cum Te-a cunoscut tâlharul credincios, pe care, rugându-Ţi-se, l-ai primit în Rai! Iartă-i pe toţi creştinii vii şi adormiţi, precum Ţi se roagă în toate zilele Sfânta Biserică şi învredniceşte-i de Împărăţia Ta! Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase şi o slăvim pentru dragostea Ta! O, Răstignitul meu Hristoase, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, scuipări, batjocuri şi necinste ai răbdat pentru păcatele noastre, să ne dai pildă de adevărată răbdare! Ruşine să ne fie de ne vom plânge de cele ce ne vin din Voia Ta pentru păcatele noastre! Toate ni le trimiţi ca să ne apropiem mai mult de Tine, să Te slăvim şi să ne pedepsim în această viaţă pentru câştigarea vieţii veşnice! Doamne, Te rugăm dă-ne putere, răbdare şi necârtire să ducem tot ce ni s-ar întâmpla! Recunoaştem că suntem neputincioşi de nu ne vei întări, orbi de nu ne vei lumina, legaţi de nu ne vei dezlega, fricoşi de nu ne vei face îndrăzneţi, răi de nu ne vei preface în buni, pierduţi de nu ne vei ierta, robi de nu ne vei răscumpăra cu puterea Ta Dumnezeiască şi cu darul Sfintei Tale Cruci. Slavă Ţie Doamne Dumnezeule Iisuse Hristoase, slavă Ţie! Amin!

20 mai 2018

Sfintii impărati Constantin si Elena

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Sfântă Elena, Împărăteasă,
Tu eşti floare prealeasă,
La Hristos şi Sfânta Fecioară
A noastră mijlocitoare.
Sfântă Elena povăţuitoare,
Tu eşti maicilor apărătoare,
Celor ce poartă al tău nume,
Îi ajuţi în fapte bune.
Tu, împărăteasă te-ai învrednicit,
Cu Împărăteasa Cerului a locui.
Tu în Rai te veseleşti
Cu Maica lumii cereşti.
Ai fost trimisă de al tău fiu
În Ierusalimul viu
Şi ai plecat a căuta
Sfânta Cruce a afla.
Sfântă Elena ,frumos crin,
Maica Sfântului Constantin,
Ajunsă la Ierusalim,
Noi ,mare cinste primim.
Pentru că tu ai găsit,
Crucea , pe care S-a jertfit,
Scumpul nostru Mântuitor,
Pentru a salva acest popor.
Dar atunci s-a întâmplat,
Mare minune de neuitat,
Pentru că ai găsit,umblând,
Trei cruci mari,neştiind,
Care este Crucea Sfântă
Ce ne-a scăpat de osândă.
În tot acest timp trecea,
Un mort ,spre a-l îngropa,
Iar tu atunci te-ai gândit,
Ca pe mort sâ îl învi,
De el crucile ai apropiat,
Şi la ultima s-a ridicat.
Aşa tu ai găsit,
Crucea pe care s-a jertifit
Domnul nostru Iisus,
Având putere de sus,
Pe adormiţi a-i îvia,
Şi pe creştini a-i îndrepta,
Pe cale ce duce sus,
În Rai ,la Domnul Iisus.
Tot în acel loc minunat
Dumnezeu ţi-a arătat,
Unde sunt Sfintele Piroane
Bătute-n mâini şi în picioare,
Făcând minuni şi cu acestea,
Şi tot ducându-se vestea,
Multă lume a aflat,
Şi de boli s-a vindecat.
Tu acolo-n locul sfânt
18 Biserici ai construit,
În locul unde S-a jertifit
Al nostru Iisus Iubit.
Sfânta Împărăteasă Elena
Să ne ajuţi pururea,
Să Îl rogi pe Dumnezeu
Să ne păzească mereu.
Sfinte Împărate Constantin,
Darul nostru cel divin,
Tu eşti al nostru odor
Pentru acest sfânt popor
Tu ,Sfinţite Împărate,
Ai salvat creştini din moarte,
Ţie ţi s-a arătat
Pe cer ,semn prea luminat,
Sfânta Cruce ai văzut,
Semnul ceresc luminând,
Şi din cer glas îti grăi
“Cu acest semn vei birui”
Această Sfânta minune,
La ostaşi te-ai dus a spune,
Şi la luptă când plecai,
Pe steaguri aşa scriai:
“Iisus Hristos NIKA”
De pe care nu lipsea,
Semnul cresesc ,Crucea Sfântă
Câştigând tu orice luptă.
Cel mai Sfânt dintre –mpăraţi,
Tu ai luminat pe fraţi,
Prin a ta încreştinare,
Scăpându-i de la pierzare.
Constantine ,preamărit,
Dumnezeu te-a -nvrednicit ,
A-I vedea Preasfânta- I Faţa,
Şi-a te-aduce la viaţă.
Căci lepra te-a năpădit,
Şi tu mult ai suferit,
Dar Preabunul Dumnezeu,
Te-a scăpat şi de-acest rău,
Bucură-te Constantine,
Că astăzi ,tu ,petreci bine,
Sus în cer cu Maica ta,
Şi cu Sfinţii pururea.
Aşa cum ai ajutat,
Mulţi creştini ai luminat,
Atât cât ai trăit în lume
Aşa să ne ajuţi ,Bunule.
Să mijloceşti la Dumnezeu,
Pentru sfânt poporul tău
Care cinsteşte a ta pomenire
Spre a ne vedea în veşnicie.
Pe voi Părinţii Creştinilor,
Vă rugăm maimarilor,
Ca să mijlociţi mereu,
Sus la Bunul Dumnezeu
Să ne ajutaţi Sfinţilor ,
Să venim la voi ,Părinţilor,
Cu toţi să ne veselim
În vecii vecilor .Amin.

sursa net

SFINŢII MARI ÎMPĂRAŢI - CONSTANTIN ŞI ELENA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos


Sunt castanii încă-n floare şi afară-i primăvară
Peste suflet sărbătoare, azi din ceruri se coboară
Intr'u gând de Pomenire pentru Sfinţii împăraţi
Slava lor şi-a lor mărire, astăzi să le-o închinaţi

Rugăciuni care se lăsă, pregătindu-le festin
Elenei împărăteasă, precum şi lui Constantin
Celor ce-au fost Păzitorii, apărând creştinătatea
Să le fim lăudătorii.. că ei ne-au adus dreptatea

În Credinţa-n prigonire , plină toată de Martiri
Ei au pus dreapta oprire la crime şi asupriri
Lăsând omul a-şi alege liber viaţa sau murirea
După ce v-a înţelege unde-i este Mântuirea

În Britania-şi începe cârmuirea Constantin
În cinstita-'mpărăţie, unde tatăl sau Creştin
L-a lăsat să cârmuiască peste-acel cinstit popor
Plin de gloria lumească, să-i fie stăpânitor

Însa Roma-n decădere prin Maxenţiu împărat
I-a urnit blânda-i şedere şi-ntr-atăt l-a supărat
Încât a plecat în grabă înspre el să-l pedepsească
Voind pacea în imperiu prin dreptate s-o-'mplinească

Domnul Sfânt văzând că are setea-i multă de dreptate
I-a dat semnele-n visare , Sus pe ceruri arătate
Cruci de aur luminoase ca să-i fie de folos
Pe armuri doar a le coase, spre-a ieşi victorios

Punând semnele de Cruce pe arme la luptători
Înspre glorii s-o apuce cătrea-i Romei trădători
Reuşind ca să-l înece pe Maxenţiu în Tibon
Şi puterea lui a-şi trece aşezându-se pe tron

Cu Mărirea ce-a primit-o de la Dumnezeu cel Sfânt,
Pacea iar a stabilit-o , între oameni pe pământ
Mai apoi primind Poruncă împăratul Constantin
Să-şi clădească el cetatea şi imperiul Bizantin
Peste timp să dăinuiască în Credinţă şi-n Iubire
Numele să-şi dăruiască înspre Cer, şi-'nspre Sfinţire

La Niceea , în Unire a adus Creştinătatea
Toţi ce cred în Mântuire, spre-a se săvârşi dreptatea
Pe Iisus să-L împlinească cu evlavie -n Credinţă
Cu Tatăl să-L recunoască, Unul fiind- Deofiinţă

Constantin Reformatorul şi-a lui mamă -'mpărăteasă
Sunt iubiţi de Creatorul -- Sfinţi primiţi în Marea-I Casă--!
Ce-au adus Creştinătăţii închegarea şi unirea,
În slujba umanităţii care-şi Roagă Mântuirea

Şi-n' spre voi în zi aleasă ,cu urarea -mi bună vin
Nume de împărăteasa, ori nume de Constantin
Dorindu-vă sănătate, spre-ale vieţii împliniri
În Credinţă şi-n dreptate.., ca si-n suflet cu iubiri..!

Mulţi Ani, tuturor sărbătoriţilor.!..

Cu drag, către voi - ANDREI BOTOŞANU. - SLEVOACĂ.

2014...

Paraclisul Sfinților Împărați Constantin și Elena




Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

19 mai 2018

Sfântul Cuvios Memnon

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


Sfântul Cuvios Memnon Mărturisitorul, mare făcător de minuni, este pomenit, an de an, pe 29 aprilie, în Biserica Ortodoxă.  Sfântul Cuvios Memnon este mai puțin cunoscut. Însă a rămas în sufletele credincioșilor drept ocrotitor, cel care alungă patimile.

Sfântul Cuvios Memnon a luat calea credinței încă de foarte tânăr. Reușind el însuși să-și învingă patimile, ajungând mai târziu mai mare peste călugări. A făcut minuni încă din timpul vieții și continuă să le facă și dincolo de moartea trupească. Rugile îndreptate către el nu rămân fără răspuns.

Rugăciune către Sfântul Cuvios Memnon
„Strălucind Dumnezeiescul har al Preasfântului Duh, purtătorule de lumină, Preacuvioase Părinte Memnon, pe cei ce săvârşesc adormirea ta, prin rugăciunea ta cea minunată, curăţeşte-i de întunericul pati­milor. Având mijlocul tău încins cu fier, spre omorârea patimilor, arătat te-ai îmbrăcat cu nepătimire, Preacuvioase. Fiind iubitor de oamenii cei neputincioşi, ai primit mult har de la Dumnezeu, a tămădui patimile cele netămăduite, preacuvioase. Împreunându-te cu Dumnezeu prin post şi prin rugăciuni şi prin lacrimi, ai primit har de la Dânsul a tămădui neputinţele şi a alunga duhurile, Preafericite, de Dumnezeu înţelepţite. Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Memnon, părintele nostru.

Roagă-te lui Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!
Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Memnon. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Ca un Luceafăr, ca o stea şi ca un mare soare ai strălucit de Dumnezeu insuflate, Sfinte Preacuvioase Memnon şi prin har ai luminat sufletele celor ce te-au pus pe tine ales îndreptător şi sfinţit învăţător şi propovăduitor minunat, ca pe cel ce ai strigat: toate lucrurile binecuvântaţi pe Domnul. Pe tine ca pe o stea arătătoare de lumină, cel ce cu razele virtuţilor şi ale minunilor luminezi lumea, te lăudăm, preafericite, căci ai fost părtaş Luminii şi te-ai mutat către Lumina Cea Neapusă, Sfinte Preafericite Memnon.

Pentru aceasta pururea cinstim sfântă şi purtătoarea de lumină pomenirea ta, lăudând pe Mântuitorul şi cu credinţă strigând ţie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce cu dragoste cinstesc sfântă pome­nirea ta. Sfinte Cuvioase Părinte Memnon, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!”

Sursa foto:  pinterest.com

15 mai 2018

Sfantul Pahomie


"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...Sfantul Pahomie cel Mare

                                                    PRAZNICUL SFÂNTULUI PAHOMIE

   "Sfantul Pahomie, a intalnit niste oameni ce duceau un mort la groapa, iar in alaiul de ingropare, a vazut si doi ingeri. El s-a rugat lui Dumnezeu sa-i descopere taina venirii ingerilor la capataiul celui mort. Oare, ce bine a facut omul acesta ca sa fie petrecut la groapa de Sfintii Ingeri ai lui Dumnezeu? Din purtarea de grija cea dumnezeiasca, amandoi Ingerii s-au apropiat de Pahomie si i-au grait: "Unul dintre noi este ingerul zilei de Miercuri, iar celalalt este ingerul zilei de Vineri. Vazand cum omul acesta pururea a postit totdeauna, miercurea si vinerea, pana la moartea sa, noi cu cinste petrecem trupul sau la groapa. Precum el a postit pana la moarte, asemenea si noi il am fost trimisi sa-i ajutam sufletul sa mearga la cer, sa se mantuiasca".
   Bucuria mea, vezi cat de important este sa posteasca crestinul ortodox, cel putin miercurea si vinerea? Sfinte Pahomie, roaga-te Lui Dumnezeu si pentru noi pacatosii, acum, in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin si Aliluia!
            Preot Ioan 🛎.


Sfantul Pahomie s-a nascut in Tebaida de Jos (Egipt) si a trait in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337). Ca soldat a luptat in armata imparatului Constantin, in faimoasa batalie impotriva lui Maxentiu. In vremea aceea era pagan. Primeste Botezul si se retrage in pustia Tebaidei, alaturi de pustnicul Palamon. Dupa zece ani de nevointe ajunge in Tabenisi, unde un inger i s-a infatisat inainte imbracat in rasa de schimonah si i-a daruit o tablita pe care se afla inscrisa pravila unei manastiri cu viata de obste. Acest inger i-a poruncit sa intemeieze o astfel de manastire chiar in Tabenisi. Zideste multe chilii, si prin lucrarea Sfantului Duh ele vor ajunge sa fie locuite de monahi.

Numarul monahilor sporeste, incat Pahomie este nevoit sa mai intemeieze alte sase manastiri. Numarul ucenicilor lui a ajuns aproape la sapte mii. Daca Sfantul Antonie cel Mare este socotit a fi intemeietorul vietii pustnicesti, Sfantul Pahomie este considerat intemeietorul vietii manastiresti de obste.

A trecut la cele vesnice in anul 348, in varsta de 74 de ani. A fost ingropat in manastirea ctitorita de el.

Mentionam ca si metaniile (plecaciune pana la pamant sau ingenunchere si ridicare insotita de semnul Sfintei Cruci si de o rugaciune) sunt atribuite Sfantului Pahomie cel Mare.

Troparul Sfantului Pahomie cel Mare

Locuitor pustiului si inger in trup si de minuni facator te-ai aratat, purtatorule de Dumnezeu, parintele nostru Pahomie; si cu postul, cu privegherea, cu rugaciunea, ceresti daruri luand, vindeci pe cei bolnavi si sufletele celor ce alearga la tine cu credinta. Slava Celui ce ti-a dat tie putere; slava Celui ce te-a incununat pe tine; slava Celui ce lucreaza prin tine tuturor tamaduiri.

                                                            Rugăciune către Sfântul Pahomie cel Mare

Prefericite şi Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie: du rugăciunea către milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salţi în bucurie cu Sfinţii şi cu puterile cele fără de materie înaintea Lui. Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după mare mila Lui.

12 mai 2018

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC IOAN VALAHUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Dintre rudeniile tale ai fost strămutat, mărite, şi la împărăteasca cetate a sfântului Constantin ai fost dus, pe toţi uimindu-i cu frumuseţea chipului, cu tăria sufletului şi cu răbdarea îngerească în necazuri. Iar acolo, îmbogăţindu-te, cu răni, ca nişte mărgăritare de mult preţ, ai răscumpărat cu ele cununile cele neveştejite ale mucenicilor, ca într-o căruţă suindu-te la ceruri, prin prea curat sângele tău. Lui Hristos Dumnezeu roagă-te, înţeleptule Ioane, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce cu dragoste te cinstesc pe tine.
Astăzi duhovniceşte prăznuieşte Biserica dreptcredincioşilor români şi cu bucurie strigă: Veniţi, iubitorilor de mucenici, să prăznuim pomenirea cea de peste an a luptelor noului mucenic Ioan! Că acesta, dintre noi cu voia lui Dumnezeu răsărind, în împărăteasca cetate a lui Constantin a înflorit minunat, aducând Stăpânului rod bogat şi bineprimit, prin mucenicie. Iar acum se roagă neîncetat, în ceruri, să se mântuiască sufletele noastre.
Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără fund al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului.

Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bineplăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate. Însuţi dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui.

Primeşte dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Că pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre, binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.

11 mai 2018

Când munca mea se va sfarsi



"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfânta Liturghie la Înălțarea Domnului - 2016




Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26).
Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel.
Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

10 mai 2018

Despre post

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


* Postul este izgonitorul diavolilor. Cu post si rugăciune, a zis Domnul, diavolii sunt alungati.
* De pântecele plin, Sfântul Duh nu se apropie.
* Fiecare crestin care vrea să trăiască crestineste trebuie să pună la temelie postul, rugăciunea si
trezvia, căci atunci omul ajunge la o măsură mare a virtutii.
* Boala este un post fără de voie, bolnavul prin răbdare si multumire va înlocui postul pe care nu-l
poate face datorită bolii.
* Când postul este întărit si însotit de rugăciune, citirea cărtilor duhovnicesti, trezvie, participare la
slujbele Bisericii, spovedanie, Sfântă Împărtăsanie, fapte bune si milostenie, atunci se întregeste
frumusetea pregătirii sufletului pentru intrarea în Săptămâna Mare. Atunci va simti Sfintele Patimi.
in toată această perioadă, inima se va preschimba, sufletul va deveni sensibil si va simti mai intens Pătimirea
lui Hristos. Va cunoaste cât de puternică este dragostea lui Hristos pentru om. Va vedea că Hristos
Dumnezeul nostru a trăit muceniceste viaŃa Sa pe pământ, ca să ne ajute pe noi, trândavii, să ne nevoim.
Dacă Hristos a suferit, oare, noi, ucenicii Lui, vom alege alt drum?
* Dacă îl judecăm pe fratele nostru, postul nu ne e de folos. Nu ne e de folos să postim dacă nu
suntem aten?i la gândurile, la cuvintele si la inima noastră. Postul e de folos când con?ine si dragoste către
fratele nostru.
* Numai prin smerenie vom înainta. Postul este bun, iubirea bună, milostenia este frumoasă, la fel
si îndurarea. Dar ce este mai presus de toate? Trebuie să devenim smeriti. Si mai sus de smerenie ce este
Puterea de deosebire. Dacă puterea de deosebire lipseste din virtuti, gresim. Si virtu?ile au nevoie de
cârmuire. Binele, dacă nu se naste cu cuviosenie, nu este bine. Postul este bun, dar este mijloc, nu scop.
Mijloacele au scop si scopul este smerenia, si din smerenie vine puterea de deosebire.
De aceea trebuie să armonizăm tot ce facem, prin discernământul duhovnicului. Duhovnicul îti va
spune cât să postesti, când să te împărtăsesti, cum să cuge?i, cum să-l lovesti pe vrăjmas, ce trebuie să faci
aici, si astfel, cu discernământul duhovnicului iluminat prin Sfântul Duh, pregăteste-?i sufletul tău. Deci
postul este sfânt, dar este o cale. O vom aranja cum ne spune duhovnicul si după puterile noastre
psihotrupesti. Să nu facem mai mult decât se cuvine, mai mult decât putem face. Trebuie măsură în toate.
Pentru că lipsa de măsură nimiceste folosul.

PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



 SCARA IUBIRII DUMNEZEIEŞTI, CE MIJLOCEŞTE APROPIEREA DE CELE NEAPROPIATE 
sursa net...
O rază a gândului mustrător încolţeşte în inima mea, arătându-mi nevrednicia,
Cum tu nu ştii nici să te rogi şi vrei să-ţi împodobeşti mintea cu teologia ?
Cum vei îndrăzni să te apropii de cel ce a ajuns la înălţimea iubirii dumnezeieşti ?
Cum tu, fiind lut pătimaş, te porneşti să iscodeşti cele ale minţilor cereşti ?
Da, sunt nevrednic şi sufletul îmi e îmbrăcat în haina întunecată a patimilor,
Da, sunt străin de teologie, dar eu vreau să mă slobozesc din robia păcatelor.
Da, nu ştiu să mă rog aşa cum se cuvine, dar e timpul să încerc a mă ruga,
Iertăciune cer în faţa teologilor, dar intenţia mea nu e să încerc eu pe ei a-i lumina.
Chiar dacă ocări se vor arunca asupra mea, avem libertatea de a ne exprima,
Eu voi încerca la măsura mea mică a mă ruga, necăutând pe alţii a-i învăţa.
Nu laudele lor caut a le vâna, ci tămăduirea mea din cumplitele patimi ce mă stăpânesc,
Îmi pare rău că le dezamăgesc aşteptările, dar n-am cu ce trăiri înalte să mă mândresc.

Cu ce laude voi încerca să încununez pe părintele teologilor ?
Cum eu, întuneric fiind, voi propovădui lumina înţelepţilor ?
Cum, cel ce în cartea inimii sale a cuprins toată teologia Treimii,
Să fie lăudat de mine, care prin păcate m-am făcut vas al stricăciunii ?
Însuşi degetul dumnezeiesc a scris în inima ta părinte, cele mai presus de înţeles,
Inima îţi era un cer în care cuvintele ca nişte stele îşi găseau armonia prin înţelept mers.
Mintea, ca o oglindă purta pururea mişcătoarele valuri ale gândurilor dumnezeieşti,
Ale căror picături ajungeau în inimă prin trecerea, pe podul Cuvântului, a tainelor cereşti.

Pe Însuşi Cuvântul L-ai închis în inima ta şi de acolo raze de lumină îţi izvora,
Care cu putere căutau să se odihnească în inima persoanei ce cu iubire te înconjura.
Icoană a Cuvântului te-ai făcut, răpindu-i asemănarea Celui Ce petrecea în inima ta,
Şi de slava luminii Sale te-ai umplut, când pe Tabor Însuşi te-a purtat cu mâna Sa.
Toiagul rugăciunii a atins inima ta şi scânteia dumnezeiască s-a aprins neaşteptat,
Împietrirea a fost risipită şi inima ţi s-a făcut rug nemistuit de pomenire a Veşnicului Împărat.
O, minune ! După bătăi stăruitoare cu suspinuri smerite de rugăciune inima s-a deschis,
Căci mai înainte de a bătea sfinţia ta, dinlăuntrul inimii bătea cu putere Domnul Iisus.
Doar o uşă vă despărţea şi totuşi cât a durat până inima larg s-a deschis,
Mintea, biruind gândurile rele a alergat în cămara inimii, cu aripile dorului nestins.
O, privelişte minunată ! Inima ţi-era aprinsă de flăcările iubirii dumnezeieşti,
Atunci ca un copil, neştiind ce să faci, cu izvorul lacrimilor de pocăinţă te-ai pus să le opreşti.
Mulţimea lacrimilor îţi îngreuia vederea trupească, dar ţi-o limpezea pe cea duhovnicească,
Lepădat-ai acoperământul cugetării trupeşti, ca să-ţi îmbraci mintea cu haina cea cerească.
Plătit-ai cu izvorul lacrimilor de pocăinţă scufundarea în marea tainelor dumnezeieşti,
Însă, în locul durerii pentru păcate ai dobândit dulceaţa cugetărilor cereşti.
Sufletul ai căutat să ţi-l înfrumuseţezi cu podoabele sufletului neamului românesc,
Şi prin cugetarea înaltă ţi-ai ridicat inima să contemple tainele altarului ceresc.
Ploaia darurilor dumnezeieşti a coborât în pământul inimii tale, aducând rod bogat,
Pe care cu mâinile gândului culegându-l, l-ai dăruit poporului din care te-ai ridicat.
Întors-ai însutit darul în sânul neamului în care ca vrednic creştin te-ai format,
Şi de frumuseţea lucrării tale se bucură tot omul, cel după înţelepciune însetat.

Curgerile teologiei din inima-ţi luminată preînchipuiau melodia dorului dumnezeiesc,
Cu fiecare desluşire a tainelor Cuvântului însetai şi mai mult de norul ceresc.
Cu fiecare apropiere de lumina dumnezeiască te îmbogăţeai în cunoştinţa Celui necunoscut,
Dar tot mai departe te vedeai de asemănarea cu El, de aproape văzându-L mai înalt şi mai smerit.

Nu am pus nici un pas în grădina rugăciunii, pierzând timpul cu văicăreli,
E prea greu pentru mintea mea întunecată şi îmi lipsesc ale Duhului adieri.
Încerc să adâncesc un cuvânt în inimă, dar zboară fără înţeles,
Abia citesc ceva, dar mintea nu-l pătrunde cu gândul meu măreţ.
Cu viteză zboară cuvintele şi la sfârşit constat că nu m-am folosit,
Nu mai ştiu nici ce-am citit, iar inima n-a zămislit nici un cuvânt smerit.
De a mea nerodire mă întristez şi în corabia rugăciunii cu gândul oftez,
Treptele de rugăciune rămân doar în teorie şi spre ele nu îndrăznesc să mai visez.
Corabia începe să se clatine sub vântul necruţător al ispitelor,
Fără să conştientizez, încep să strig, dând slobozire cuvintelor.
Pătruns de neputinţa mea cer Stăpânului să mă miluiască,
Şi să ridice spre odihna de lumină inima mea neputincioasă.
E clar ! Fără a încerca să te rogi, nu-i chip să te slobozeşti de primejdii,
Cum acestea n-o să dispară niciodată, rugăciunea este suflarea vieţii.

Icoana vieţii tale părinte, e o carte frumos împodobită cu chipul rugăciunii,
Mintea s-a ostenit să împletească Cuvântului lăcaş luminat de razele iubirii.
Cu săgeata Cuvântului ai ucis pe vrăjmaşii ce asediase inima, ca s-o piardă,
Şi pe tronul ei L-ai pus pe Împăratul Vieţii, Care sceptrul rugăciunii tuturor aşează.
Cu cheia pocăinţei ai deschis Împărăţia din inima ce aştepta luminarea tainei,
Şi razele ei au uimit ochii duhovniceşti, făcând să înceteze cutremurul larmei.
Cu crucea rugăciunii, ca şi cu un târnăcop ai săpat în pământul inimii,
Până ce ai dat de izvorul pocăinţei care dă stabilitate lucrării rugăciunii,
Gândul ca un peştişor înota în marea inteligenţei duhovniceşti,
Şi a aflat de-acolo că fără starea pocăinţei nu se adună roadele cereşti.
Deci, fără pocăinţa vie şi pururi lucrătoare, darul rugăciunii se va pierde,
El se înalţă paralel cu căinţa omului care tot mai întunecat se vede.
De aceea, el caută să se privească numai în oglinda neputinţelor,
Şi nu ia seama la lumina ce începe să picure peste cununa gândurilor.
Prin apropierea de Cel neapropiat, ochii lui duhovniceşti deprind o altă măsură,
Şi începe să se raporteze totdeauna la înălţimea Celui Ce covârşeşte orice cunună.
De aceea, judecarea aproapelui e semn că încă avem picioarele pe pământ,
Şi ne comparăm cu cei ce credem că sunt mai jos, în gândul nostru strâmb.
Ciudat ! Cum marea iubirii dumnezeieşti stă deasupra înălţimilor ?
Pentru că se cere smerenia cea de jos pentru atingerea desăvârşirilor.
Defăimată e smerenia de oamenii pământeşti şi socotită sub nivelul normalităţii,
Ca un adânc de apă întunecat, care nu îi e propice pentru desfăşurarea vieţii.
Dar tocmai acest adânc, în ochii dumnezeieşti e deasupra înălţimilor duhovniceşti,
Fără a-ţi agonisi smerenia nu-i chip să pătrunzi în tainele cele cereşti.
Smerenia se însoţeşte cu toate faptele bune, ea e prietena virtuţilor,
Şi totdeauna le întinde mână de ajutor când ele n-au strălucirea Sfinţilor.
Virtuţile îşi plâng mereu sărăcia, dar smerenia le întinde umărul,
Şi le izvorăşte mângâiere, căutând să-şi îndulcească mereu cuvântul.
Deci, pe aceasta dobândindu-o părinte, ai purces pe căile teologiei,
Lumina acesteia te-a povăţuit spre culegerea roadelor veşniciei.
Luat-ai şi toiagul rugăciunii să zdrobeşti capul şerpilor înşelători,
Iar când noaptea necazurilor se întindea se aprindeau dumnezeieştile scânteieri.
Vrăjmaşii te ameninţau c-o să-ţi fure toate virtuţile agonisite prin osteneli,
Văzând râvna ta pentru cuvânt nu încetau a-ţi împleti ale ispitelor urzeli
Da, dar smerenia nu mi-o puteţi fura, căci văpaia ei arde pe cumpliţii vrăjmaşi,
Şi de voi rămâne doar cu aceasta, mila Domnului va mântui pe cei lepădaţi,
Mâinile gândurilor voastre rele nu se pot atinge de aceasta comoară,
Ea e scara pe care păşesc toate virtuţilor şi inima mea o înconjoară.
Aşa răspuns-ai părinte, norului negru ce cu furie deasupra minţii se aşeza,
Dar ochii gândurilor rele nu suferea să vadă lumina înţelepciunii ce te înconjura.
Zi şi noapte vrăjmaşul căuta să trimită în cetatea sufletului săgeţile-i amăgitoare,
Dar oricât se ostenea, nu izbutea nimic, biruiţi fiind de a ta răbdare.
Cu focul rugăciunii ardeai chipurile vrăjmaşilor cele întunecate,
Continuând să reverşi izvorul luminii în cărţile înmiresmate.
Cu făclia smereniei ai căutat în suflet adâncimile cele dumnezeieşti,
Şi ai fost uimit şi covârşit de negrăitele puteri ce năşteau chipul tainelor cereşti.
Odihneai pe Hristos înlăuntrul tău, aceasta era cheia înţelepciunii tale,
Cel Ce Îşi făcuse lăcaş în tine te călăuzea pe a desăvârşirii cale.
Vorbeai cu El şi auzeai razele cuvintelor Lui vibrând în inimă,
Îl chemai cu suspin neîncetat ca să-ţi trimită şi mai mari valuri de lumină.
Din împreună-petrecerea cu Mirele inimii tale a ieşit tomul nunţii împărăteşti,
Toate cărţile fiind oglindirea icoanei care surprindea mişcările tainelor cereşti.
Teologia sfinţiei tale era una vie, o revărsare a bogăţiei sufleteşti,
Cuvintele gânditoare ale Sfinţilor Părinţi identificându-le cu trăirile tale dumnezeieşti.
Bine stăpânind căile trăirii duhovniceşti, dar şi arta cuvântului,
Mintea şi inima unite ţi-erau izvor de limpezime a gândului.
Înţelegând tainele părinţilor le împărtăşeai celorlaţi slobozind râuri de înţelesuri,
Adăugând acea împodobire bogată de lumină, spre înţelegerea duhovniceştilor mersuri.
Gândul meu se chinuie ca un ciocan să bată piatra cuvântului,
Dar nu iese nimic şi ajunge în braţele deznădăjduirii gândului.
Cu jertfa rugăciunii tale, dăruieşte-mi părinte, limpezimea vederii duhovniceşti,
Înaintea căreia toate tainele sunt transparente, deşi ascund sensuri dumnezeieşti.
Aşa că ale tale cuvinte scrise nu erau decât un transfer al celor din cartea inimii,
Unde prin lucrarea dumnezeiască se sălăşluise adâncul de înţelepciune al Treimii.
Le citeai cu gândul luminat al minţii celei curăţite de păcat,
Dar în acelaşi timp ochii cei duhovniceşti erau aţintiţi spre Împărat,
Căci rugăciunea lui Iisus îţi era respiraţia ce-ţi întreţinea viaţa sufletului,
Fiecare mişcare fiind acompaniată de raportarea la voinţa Cuvântului.
Toate faptele tale se priveau în oglinda Lui ce mărturisea adevărul,
Şi astfel legătura iubitoare devenise un izvor de făptuire ce întărea dorul.
Alunecând în profunzimile iubirii dumnezeieşti, trupul şi sufletul s-au umplut de lumină,
Deşi, în mijlocul lumii vieţuiai, acestea deveniseră cu totul străine de materialnica alură.
Mintea ţi-era străină de cugetarea lumească, iar inima pătrunsă de razele iubirii,
Căci acestea fuseseră binecuvântate din plin de ploaia harică a Dumnezeirii.
Gândul lipsit de zgura patimilor era cu totul ascuţit, făcând adânci pătrunderi în mister,
Întărit de harul dumnezeiesc se avânta să cerceteze cele mai mari adâncimi de adevăr.
Slava deşartă nu te-a împiedicat de pe calea mântuirii, căci dobândisei soarele smereniei,
Ce te însoţea pretudindeni pe drumul nesfârşit al profunzimii tot mai înalte a dragostei.
Inima ţi-era un rug aprins ce creştea tot mai mult, fiind adăpat de ploaia Duhului,
Vibraţiile cuvintelor dumnezeieşti alcătuiau melodia ce înmiresma adierea adâncului.
Inima petrecea într-un neîncetat ospăţ duhovnicesc la care chema şi pe cei iubiţi,
Numele lor fiind înfăţişate înaintea Mirelui spre a fi şi ei din plin miluiţi.
Legătura rugăciunii tale cuprindea toată lumea, împodobindu-o în chip minunat,
Ca un copil înţelept contemplai armonia aşezării ei în modul cel mai curat.
Pecetea sfatului înţelept schimba cu totul viaţa celor ce te întâlneau,
În spatele chipului de teolog întâlnind un avvă pe care din prima clipă îl iubeau.
Ce să fie acest mister pe care nici inimile lor nu-l descifrau ?
Ce raze din frumuseţea-ţi sufletească şi pe privitori îi mişcau ?
Înaintea ta toţi se simţeau mici, neştiind ce cuvânt să aducă,
Copleşiţi fiind de măreţia tainei, credeau că văd o nălucă.
Parcă au mai întâlnit undeva acest sentiment, dar nu-şi mai amintesc...
Gândul se chinuia să găsească asemănarea cu ceva înţelept...
De fapt, Hristos vorbea prin tine, Acelaşi Hristos Ce Se descoperă tuturor,
Duhul Lui se odihnea peste tine, chemând pe toţi la veşnicul adevăr.
Inima era într-o nesfârşită lumină, desfiinţându-se noaptea patimilor,
Prin urmare măsura timpului nu mai există în viaţa luminată a Sfinţilor.
Privirea inimii contemplă neîncetat lumina cea dumnezeiască,
Şi o cheamă spre adâncuri şi mai mari, timpul n-ar fi făcut decât s-o nimicească.
Ca cel ce aveai rugăciunea neîncetată, te aflai totdeauna înaintea lui Dumnezeu,
Pentru ce era necesară limitarea prin măsurarea clipelor ce se scurgeau mereu ?
Drumul veşniciei l-ai pregătit încă de aici prin unirea cea dătătoare de viaţă,
Ai murit păcatului, ca să poţi intra curat şi neoprit de nimeni în a cerului dimineaţă.
Întreaga viaţă ochii ţi-au fost aţintiţi spre icoana Preasfintei Treimi,
În a Cărei taină ai intrat, făcându-te însuşi soare al dumnezeieştii iubiri.
Călătoreai prin lume cu toiagul rugăciunii îmbătat de adierile Duhului,
Care te făceau să nu vezi urâţenia lumii, ci să contempli lumina Cuvântului.
Gândul ţi-era totdeauna îndreptat spre viaţa veşnică, din paharul căreia ai băut,
Iar acum în Împărăţia lui Hristos la masa cerească te desfătezi deplin de Cuvânt.
Frumuseţea sufletului omenesc ai cercetat-o cu uimire şi bucurie în oglinda Adevărului,
Odihnind în inimă iubirea dumnezeiască ai aflat cheia de deschidere a cerului,
Prin cerul deschis şi mai multă dragoste Domnul revărsa, învăluind şi pe cei din preajmă,
Iar eu odihnind patimile, nu-i de mirare că toţi sunt stârniţi să mă hulească.
Valoarea persoanei ai ridicat-o la adevărata înălţime, descoperindu-o ca izvor al iubirii,
Celălalt e raza de lumină căruia omul trebuie să-i slujească cu toată puterea dăruirii.
Înţepat de vispile gândurilor răutăţii, eu fac din aproapele meu un slujitor,
Subordonându-l intereselor mele şi tratându-l ca pe un obiect uneori folositor.
Orice deschidere a mea spre celălalt mi se pare a fi o făţărnicie,
De vreme ce sunt departe de imaginea omului plin de cucernicie.
Umbrele patimilor încă se văd pe chipul sufletului meu,
Mai rău e că lenevirea mă împiedică spre a-L urma pe Dumnezeu.


Bucură-te, izvor al teologiei însufleţit de curgerile iubirii dumnezeieşti,
Altar al Veşnicului Împărat pe care s-a jertfit tâmâia gândurilor cereşti,
Uşă a cunoaşterii lui Dumnezeu deschisă cu cheia rugăciunii,
Soare dumnezeiesc moştenitor al slavei nemărginite a Treimii,
Înălţime serafimică dobândită prin trecerea hotarului neapropiat,
Flacără veşnică în bătăile dumnezeieştii iubiri a Marelui Împărat,
Cheie dumnezeiască ce deschide tuturor porţile minţii căutătoare,
Vas al înţelepciunii cereşti în care au picurat tainele mai presus de purtare,
Descoperirea adâncului de lumină din şanţurile inimii săpate de dor,
Revărsarea comorii sufleteşti în cărţile călăuzitoare spre Adevăr.
Rază ce cercetează mintea însetată de cunoaştere tainică,
Aprinderea flăcării dumnezeieşti în inima cucernică,
Cărare mistică bătătorită de paşii rugăciunii,
Carte în care Duhul a scris tainele iubirii,
Icoană a înţelepciunii dumnezeieşti în priveliştea gândului,
Desăvârşirea pururea mişcătoare ce se împărtăşeşte de lumina Cuvântului,
Veşmânt al rugăciunii ce îmbracă sufletul străin de pătimire,
Acoperământ de iubire ce cheamă şi inima nostră la mântuire.
Soare bogat ce trimite razele cunoştinţei de Dumnezeu,
Unduiri nesfârşite de har ce cheamă la iubire mereu,
Vederea celor nevăzute pe cerul minţii gânditoare,
Încuviinţarea în inimă a trecerii tale luminătoare,
Călător spre centrul inimii pe raza rugăciunii,
Pecete a Duhului spre dezvăluirea tainei îndumnezeirii,
Carte a purtărilor cuvioase după legea cea luminată,
Oglindă ce a adâncit o clipă din scânteia minunată.
Moştenitor al pocăinţei Sfinţilor Părinţi,
Învăluire de lumină a minţii celor smeriţi,
Atingerea pragului dragostei ca început al veşniciei,
Martor al lucrării dumnezeieşti după măsura cucerniciei,
Filocalie în care s-a adunat buchetul virtuţilor dumnezeieşti,
Înger în trup încă de pe pământ, prin sălăşluirea minţii în cămările cereşti. 

Aici Iisus a inmultit vinul la nunta din Cana Galilei - Ierusalim











mai multe cititi aici :


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

9 mai 2018

Extrase despre mângâiere

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



- De se va răscula în cugetul tău roiul gândurilor urâte şi slăbind vei fi biruit să şti că pentru o vreme te-ai despărţit de harul dumnezeiesc.

- Monahul este dator să aleagă postul cel mai frumos, să nu se lase robit de patimi şi să porte grijă pururea de cea mai deplină linişte (isihie).

- Dracii care urăsc sufletele noastre, dă unora în gând să ne aducă laude reci, apoi ne îndeamnă să le îmbrăţişăm plini de bucurie.

- Primeşte mai bine pe cel ce te batjocoreşte decât pe cel ce te laudă, de care s-a scris că nu se deosebeşte de cel ce blestemă.

- Când, sârguindu-te pentru virtutea postirii nu o poţi dobândi din pricina neputinţei şi cu inima zdrobită te întorci cu mulţumire către Purtătorul de grijă şi Judecătorul tuturor, însuşi faptul de a mulţumi milostivirii lui Dumnezeu ţi se va pune în socoteală, numai să te arăţi pururea umilit înaintea Domnului şi să nu te înalţi faţă de nici un om.

- Ştiind vrăjmaşul că rugăciunea ne stă nouă apărătoare iar lui vătămătoare, se sileşte să ne desfacă de ea, ne împinge la pofta ştiinţelor elineşti.

- Iar a cânta nu este propriu celor ce se roagă, cerând ceva celor ce se veselesc, dar veselia să o amestecăm cu frică Dumnezeiască.

- Drept aceea siliţi-vă să vă arătaţi credinţă şi cunoştinţă mai mult prin fapte.

- În stările triste ale sufletului obişnuieşte să înflorească harul lui Dumnezeu.

- Nimic nu obişnuieşte să piardă aşa mult virtutea ca luarea în ras, batjocora şi vorbirea deşartă. Dar iar, nimic nu înnoieşte sufletul învechit şi nu-l face să se apropie de Dumnezeu, cu frică de Dumnezeu, ca atenţia cea bună, cugetarea neîncetată la cuvintele lui Dumnezeu, înarmarea cu rugăciunea şi urmărirea câştigului din privegheri.

(Sursa: Filocalia)

8 mai 2018

Sfântul Ioan, Evanghelistul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...Daniela Ristea

...8 MAI...
... SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST IOAN TEOLOGUL,...
... numit „ucenicul pe care îl iubea Iisus”...Sau "Fiul Tunetului ",sau "vestitorul Evangheliei iubirii "...

...Sfântul Ioan, Evanghelistul și Teologul, a fost unul dintre cei doisprezece Sfinți Apostoli ai Domnului nostru, Iisus Hristos. Ioan este unul dintre cei patru evangheliști. El a lăsat ca moștenire tuturor credincioșilor scrierile sale canonice, nou-testamentare: Evanghelia, trei Epistole și Apocalipsa și tot el este acela care a vestit lumii că „Dumnezeu este iubire” și „Dumnezeu este lumină”.

...Sfântul Apostol Ioan este prăznuit de trei ori pe an, însă în ziua de 8 mai este sărbătorit în cinstea minunii care are loc, în fiecare an, în această zi, la mormântul său.

...Dumnezeu face minuni prin toți sfinții săi, prin cei care au suferit sau au murit pentru El, prooroci mucenici, sfinții Săi apostoli și ucenici și toți cei care au dus o viață curată și sfântă, învrednicindu-I Împărăției Cerurilor și vieții veșnice, iar locurile de îngropare ale lor le binecuvântează cu multe minuni și daruri.

...La mormântul Sf. Ioan Evanghelistul izvorăște, din Suflarea Duhului Sfânt, o pulbere sfântă, care izbucnește afară în fiecare an, la această dată.
...Localnicii o numesc „mană”.

...Această pulbere divină este cunoscută pentru darurile ei vindecătoare, atât pentru suflet, cât și pentru trup.

...Simbolul Sfântului Ioan Evanghelistul este vulturul.
...Mormântul său făcător de minuni se află în cetatea Selcuk din Efes, Turcia.

RUGĂCIUNEA SFANTULUI EFREM CEL NOU-5 MAI (zi de praznuire)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

🙏 

Doamne si Stapanul vietii mele,duhul trandaviei,al grijii de multe,al iubirii de stapanire si al grairii in desert,departeaza-l de la mine.Iar duhul curatiei,al gandului smerit,al rabdarii si al dragostei daruieste-l mie,slugii tale.Asa,Doamne,Imparate,daruieste-mi sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu,ca binecuvantat esti,in vecii vecilor.Amin!

Sf.Mucenic Efrem cel Nou,s-a nascut de Ziua Crucii in anul 1384,intrand la o varsta frageda in manastire,de dragul Domnului Hristos si a Maicii Domnului.In anul 1425,turcii au cotropit manastirea in care a intrat el,ucigand multi monahi,iar pe Efrem l-au luat prizonier.Dupa ce l-au torturat multe luni,in data de 5 mai 1427,Sf.Efrem a murit,la varsta de 42 ani.Bataia si tortura zilnica nu l-au facut pe Sf.Efrem sa renunte la Hristos si sa devina musulman.Ucis de turci,in urma cu aproape 6 secole,dupa ce vietuise la Manastirea Maicii Domnului,din actuala localitate Nea Makri,Sf.Efrem a ramas smerit in groapa,pana in anul 1950,cand s-a aratat aievea unei maici pline de smerenie si duh,pe nume Macaria,spunandu-i unde sunt cinstitele sale moaste.Cinstitele moaste ale Sf.Efrem sunt si astazi intregi si emana un miros placut,aflandu-se la manastirea Nea Makri din Attica,Grecia,N-E Atenei,manastire inchinata Maicii Domnului,acum cunoscuta si ca Manastirea 
Sf.Efrem..

Dumnezeu m-a invrednicit de am ajuns la această sf. Mânăstire...intr-un pelerinaj in 2017...

7 mai 2018

FIECARE PREOT CRESTIN ORTODOX, ESTE CA UN HRISTOS

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


   In viata unui Sfant se povesteste cum acesta s-a intalnit odata cu Satana si l-a intrebat pe vrajmasul oamenilor: "Ce te supara pe tine cel mai mult in lume?"
Iar diavolul i-a raspuns asa: "Hristosii acestia maruntei". "Cine sunt aceia?", a intrebat Sfantul pe Satana.
 Si Satana i-a raspuns: „Preotii fiindca, fiecare preot este ca un Hristos. Ei ma supara. Ei imi incurca treburile cel mai mult. Preotii si calugarii imi incurca socotelile si ii opresc pe oameni sa mearga spre iad“. Si cei mai pacatosi dintre calugari se roaga pentru cat mai multi oameni si chiar pentru intreaga lume. Se roaga si pentru cei vii si pentru cei morti. Nu conteaza neaparat cantitatea, cate sute de metanii a facut, cate catisme a citit intr-o noapte.
Chiar si un TATĂL NOSTRU, zis in Duhul lui Hristos, spus din adancul unui suflet smerit, este cat o Psaltire! ("Traiti frumos si-n bucurie!"

- Inalt Prea Sfintitul Justinian Chira)

6 mai 2018

NU SUNT VREDNIC!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


de Preot Sorin Croitoru
"Nu sunt vrednic să-mi treci pragul",
A spus Domnului sutașul
Și L-a lăudat Mesia
Și s-a minunat orașul..
Nu-nțelegem cum păgânul,
Care nu primise harul,
Și-a recunoscut Stăpânul
În Iisus, numit.. "tâmplarul"!
Tot la fel a zis și Simon,
Când l-a vizitat Hristos:
"Ieși Stăpâne de la mine,
Că-s un rău și-un păcătos"!
Ne mirăm de umilința
Unui amărât pescar,
Care-apoi avea să fie
Un apostol plin de har..
Astăzi, dragii mei, credință
Parcă, parcă mai găsim..
Dar în sfânta umilință,
Care dintre noi trăim?..
Ne lipsește "Nu sunt vrednic,
Sunt un rău și-un păcătos!",
Fiecare azi se crede
"Sfințișorul" lui Hristos..
Vai, săracii sfinți din ceruri,
Care au sfințit pământul,
N-a fost zi să nu își plângă
Fapta, gândul și cuvântul..
Ei, ce răspândeau mireasmă,
Se băteau cu pumnii-n piepturi..
Noi, lipsiți de fapte bune,
Căutăm cinstiri și drepturi..
Știm să-i judecăm pe oameni
După titluri și ștampile,
Dar o școală ne lipsește:
Școala inimii umile!
Societatea funcționează
Pe principii păcătoase,
Iar Biserica de astăzi
Are reguli curioase:
Noi ne credem ucenicii
Celui simplu și umil,
Dar prin îngâmfarea noastră
Demonstrăm.. al lumii stil!

Voi ați înțeles ideea?..
"NU SUNT VREDNIC!" cât mai des;
Umilința este cheia
Creștinescului succes!
amin
Sorin Croitoru

Arhivă blog

CATEGORII

. Despre Evlavie (3) .RUGĂCIUNE (23) .Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul (2) .Rugăciune către Sfântul Mucenic Fanurie (2) ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI (1) ACATISTE (11) ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop (1) ACATISTUL Sfantului Ciprian (2) Acatistul Sfantului Gheorghe (3) Acatistul Sfantului Nectarie Taumaturgul (2) Acatistul Sfantului Nicolae (1) Acatistul Sfântului Eftimie cel Mare (1) Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL (1) Acatistul Sfântului Serafim de Sarov - 2 Ianuarie (1) ACATISTUL SFÂNTULUI STELIAN (1) Acatistul Sfintei Cruci (1) ACATISTUL SFINTEI MUCENITE VARVARA (3) Acatistul Sfintei Muceniţe Sofia şi a celor trei fiice ale sale: (1) Acatistul Sfintei Parascheva (2) Acatistul Sfintilor Brancoveni (1) Acatistul Sfintilor Trei Ierarhi (1) ACATISTUL SFINȚILOR IOSIF IACOB ȘI DAVID PROOROCUL (1) Acatistul Sfinţilor Teodor Tiron şi Teodor Stratilat (2) Adormirea Maicii Domnului (1) Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (1) ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN (1) AGHIAZMA SAU APA SFINTITA (2) AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI (1) AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE (9) AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI (4) AICI GASESTI MOASTELE SFINTEI PARASCHIVA (3) AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI (7) AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI (1) AICI SE GASESC SFINTE MOASTE (2) Alexandru Pesamosca (2) APOSTOL ŞI MUCENIC ŞTEFAN (1) Arhanghelui Gabriel. (1) ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN (6) Articole Apopei Roxana (1) Articole Ioan Monahul (5) AUDIO..VISARION IUGULESCU (1) BISERICI (35) BUNA VESTIRE (2) CANOANELE SFANTULUI CALINIC (2) Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui (1) Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti (2) CANONUL SFANTULUI EFREM SIRUL (1) Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei (1) CARTI INTERESANTE (1) Cei patru Sfinţi Evanghelişti (1) CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL (6) Cele noua lectii predate de Sfintii Petru si Pavel (1) Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? (2) CITATE DESPRE RABDARE (1) CITATE DIN FILOCALIE (1) CITATE DIN SF EVANGHELIE (3) CUGETARI ORTODOXE (1) CUM ÎNSEALĂ DIAVOLUL PE OM (1) CUM SA NE RUGAM (8) CUVINTE DE FOLOS (32) Cuviosul Arhimd. Sofronie (1) CUVIOSUL ISIDOR PELUSIOTUL (1) Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) (4) CUVIOSUL SERGHIE: (2) Cuviosul Tadei de la Vitovnita (1) Cuviosului Sofronie Saharov (1) DESPPRE VRAJI SI FARMECE (1) DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR (1) DESPRE AVORT (3) DESPRE ACATISTE SI PARACLISE (1) DESPRE APOCALIPSA (1) DESPRE BOALA (2) Despre Boboteaza (1) DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. (2) Despre Clopote (1) Despre colivă (2) DESPRE CREDINTA (1) DESPRE CRUCE (6) DESPRE DIAVOL (13) DESPRE DRAGOSTE (1) Despre educatia crestina a copiilor (1) DESPRE HAINELE PREOTESTI (2) DESPRE ICOANE (10) DESPRE INGER PAZITOR (3) Despre invidie (1) DESPRE JUDECAREA APROAPELUI (2) DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE (7) DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU (4) DESPRE LACRIMI (2) DESPRE LUMANARI (4) DESPRE MAICA DOMNULUI (3) DESPRE MANIE (2) Despre milostenie (2) DESPRE MOARTE (5) DESPRE OZN-URI (1) DESPRE PACAT (3) DESPRE POCAINTA (2) DESPRE POST (12) Despre PREOTUL DUHOVNIC (2) DESPRE RAI SI IAD (4) DESPRE RUGACIUNE (30) Despre Rugaciunea Inimii (2) Despre Sfanta Impartasanie (1) DESPRE SFINTELE MOASTE (6) DESPRE SMERENIE (3) DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM (7) DESPRE SUFLET (1) DESPRE TALISMAN (1) DESPRE TRUFIE (1) DESPRE URA (1) DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN (13) DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA (1) Drumul sufletului după moarte (1) Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon (2) Duminica Tuturor Sfintilor (1) ENIGMA MARAMEI VERONICĂI (2) EPISTOLIA DOMNULUI (2) EVANGHELIA ZILEI 16. 11. 2014 (1) GRIGORIE TEOLOGUL ŞI IOAN GURĂ DE AUR (1) ICOANA BIZANTINĂ (1) IER. SAVATIE BASTOVOI (1) IEROD. VISARION IUGULESCU (6) INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: (1) INDREPTAR SPOVEDANIE DE VALERIU GAFENCU (1) Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului (1) INTERVIURI (33) INVATATURI (121) IZVORUL TAMADUIRII (2) ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (1) Întâmpinarea Domnului -Stretenia (2) Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" (1) Lancea cu care a fost omorât Hristos (1) Legenda Sfântului Valentin (1) Maica Pelaghia (1) MANASTIREA HUREZU (1) MARGARITARE DUHOVNICESTI (1) Maria Egipteanca (6) MILOSTENIA (1) MILOSTENIE..VREAU AJUTOR (5) MINUNEA DE LA SF.MORMANT (1) Minuni ale Sfantului Nectarie (16) Minuni Sfanta Parascheva (3) MINUNI.. (60) MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA (3) Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (2) NICOLAE VELIMIROVICI (2) O ISTORIOARA CU O VEDENIE FALSA (1) O rugăciune de dimineaţă (1) OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM (1) PAR. ILIE CLEOPA (3) PARACLIS LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ( 29 AUGUST) (1) PARACLISUL CUVIOSULUI GHEORGHE DE LA HOZEVA (8 IANUARIE) (1) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IOAN EVANGHELISTUL ( 8 mai) (2) PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie) (4) PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC MINA (11 NOIEMBRIE) (4) PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) (1) Parastasele și folosul lor (3) PARINTELE ADRIAN FAGETEANU (5) PARINTELE ARSENIE BOCA (51) PARINTELE ARSENIE PAPACIOC (17) PARINTELE CLEOPA (44) PARINTELE ILARION ARGATU (10) PARINTELE ILIE LACATUSU (4) PARINTELE IOSIF TRIFA (3) PARINTELE JUSTIN PARVU (8) Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre (2) PARINTELE PAISIE AGHIORITUL (35) PARINTELE PETRONIU TANASE (1) PARINTELE PORFIRIE (6) PARINTELE SOFIAN BOGHIU (5) Parintele Teofil Paraian (1) PARINTELE VISARION IUGULESCU (4) Părintele Ardenie Boca (1) Părintele Constantin Galeriu (1) Părintele Iulian de la Prodromu (1) Părintele Nicău (1) Părintele Proclu (1) PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1) Părintele Rafail Noica (1) Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) (1) Pelerinaj Grecia 2017 (2) Pelerinaj Israel (1) PILDE (127) PILDE CRESTINE (17) PILDE DIN PATERIC (4) POEZII (87) POEZII ..IISUS HRISTOS (14) Poezii cu Preot Ioan (19) POEZII DE ANDREI BOTOSANU (11) POEZII DE CAMELIA CRISTEA (4) Poezii de Costel Ursu (1) Poezii de Doru Avram (1) Poezii de Eliana Popa (14) POEZII DE ILARION ARGATU (2) Poezii de Pr.Gabriel Militaru (1) Poezii de Preot Sorin Croitoru (43) POEZII DE RADU GYR (3) POEZII DE TRAIAN DORZ (7) Poezii de Valeriu Gafencu (3) Poezii de Vasile Militaru (1) Policarp si Laurentiu (1) POSTUL SFINTILOR PETRU SI PAVEL (2) POVESTIRE (6) POVESTIRI DIN PATERIC (1) POVESTIRI DUHOVNICESTI (3) POVESTITE DE SFINTI (25) Pr. Efrem Atonitul (1) PR. PAISIE OLARU (2) PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor (1) Preotul Andrei Constantin (1) PREVIZIUNI (1) Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani (1) PROFETII (30) Prohodul Domnului (1) Proorocul Moise (1) PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA (4) Pruncii Simeon şi Parascheva (1) Psalmi (1) Psalmul 50 (al lui David) (1) PUSTNIC ONUFRIE (1) Rucăciune către sfinti (1) Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos (1) RUGACIUNE CATRE SF. GRIGORIE DECAPOLITUL (1) Rugaciune catre Sf. Nectarie (2) RUGACIUNE CATRE SFANTUL CUVIOS STELIAN (1) RUGACIUNE CATRE SFANTUL NICOLAE (1) Rugaciune pentru bolnavii de cancer. (1) RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA (1) Rugaciunea Sfantului Ciprian (1) Rugaciunea Sfintei Cruci (1) RUGACIUNI (86) Rugăciune catre Sfantul Ilie (3) Rugăciune catre Sfantul Nectarie (2) Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului (1) RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA (2) Rugăciune către sf Arhangheli Mihail Si Gavril (1) Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul (3) Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (2) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL GHEORGHE (1) Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici (3) RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL (1) Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul (1) RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII (3) Rugăciune de pocăinţă (1) Rugăciune pentru căsătorie... (2) RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN (1) Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: (3) Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina (1) Rugăciuni către Sf. Pantelimon (2) Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii (1) SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM (4) SARBATORI (27) Sânzaienele (1) SCOPUL VIETII CRESTINESTI (1) SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. (1) Sf ap Iacob al lui Zevedeu (1) SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR (2) Sf Efrem cel Nou (1) Sf Gheorghe (2) Sf Gheorghe Hozevitul (2) Sf Ignatie (1) SF IOAN GURA DE AUR (16) Sf Lazăr din Betania (1) SF SPIRIDON (1) SF. IERARH ANTIM IVIREANU (2) Sf. Ignatie Teoforul (4) SF. IOAN BOTEZATORUL (14) SF. IOAN DE LA PRISLOP (3) Sf. Mc. Calistrat; (1) Sf. Porfirie Bairaktaris (1) Sf. Prooroc Iona (1) Sf. Sfintit mucenic Valentin (1) SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA (2) SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA (5) Sf.Ignatie Briancianinov (1) Sfanta Ana (5) SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA (1) SFANTA DUMINICA (1) SFANTA ECATERINA (1) SFANTA FILOFTEIA (11) SFANTA HRISTINA (3) Sfanta Iulia (1) SFANTA LITURGHIE (1) Sfanta Lucia (3) Sfanta Macrina (1) Sfanta Marina (5) Sfanta Mucenita Haritina (1) Sfanta Mucenita Sofia si fiicele sale (1) Sfanta Mucenita Tecla (2) SFANTA PARASCHIVA (12) Sfanta Salomeea (1) Sfanta Tatiana (3) Sfanta Teodora (1) Sfanta Veronica (1) SFANTA XENIA (5) Sfantul ioan Iacob Hozevitul (5) Sfantul Mc Ioan Valahul (2) SFANTUL ADRIAN (6) Sfantul Alexandru (2) Sfantul Andrei - Apostolul romanilor (3) Sfantul Andrei Rubliov (1) SFANTUL ANTONIE CEL MARE (8) Sfantul Ap.Timotei (5) SFANTUL APOSTOL ANDREI (7) SFANTUL APOSTOL IOAN (3) Sfantul Apostol si Evanghelist Matei (3) Sfantul Apostol Tadeu (1) SFANTUL CRISTIAN (1) Sfantul Cuvios Patapie (3) SFANTUL DANIIL SIHASTRUL (1) Sfantul Dimitrie al Rostovului (1) SFANTUL DUMITRU (13) Sfantul Efrem Cel Nou (3) Sfantul Eftimie cel Mare (1) Sfantul Emilian (1) Sfantul Fanurie (1) SFANTUL FILIP (2) SFANTUL GHEORGHE (3) Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN (1) Sfantul Gherasim din Kefalonia (1) SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL (2) Sfantul Haralambie (2) SFANTUL IERARH PARTENIE (1) Sfantul Ierarh Vasile cel Mare (5) SFANTUL ILIE (9) Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava (5) SFANTUL IOAN DAMASCHIN (2) SFANTUL IOAN IACOB HOZEVITUL (5) SFANTUL IOAN RUSUL (10) SFANTUL IOAN SCARARUL (3) SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS (6) Sfantul Isidor din Hios (1) Sfantul Isidor Pelusiotul (1) Sfantul Iuda (1) Sfantul Iuliu Veteranul (1) Sfantul Lazăr din Betania (1) SFANTUL MACARIE CEL MARE (2) SFANTUL MARCU ASCETUL (1) Sfantul Maxim Mărturisitorul (1) SFANTUL MINA (12) Sfantul Mucenic Gheorghe (2) Sfantul Mucenic Polieuct (1) SFANTUL MUCENIC TRIFON (3) SFANTUL NECTARIE (43) SFANTUL NICOLAE (20) Sfantul Nil Dorobantu (1) SFANTUL PAHOMIE CEL MARE (1) SFANTUL PANTELIMON (15) Sfantul Parinte Vichentie Malău (1) Sfantul Policarp (1) Sfantul Prooroc Iona (1) Sfantul Sava (1) SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT (1) SFANTUL SERAFIM DE SAROV (11) Sfantul Serafim de Virita (3) SFANTUL SILUAN ATONITUL (2) Sfantul Simeon Stalpnicul (2) SFANTUL SPIRIDON (13) SFANTUL STEFAN (9) Sfantul Stefan cel Mare (4) SFANTUL STELIAN (8) Sfantul Teodor Studitul (2) Sfantul Teodor Tiron (3) Sfantul Teodosie cel Mare (3) Sfantul Teodosie de la Brazi (2) SFANTUL TIHON DE ZADONSK (1) Sfantul Trifon (1) SFANTUL VASILE (3) SFANTUL VASILE CEL MARE (1) SFANTUL VICTOR (1) Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou (2) SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA (1) SFATURI CRESTINE (17) SFATURI DE LA PARINTELE IOAN (14) Sfaturi de la parintele Iustin Parvu (1) SFATURI DUHOVNICESTI (42) SFATURI PENTRU ANUL NOU (1) Sfaturi pentru suflet (6) SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA (1) Sfânta Muceniţă Agnia (1) SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI (1) Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale (1) Sfânta Salomeea (1) Sfânta Teodora de la Sihla (2) Sfântul Antonie cel Mare (5) SFÂNTUL ANTONIE DE LA IEZERU VÂLCEA (1) Sfântul Apostol Filip (6) SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU (1) Sfântul apostol Luca (1) Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan (1) SFÂNTUL ARHIDIACON (1) Sfântul Ciprian si Iustina (2) SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) (1) SFÂNTUL CUVIOS ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCEA (1) Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul (1) Sfântul cuvios Memnon (1) SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE (1) Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ (1) SFÂNTUL CUVIOS PĂRINTE MAXIM MĂRTURISITORUL (1) SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS (1) Sfântul Efrem cel Nou (2) Sfântul Efrem Sirul (8) Sfântul Gheorghe Hozevitul (1) Sfântul Grigorie (1) Sfântul Grigorie de Nyssa (2) Sfântul Grigorie Palama (2) Sfântul Haralambie (1) Sfântul Ierarh Eumenie (1) Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou (2) SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ (3) Sfântul Ierarh Vasile Cel Mare. (1) Sfântul Ioan Botezătorul (16) SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: (2) Sfântul Ioan Evanghelistul (1) Sfântul Ioan Gură de Aur (5) Sfântul Ioan Iacob Hozevitul (6) Sfântul Ioan Rilă (1) SFÂNTUL ISAAC SIRUL (2) SFÂNTUL MACARIE EGIPTEANUL (1) SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT (1) Sfântul Mc. Gheorghe (1) Sfântul Moise Etiopianul. (1) SFÂNTUL MUCENIC CALINIC (1) Sfântul Nicolae (5) Sfântul Nicolae Velimirovici (3) Sfântul Pahomie (1) SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA (1) SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 (1) Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist (1) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC HARALAMBIE (2) SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN (1) SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL (1) SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU (1) Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina (1) SFINTELE PASTI (7) SFINTELE TAINE (1) SFINTI (207) Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel (3) Sfintii 40 de mucenici (1) Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea (1) SFINTII APOSTOLI (12) SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL (8) SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL (14) Sfintii Atanasie si Chiril (3) SFINTII CHIR SI IOAN (3) SFINTII CONSTANTIN SI ELENA (1) Sfintii impărati Constantin si Elena (3) Sfintii Inchisorilor (1) SFINTII IOACHIM SI ANA (1) Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. (1) Sfintii Marturisitori Ardeleni (1) Sfintii Mihail si Gavril (4) Sfintii Simeon si Ana (1) Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan (6) Sfintii Varsanufie si Ioan (2) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) (1) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana (1) SFINŢII PATRUZECI DE MUCENICI DIN SEVASTIA (1) SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR (1) SFINŢII TREI IERARHI: VASILE CEL MARE (1) Sfînta Mare Muceniţă Irina (1) Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea (1) SINUCIGAŞII (1) SÎMBATA LUI LAZAR. FLORIILE (1) so (1) SOBORUL MAICII DOMNULUI (1) Soborul Sfinților 70 de Apostoli. (1) TAINA CASATORIEI (1) TAINA SFINTEI SPOVEDANII (2) TEODORA DE LA SIHLA (2) Tezaurul Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai (1) Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva (1) TREPTELE PACATULUI (2) TROPARUL SFANTULUI IERARH IOSIF DE LA PARTOS (2) TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE (1) TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI (1) TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII (1) Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare (1) VALERIU GAFENCU (4) VAMEȘUL ȘI FARISEUL (1) VAMILE VAZDUHULUI (1) Versuri de Horațiu Stoica (1) VEŞMÂNTUL ÎMPLINIRII RUGĂCIUNII LUMINĂTOARE (1) VIATA LUI IISUS HRISTOS (1) Viata Sf.Mare Mucenic Mina (1) Viata Sfantului Fanurie (27 august) (1) Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos (1) VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR (9) Zămislirea Sfantului Ioan Botezătorul (1)

sfinti romani

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

SFINTI

SFINTI