de Preot Sorin Croitoru
Doi sfinți ce în urcușul lor
O dată doar s-au poticnit;
Mânați de arzătorul dor,
Căderile nu i-au oprit.
Doi sfinți ce au urcat mereu
Și nu s-au odihnit deloc:
În zborul lor spre Dumnezeu,
Păreau doi porumbei de foc.
Doi sfinți ce ne învață azi
Că nu e vreme de zăcut:
În viața asta chiar de cazi,
Începi să urci de la-nceput.
Doi sfinți ce cu exemplul lor
Ne dau curaj ca să visăm,
Ne-aprind de-al veșniciei dor
Și ne îndeamnă să urcăm.
Doi sfinți ce n-au privit nicicând
Spre înapoi, ci doar în Sus;
Aveau în minte doar un gând:
Cum să ajungă la Iisus!
Din dragoste de El au scris,
Au predicat și-au suferit,
S-au ocupat cum au promis
De mieii Mielului Jertfit..
Din dragoste de El puneau
Nenumărate temelii
Bisericii ce-o întăreau
Cu harul Apei Celei Vii..
Din dragoste de El certau
Cu glas de tunet uneori
Pe cei ce Domnului greșeau
Și-apoi erau nepăsători!
Acum ei sunt în ceruri, sus,
Cu Soarele Neasfințit,
Cu Domnul lor Cel scump, Iisus,
Pe Care-atât L-au mai iubit..
Și astăzi ei, de sus din Cer
Se roagă pentru noi cu dor
Credință să avem de fier
În Domnul nostru și al lor!
amin

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.