"Oare de ce sufletul nostru, deși râvnește să placă lui Dumnezeu, cade iar și iar în mrejele poftei și ale păcatului? Oare nu vedem cum obișnuința de a ceda în fața ispitelor ne înrobește, făcându-ne să trăim ca niște prizonieri ai propriilor patimi? Omul care se lasă biruit de poftă ajunge să simtă o grea povară în inima sa: deși fața lui este veselă înaintea oamenilor, iar vorbele sale par evlavioase, înlăuntrul său mustrarea și scârba nu-i dau pace.
Această stare este lucrarea vrăjmașului, care leagă sufletul cu lanțurile obișnuinței păcatului, făcându-l să creadă că nu mai poate scăpa. Dar oare nu este Dumnezeu mai puternic decât orice lanț? Să nu ne lăsăm înșelați de această amăgire! Cu lacrimi de pocăință, cu rugăciune stăruitoare și cu smerenie, sufletul poate fi eliberat. Să fugim de fățărnicie și să ne curățim lăuntrul, căci doar așa vom afla adevărata pace și bucurie înaintea Domnului."
Sfântul Efrem Sirul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.