Acatistul Sfântului Eftimie cel Mare

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Dupa rugăciunile incepătoare:

                                                                      Condacul 1

Preacuviosului și de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru celui minunat întru fapte vrednice de fericire, cântări de lăuda să-i împletim noi, fii săi. Luminătorului pustiei și povățuitorului călugărilor cu fapta și cu cuvântul, că celui ce are îndrăzneală către Domnul, să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Eftimie !
                                                                        Icosul 1

Înger între oameni pe pământ ai petrecut, Părinte Eftimie, înălțându-te în sus cu aripile smereniei, Preacuvioase, pentru care de la toți auzi unele că acestea:

Bucură-te, înger pământesc;
Bucură-te, omule ceresc;
Bucură-te, înălțimea faptelor bune;
Bucură-te, a smereniei înălțime;
Bucură-te, al monahilor îndreptătorule;
Bucură-te, al tuturor povățuitorule;
Bucură-te, că înfrânare ai săvârșit;
Bucură-te, că poftele le-ai biruit;
Bucură-te, părinte al părinților;
Bucură-te, părtaşule al pustnicilor;
Bucură-te, că de tine s-au bucurat îngerii;
Bucură-te, că de tine s-au veselit cetele drepților;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Eftimie!

                                                           Condacul al 2-lea

Cu lumina cea neapropiata luminat fiind tu, cum vom incepe a lauda minunatele tale fapte de care si ingerii s-au mirat, noi, cei din tarana si supusii tuturor patimilor ? Ci biruiti de dragostea cea catre tine, Preacuvioase Parinte, te laudam, cantandu-I lui Dumnezeu: Aliluia !

                                                           Icosul al 2-lea

Ca un soare ai stralucit in pustietati, Parinte Eftimie, cu invataturile luminand pe cei ce veneau la tine cu suflet neindoit; pentru aceasta auzi de la toti asa:
Bucura-te, cel plin de darul Preasfantului Duh;
Bucura-te, cel ce cu lumina cea neapropiata ai fost stralucit;
Bucura-te, precum un soare ai luminat;
Bucura-te, ca izvoare de mantuire in pustie ai aratat;
Bucura-te, ca prin tine multi s-au mantuit;
Bucura-te, ca stalp cu chipul focului te-ai aratat;
Bucura-te, ca negura patimilor cu lumina cunostintei ai gonit;
Bucura-te, ca Domnului cu suflet arzator ai slujit;
Bucura-te, cel ce mult te-ai nevoit;
Bucura-te, ca tuturor pilda de fapte bune ai devenit;
Bucura-te, ca mai intelept decat toti inteleptii lumii acesteia te-ai dovedit;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Eftimie!
Condacul al 3-lea
Afierosit lui Dumnezeu din pantecele Maicii Tale ca un alt Samuil, Parinte Eftimie, dupa numele tau te-ai facut mangaiere credinciosilor, calugarilor toiag de intarire, ajutor celor ce canta: Aliluia!

                                                          Icosul al 3-lea

Veseliti-va! A zis parintilor tai ingerul Domnului – ca prunc se va naste voua, numit cu numele ‘veseliei’ – si apoi te-ai zamislit in pantece, aducandu-le lor fagaduinta si din pruncie cu rugaciunea te-ai hranit. Pentru care auzi de la noi unele ca acestea:
Bucura-te, ca mai inainte de a te naste Domnului ai fost afierosit;
Bucura-te, ca prin rugaciunea parintilor tai ai fost daruit;
Bucura-te, ca si ingerul in vedenie le-a zis lor: ‘ veseliti-va’;
Bucura-te, ramura binecrescuta;
Bucura-te, cel numit cu numele veselie;
Bucura-te, pazitorule al curatiei;
Bucura-te, ca, prin tine, veselie sfintele biserici au luat;
Bucura-te, ca nascandu-te maica ta de nerodire si intristare s-a izbavit;
Bucura-te, ca si ea, dupa moartea tatalui tau, Domnului a slujit;
Bucura-te, ca diaconita a fi s-a invrednicit;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                         Condacul al 4-lea

Din cea stearpa nascandu-te, lucrator mult roditor de buna rodire duhovniceasca te-ai aratat, taind spinii paganatatii, Preacuvioase, si dumnezeiasca samanta a bunei credinte aruncand, cantai: Aliluia!

                                                           Icosul al 4-lea

Nasterea ta, Preacuvioase Parinte Eftimie, a fost vestita mai inainte de vreme de ingerul cel trimis, ca odinioara la Zaharia, care din pantecele sterp al Elisabetei a odraslit pe Ioan, caruia urmator te-ai aratat; pentru aceasta iti strigam:
Bucura-te, ca la obicei cu marele Ioan Botezatorul te-ai asemanat;
Bucura-te, ca iubitor de liniste ca Marele Arsenie te-ai aratat;
Bucura-te, ca in munti nenumarate minuni ai savarsit;
Bucura-te, ca din boala pe multi ai vindecat;
Bucura-te, ca indraciti ai tamaduit;
Bucura-te, ca multe suflete ai tamaduit;
Bucura-te, ca pe acestia la Cereasca Imparatie i-ai povatuit;
Bucura-te, cel mult stralucit;
Bucura-te, mare luminatorule;
Bucura-te, cald folositorule;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                             Condacul al 5-lea

De grijile lumesti lepadandu-te si primind viata cea ingereasca, cu infranarea sufletului te-ai impodobit si dar de minuni de la Dumnezeu ai luat din destul cantand: Aliluia!

                                                              Icosul al 5-lea
Preacuvioase Parinte, din pruncie cu osardie spre fapta buna nevoindu-te, ai parasit lumea si toate cele din lume, parintii si bogatiile, iubind viata cu saracie si smerenie, pentru care auzi acestea:
Bucura-te, ca cetatea Melitina ai parasit;
Bucura-te, ca in cetatea Domnului ai intrat;
Bucura-te, ca din pruncie pe monahi ai iubit;
Bucura-te, ca in ceata lor ai intrat;
Bucura-te, ca prieten iubit pe Cuviosul Teoctist cel minunat ai aflat;
Bucura-te, ca impreuna cu dansul pana la sfarsit ai petrecut;
Bucura-te, ca intr-un gand Domnului ati slujit;
Bucura-te, ca vietuire inalta ati dobandit;
Bucura-te, ca locas de incapere Sfantului Duh te-ai facut;
Bucura-te, ca firea infranandu-ti ca firea ingereasca a ajuns;
Bucura-te, luceafar mult stralucit;
Bucura-te, ca la Ceruri pe multi ai suit;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

Condacul al 6-lea

Stralucit-au faptele tale cele bune ca soarele, pe pamant si in cer, buna sluga a lui Hristos, Eftimie caci ne-ai propovaduit noua credinta in Hristos cea adevarata si fara de prihana ; pentru aceasta cantam: Aliluia!

                                                               Icosul al 6-lea

Cu toiagul crucii intarindu-te, Preacuvioase Parinte paraiele faradelegilor le-ai uscat, si din raul desfatarii celei dumnezeiesti, si din izvorul raiului Preafericite adapandu-te, izvoare de mantuire in pustie ai aratat ; pentru aceasta iti stigam:
Bucura-te, ca ai fost incepator de mangaiere Bisericii;
Bucura-te, ca prin nasterea ta toate pornirile eretice le-ai izgonit;
Bucura-te, ca prin cuvinte cu ereticii te-ai luptat si i-ai dovedit;
Bucura-te, ca tare inaintea lor ai stat;
Bucura-te, ca pe Arie si pe Nestorie i-ai lepadat;
Bucura-te, ca pe multi din inselaciunea lor i-ai scapat;
Bucura-te, ca mare luminator te-ai aratat;
Bucura-te, ca pe multi scapandu-i de chinurile iadului la dreapta credinta i-ai adus;
Bucura-te, ca pe multi prin baia Botezului ai curatit;
Bucura-te, ca pe ei curati lui Hristos i-ai adus;
Bucura-te, ca lumea ai luminat;
Bucura-te, ca la cereasca inaltime ca un finic te-ai suit;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                               Condacul al 7-lea

Vrand pe tine a te sfinti tot lui Dumnezeu, Parinte, si dorind slava cea nemuritoare, la El ai alergat cu caldura, prin vietuire curata, prin pustinicie si prin viata prealuminata, strigand: Aliluia!

                                                               Icosul al 7-lea

Saracia Celui ce S-a nascut din Fecioara cu adevarat luand, ai socotit cele trecatoare ca iarba, fericite Parinte ; pentru aceasta spre ravna vietii ingeresti ai ridicat pe toti cei ce-ti strigam tie cu dragoste:
Bucura-te, mult nevoitorule;
Bucura-te, grabnic sprijinitorule;
Bucura-te, al tuturor ajutatorule;
Bucura-te, vietuitorule cel mare al pustiului;
Bucura-te, vlastar nevestejit al Meletinei si al Armeniei;
Bucura-te, ca din tinerete lui Hristos ai urmat;
Bucura-te, ca de trupul cel firesc te-ai lepadat;
Bucura-te, izbavitorul multora din inselaciune;
Bucura-te, datatorul a rauri de tamaduiri;
Bucura-te, cel prin care Dumnezeu S-a preamarit;
Bucura-te, cel prin care satana s-a rusinat;
Bucura-te, ca la ceruri cu invataturile tale ne-ai ridicat;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                       Condacul al 8-lea

Pastorind cu vrednicie pe monahii cei din sfanta la lavra, ii invatati zicand: ‘Privegheati si va rugati ca sa nu cadeti in ispita ; iar aceasta sa stiti, ca mai inainte de orice, se cade ca cei ce s-au lepadat de lume sa nu aiba voia lor, ci sa tina smerita cugetare si ascultare, grijindu-se de ceasul mortii si pururea cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

                                                          Icosul al 8-lea

Aprig dorind slava Imparatiei Cerurilor, te-ai nevoit a-i aduce pe toti la Hristos Mirele cel Vesnic, lamuriti prin fapte bune, pentru care auzi unele ca acestea:
Bucura-te, cel ce prin pildele tale pe multi ai indreptat;
Bucura-te, al Dumnezeiestii Stapaniri cea in Trei Sori tainuitorule;
Bucura-te, al Dumnezeiestii petreceri povatuitorule;
Bucura-te, al celor cazuti din pacate ridicare;
Bucura-te, al multora mantuire;
Bucura-te, ca si pe noi ne povatuiesti a urma tie;
Bucura-te, ca povetelor tale urmandu-le adunam sufletelor noastre bogatie;
Bucura-te, cel prin care cuviosii se imbogatesc;
Bucura-te, cel prin care oamenii se mantuiesc;
Bucura-te, dumnezeiasca mangaiere a tuturor;
Bucura-te, lumina mintii calugarilor;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                       Condacul al 9-lea

Covarsesti, Cuvioase Parinte, pe toti cu blandetea chipului si cu smerita cugetare a inimii, pentru ca darul Preasfantului Duh ai primit, dupa cum dumnezeiescul cuvant ai zis : ‘spre cine voi cauta, decat numai spre cel bland si smerit cu inima, care asculta de cuvintele Mele’ cantand: Aliluia!

                                                           Icosul al 9-lea

In carul faptelor bune sezand, ca Ilie cel ravnitor te-ai mutat la cer unde viata ta aratat s-a scris, si acum inaintea Stapanului stand, pomeneste-ne si pe noi cei care iti cantam:
Bucura-te, ca sfintele 40 de zile in pustie afara de lavra le-ai petrecut;
Bucura-te, ca acolo mai mult te nevoiai;
Bucura-te, ca marelui Ioan Botezatorul urmator te-ai aratat;
Bucura-te, ca precum Moise prin Marea Rosie, asa peste patimi ai trecut;
Bucura-te, ca pe Veliar l-ai biruit;
Bucura-te, ca in asrisa zilei si in frigul noptii mult te-ai trudit;
Bucura-te, ca sufletului tau hrana cea Dumnezeiasca i-ai castigat;
Bucura-te, ca Mantuitorului Hristos ai urmat;
Bucura-te, ca taberele diavolesti le-ai pierdut;
Bucura-te, ca de nalucirile lor nu te-ai temut;
Bucura-te, ca viata vesnica ai castigat;
Bucura-te, ajutorul meu acum si in ceasul mortii mele;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                                 Condacul al 10-lea

Venind in sfanta lavra ta, din dumnezeiasca ta randuiala, ca la 400 de barbati armeni, ai poruncit fratilor sa-i ospeteze pe ei, caci milostiv si primitor de straini ai fost ; pentru aceasta te laudam cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

                                                                    Icosul al 10-lea

Vrand Dumnezeu sa te proslaveasca pep amant, ai inmultit painile, pentru ca, nefiind paine decat pentru 10 barbati, ai saturat atata multime, zicand ucenicului tau Dometian: ‘Mergi, precum ti-am zis ca acestea zice Duhul Sfant: vor manca si le va prisosi!” Pentru care auzi acestea:
Bucura-te, ca Dumnezeu pep amant te-a proslavit;
Bucura-te, ca prin cuvantul tau painile s-au inmultit;
Bucura-te, ca precum Mantuitorul in pustie 5000, asa si tu multime de 400 de barbati ai saturat;
Bucura-te, ca toti de acestea s-au minunat;
Bucura-te, ca pana la 3 luni, usa chelariei nu s-a inchis de multimea painilor;
Bucura-te, ca binecuvantarea pentru vin si untdelemn s-a facut;
Bucura-te, de straini primitorule;
Bucura-te, al tuturor de cele ceresti ospatatorule;
Bucura-te, ca multe minuni ai facut;
Bucura-te, caci alergarea spre izbavire bine o ai savarsit;
Bucura-te, ca dupa lege bine te-ai nevoit si astfel ai luat cununa dreptatii;
Bucura-te, ca acum in cer cu ingerii locuiesti;
Bucura-te, ca Imparatia Ceresca ai dobandit;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                                      Condacul al 11-lea
Seceta pe pamant fiind multa vreme si toti stramtorandu-se, veneau la tine cazand ca sa imblanzesti pe Dumnezeu spre a da ploaie ; iar tu le ziceai : ‘Vrea Dumnezeu, fiilor, prin aceasta pedeapsa sa ne intelepteasca pe noi desavarsit spre a-I canta: Aliluia!’

                                                                      Icosul al 11-lea

Aducand lui Dumnezeu Jertfa cea fara de sange cu multa vrednicie si cu lumina din cer stralucindu-te, a acoperit impreuna cu tine si pe Dometian, ucenicul tau; si a ramas acea lumina de la inceputul Slavosloveniei Intreit Sfinte pana la implinirea ei; pentru aceasta strigam tie:
Bucura-te, caci cu vrednicie ai fost preot lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si pe ucenicul tau asemenea tie l-ai facut;
Bucura-te, ca daruri mari ai primit de la Dumnezeu;
Bucura-te, ca aducand Dumnezeiestile Daruri, vedeai de multe ori pe ingeri impreuna cu tine slujind;
Bucura-te, ca dand fratilor Dumnezeiestile Taine, cunosteai pe cei vrednici si pe cei nevrednici;
Bucura-te, cunoscatorul celor ascunse;
Bucura-te, ca aceste daruri, pentru a ta vrednicie, le-ai primit de la Dumnezeu;
Bucura-te, ca si pe pamant si in cer te-ai proslavit;
Bucura-te, ca alergarea bine o ai savarsit;
Bucura-te, partasule al cetatenilor ceresti;
Bucura-te, ca cerul l-ai descuiat cu rugaciunea ca si maritul Ilie Proorocul;
Bucura-te, ajutorul celor ce se roaga tie;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                               Condacul al 12-lea

Mai inainte ti-a aratat Mantuitorul Hristos mutarea ta cea mult dorita catre Dansul Preacuvioase Parinte, ca odinioara lui Moise, vazatorul-de-Dumnezeu, caruia urmator prin fapte bune facandu-te ai despartit marea patimilor si ai trecut neoprit la pamantul fagaduintei, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

                                                                Icosul al 12-lea

Izvor de tamaduiri, si mai inainte, si dupa moarte, Preacuvioase, pe tine dobandindu-te ca pe un parinte si doctor al sufletelor si al trupurilor noastre, iti cantam si noi, fii tai, zicand:
Bucura-te, mare facatorule de minuni;
Bucura-te, izvor nesecat de tamaduiri;
Bucura-te, ca ai incuiat pe demonul cel rau intru adanc;
Bucura-te, locuitorul cel ceresc;
Bucura-te, ca asemenea lui Ilie, in carul faptelor bune la cer te-ai mutat;
Bucura-te, ca si pe ucenicul tau dupa sapte zile acolo l-ai chemat;
Bucura-te, ca in viata si dupa moartea ta lavra nu o ai parasit;
Bucura-te, ca tuturor ne mijlocesti mantuirea inaintea Sfintei Treimi;
Bucura-te, trandafirul gradinii Raiului;
Bucura-te, primitorul multor daruri;
Bucura-te, ca de acum cu ingerii dantuiesti;
Bucura-te, ca impreuna cu toti sfintii si cuviosii te veselesti;
Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie!

                                                             Condacul al 13-lea
O, Preacuvioase Parinte primind de la noi, fiii tai, aceasta putina cantare de lauda, ca pe o alcatuire de prunci, insa din dragoste fierbinte adusa, mijloceste la Preasfanta Treime pentru noi, sa ne invrednicim bucuriei celei vesnice, macar de suntem si nevrednici, ca sa cantam impreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia (de 3 ori).
Apoi se zice Icosul 1 : Inger intre oameni pe pamant ai petrecut…
si Condacul 1: Preacuviosului si de-Dumnezeu-purtatorului Parintelui nostru…

După aceea se citeşte această rugăciune:

                                                       Rugăciune către Sfântul Eftimie

O, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie, mare nevoitorule si cald folositorule, apuca inainte cu sfintele tale rugaciuni cele catre milostivul Dumnezeu, roaga-te, imblanzeste-L, fa-L milostiv noua celor ce cadem cu umilinta la tine, cela ce din pruncie te-ai dat pe tine Domnului, ranindu-te de focul dragostei Lui, ai parasit toate desertaciunile lumesti ca pe niste gunoaie, Lui ai urmat cu toata dragostea, iubindu-L mai mult decat pe toate bunatatile cele trecatoare ale lumii acesteie. Pentru ca luminandu-ti ochii sufletului tau, cu toata inima ai slujit ca un inger in trup, Lui, care te-a si preamarit dupa multele tale trude si osteneli cu darul minunilor Sale in viata si dupa moarte, caci asa preamareste Dumnezeu pe cei ce-L maresc cu lauda si fapte bune.

Asadar, Sfinte Preacuvioase Parinte Eftimie, ca cel ce in cer fiind neincetat te rogi cu Preacurata Maica a lui Dumnezeu si cu toti sfintii pentru intarirea sfintelor lui Dumnezeu Biserici, a bunilor conducatori si a supusilor lor, ca sa asculte de legile tarii, pentru intarirea fratilor si a tot clerul ortodox si cinul calugaresc si pentru mantuirea tuturor dreptcredinciosilor crestini din toata lumea, roaga-te si pentru noi ca sa fim aparati de vrasmasii vazuti si nevazuti, fii solitor si rugator pentru noi catre Domnul Dumnezeu. Izbaveste-ne de toata ispita neasteptata si de muncile cele vesnice, ca sa aflam mila in ziua Infricosatei Judecati si sa ne invrednicim acelor nespuse bunatati, privind si preamarind Lumina cea preadulce si desfatata a fetei Preamilostivului Dumnezeu, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh in veci. Amin.
                                                                      Şi se face otpustul.

DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

Părintele arhimandrit Corneliu, stareţul Sfintei Mână stiri Călui

Iubiţii mei, cum am mai spus şi în alte dăţi ale cuvântului nostru, venirea la Biserica lui Dumnezeu este o datorie sfântă pentru fiecare creştin. La fiecare Sfântă Liturghie Iisus Hristos Dumnezeu se răstigneşte şi învie pentru noi! Iar o parte din voi staţi cu nepăsare faţă de Sfânta Liturghie şi nu veniţi la biserica Lui. Şi nu vor aceia să vină pe cărarea luminii, pe cărarea Împărăţiei, pe calea lui Dumnezeu, nu vor să ştie că la fiecare Sfântă Liturghie şi pentru ei Hristos iarăşi se răstigneşte şi învie. Răstignirea şi învierea, două mari Taine ale lui Hristos, ce se săvârşesc mereu în Biserica Crestin Ortodoxă pentru noi! Cum să stai, frate, nepăsător acasă sau te miri unde te poartă vrăjmaşul, departe de Hristos Răstignit, departe de Hristos Înviat? Îţi pune vrăjmaşul în minte fel şi fel de piedici, care cică nu suportă amânare şi e musai să te duci la ele neapărat în vremea Sfintei Liturghii, când dator eşti faţă de Sfânta Treime, să vii la Biserica pe care Hristos a rânduit-o.

Şi dacă despre celelalte amăgiri, care te împiedică să vii la Biserică, am mai spus noi la vremea cuvântului nostru, acum vom vorbi de un motiv mai special, prin care diavolul îţi opreşte drumul către Biserica lui Dumnezeu. Se zice despre creştin că nu se duce la Biserică din cauza preotului, care cică, ba nu ştie să cânte, ba scurtează slujbele, ba nu ţine post, ba e beţiv, ba e avar, ba îi fug ochii după enoriaşe. O fi şi aşa ceva, nu zic nu - Ferească Dumnezeu!

-, dar, iubite frate, ţine minte un lucru: nimic nu trebuie să te oprească să vii la Biserica lui Hristos!

După cum ştii, iubite frate, popa acesta din cauza căruia tu, cică, nu poţi să vii la biserică, este şi el om, dar şi preot. Ca om, dacă este aşa cum spui tu, îşi va primi pedeapsa aici pe pământ, unde suferinţă, nenorocire, moarte înfiorătoare sau boală grea va veni asupra lui sau asupra urmaşilor lui, ca durerea să-i fie şi mai mare. Iar înaintea Dreptului Judecător,

la Dreapta Judecată, el păcătosul va primi ceea ce a căutat şi ceea ce merită, după faptele sale. Căci aşa scrie în Epistola I către Corinteni capitolele 6:9 şi 10:

„Nu vă amăgiţi: nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici

adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici
beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu“. Deci, iubite frate,
lasă-l pe el, omul, în pace şi nu-mai judeca, că, vezi, are cine să-l judece. Ţie să-ţi fie gândul la ale tale, că nici tu nu eşti sfânt şi nu uita porunca lui Hristos:

„Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi şi cu măsura cu cei măsuraţi,
vi se va măsura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?“.

        Aşa să gândeşti tu, iubite frate, despre păcatele omului care este preot, dacă le are, şi să nu te împiedice să vii şi tu la Biserică. Dar, cum spuneam mai la început, popa este şi el om, dar şi preot. Iar acest har al Preoţiei, preotul, chiar de este beţiv, desfrânat sau lacom, face Cruce şi apa se sfinţeşte. Poţi şi tu la fel, chiar de te ştii mai curat decât el, şi apa să nu se mai strice? Nu poţi, iubite frate, căci nu ai harul Preoţiei.

Duhul Sfânt dă Preoţia preotului, ca să sfinţească şi să binecuvânteze pe toţi şi pe toate. Vedeţi dar, cât de mare este harul Preoţiei? Uite, iubite frate, eu la chilia mea să zicem că aş avea nevoie de a lumina cu un bec electric un ungher întunecat. Pentru aceasta de la priză întind un fir, care poartă curentul electric la becul meu. Şi când îl aprind el funcţionează şi luminează, chiar dacă firul, care poartă curentul electric la bec este rupt, înnădit, ruginit. Aşa este şi cu preotul, iubiţii mei, oricât de păcătos ar fi el, este purtătorul luminii lui Dumnezeu către credincioşi, precum poartă şi firul de care vă spuneam curentul electric, oricât de nenorocit ar fi el, firul. Şi atunci iubite frate, ai tu dreptul să huleşti preotul şi în spatele acestei hule să te cuibăreşti în braţele dracului şi să găseşti motiv să nu mergi la Sfânta Biserică?

Preotul trebuie cinstit de credincioşi, căci prezenţa lui în parohie este însăşi prezenţa lui Dumnezeu, pentru că preotul îl

reprezintă de două mii de ani pe Hristos: „Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerului şi orice vei lega pe

pământ, va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ,

va fi dezlegat şi în ceruri“ (Matei 16:19), - a grăit Hristos către

Sfântul Apostol Petru, Arhiereul Bisericii Lui pe pământ şi piatra pe care Mântuitorul a zidit Biserica Sa. „Adevărat grăiesc vouă: oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi dezlegate şi în cer“

(Matei 18:18), - spunea Hristos către Sfinţii Săi Apostoli, toţi arhierei ai bisericii sale, cărora El le-a dat Harul Preoţiei, prin aşezarea mâinilor Sale peste ei. Şi harul acesta de la Dumnezeu venit, s-a transmis de la Sfinţii Apostoli, din generaţie în generaţie de preoţi, de ieri, de azi şi de mâine, cât

va fi lumea. Însuşi Iisus Hristos S-a lăsat binecuvântat de preot, atunci când, Prunc fiind a fost purtat de Preotul Simeon, preot al Legii Vechi. Dar Hristos a făcut aceasta, pentru ca să ne arate marea Lui smerenie, precum şi rânduiala şi vrednicia pe care a hotărât-o El pe pământ preotului.

Iar tu, iubite frate, huleşti preotul, îl batjocoreşti şi îl înjuri. Amintiţi-vă Evanghelia celor zece leproşi, când Iisus cobora pe cale spre Ierusalim şi trecea prin mijlocul Samarei şi a Galileii şi zece leproşi s-au apropiat de

Dânsul şi i-au cerut ajutor: Iisuse, Învăţătorule, fie-ţi milă de noi!“ (Luca
17:13). Ce le-a spus El atunci? „Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor!“

(Luca 17:14). Deci El, Iisus Hristos Dumnezeu i-a trimis pe ei la preoţi, să caute şi să primească vindecarea.
Dar credeţi că pe ei i-a trimis? Nu, iubiţii mei, nu pe ei, căci El atunci,
pe dată i-a vindecat pe toţi zece, ci pe voi v-a trimis înaintea preoţilor, ca să
primiţi vindecare şi voi de lepra păcatelor voastre. Şi dacă El aşa a zis:

„Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor!“, apoi aşa trebuie să faceţi.

„Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi, se leapădă
de Mine; iar cel ce se leapădă de Mine, se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine“ (Luca 10:16).
Auziţi, iubiţii mei, vorbele lui Hristos? Apoi, să le auziţi
şi să luaţi seama la ele, căci preotul este lucrătorul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „A preotului este numai a deschide gura, că harul le lucrează pe toate“.
Deci, tu, iubite frate, mergi cu mare nădejde la preot, căci el este slujitorul Domnului. Şi tot Sfântul Ioan Gură de Aur mai grăieşte: „Sfântă este limba preotului şi preasfântă este gura lui“. Deci tu, iubite frate,
arată-te înaintea preotului şi cu evlavie cere-i binecuvântarea, căci Dumnezeu te binecuvântează prin el şi Domnul te va umple cu toată binecuvântarea Duhului Sfânt, cu care este el îmbrăcat.

Când un creştin se întâlneşte cu un preot trebuie să plece puţin capul
şi să zică: „În numele Domnului, binecuvântaţi-mă, părinte!“ Iar preotul
îi va face semnul crucii pe cap şi va zice: „Dumnezeu şi Maica Domnului
să te binecuvânteze!“ Iar creştinul va zice în continuare. „Amin!“

Iubiţii mei, harul Preoţiei preotului nu se va şterge niciodată, iar la Judecata cea Mare el tot ca preot vine, căci el este chemat de Dumnezeu la cinstea aceasta mare a preoţiei, pe care nu şi-a luat-o singur, ci Dumnezeu i-adat-o:
„Şi nimeni nu-şi ia cinstea aceasta singur, ci numai dacă este chemat de Dumnezeu“ (Evrei 5:4). 

Dumnezeu a învrednicit preotul cu o mare putere, pe care aici pe pământ nu o au nici Sfinţii şi nici
  Maica Domnului: leagă şi dezleagă păcatele oamenilor! Căci preotul în scaunul

spovedaniei este şi părinte şi doctor şi judecător. De aceea, iubiţii mei, nu-l
ocoliţi, cereţi-i binecuvântarea şi aplecarea lui la spovedirea voastră, căci fără
spovedanie nimeni nu se va mântui, iar cei nespovediţi în iad se duc.
Preotul este rânduit de Dumnezeu a fi martor la toate momentele solemne ale vieţii tale: la Botez, la nuntă şi la mormânt, şi el binecuvântează şi sfinţeşte toate. Însuşi Mântuitorul a fiinţat Taina preoţiei,

când după Sfânta Învierea Sa a chemat la Sine pe Sfinţii Săi Apostoli şi i-a hirotonisit, dându-le puterea, dreptul şi îndatorirea de a învăţa pe oricine, şi de a ierta păcatele şi de a vindeca. Această putere, prin hirotonie peste veacuri s- a transmis şi se va transmite, cât va fi lumea, la toţi slujitorii bisericii. Căci, iată, noi la Taina Sfântului Maslu din Epistola Sobornicească a Sfântului

Apostol Iacov aşa citim: „Este vreunul dintre voi în suferinţă? Să se

roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi. Este cineva bolnav

între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu

untdelemn în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel

bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui“
(Iacov 5-13- 14-15).

Vedeţi harul şi puterea rugăciunii preotului? Şi atunci folositor este a-l ocoli? Nu, iubiţii mei. Chemaţi-l să sfinţească şi să binecuvânteze leagănul, nunta, patul suferinţei şi patul morţii, căci de negrăită folosinţă pentru voi sunt acestea. Eu ştiu că tu, iubite frate, eşti om mare şi cu bani, deştept de-ţi crapă

capul (şi gândeşti aşa pentru că nu ai frică de Dumnezeu) şi zici că nevoie nu

ai tu de preot şi de ce să asculţi tu cuvântul preotului, că e pierdere de timp, că

tu le ştii pe toate. Ţie, iubite frate am să-ţi spun ceva. Mai întâi că nimic eşti înaintea lui Dumnezeu; pleavă, asta eşti, cum suntem toţi. Iar mai apoi îţi mai

spun (şi ţine minte vorba aceasta), uneori prin gura preotului îţi vorbeşte

Însuşi Dumnezeu! Mântuitorul a împlinit lucrarea mântuirii neamului

omenesc prin întreita Sa chemare de Învăţător al Evangheliei, de Mare Preot şi Arhiereu şi Miel al lui Dumnezeu, Care S-a jertfit pentru noi, şi de Împărat, Domn şi Stăpân Atotputernic în cer şi pe pământ. Puterea de slujire şi chemare şi puterea iertării şi dezlegării păcatelor au primit-o Sfinţii Apostoli,

când Domnul le-a zis: „Precum M-a trimis pe mine Tatăl şi eu vă trimit pe voi“ (Ioan 20:21).

Taina Preoţiei se întemeiază tocmai pe această chemare, putere şi slujire, pe care sfinţii Apostoli au primit-o de la Dumnezeu şi care s-a transmis la urmaşii lor, până în zilele noastre la noi, prin preoţii Bisericii Ortodoxe Române.

Chemarea învăţătorească de propovăduire a Sfintei Evanghelii, slujirea sfinţitoare a sufletelor prin harul Sfintelor Taine şi puterea de păstorire
duhovnicească a credincioşilor, prin Biserică pe calea mântuirii, este a oricărui preot, oricâte păcate ar avea el ca om.

► „Mergând învăţaţi toate neamurile botezându-le pe ele în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh“ (Matei 28:19).

► „Aşa să ne socotească pe noi oamenii, ca pe nişte slujitori ai lui  Hristos şi iconomi (să vârş itori) ai Tainelor lui Dumnezeu“ (1Corinteni 4:1).

► „Cel ce vă ascultă pe voi, pe Mine mă ascultă şi cel ce se leapădă de voi, de Mine se leapădă“ (Luca 10:16).

După cum vedeţi despre aceste chemări, puteri şi slujiri se scrie la Sfânta Scriptură
Iar Preoţia aceasta este: Sfânta Taină prin care cei anume pregătiţi şi aleşi de Dumnezeu primesc, prin punerea mâinilor şi prin
rugaciunile arhiereului (episcop, mitropolit sau patriarh), puterea întreită şi
chrmare\ Sfântă de a vesti cuvântul lui Dumnezeu, de a sluji Sfintele Taine şi de a păstori credincioşii la mântuire. Iar cea dintâi şcoală a Preoţiei
a fost cea a Evangheliei Domnului, unde au învăţat şi s-au luminat şi s-au sfinţit vreme de
trei ani şi jumătate Sfinţii Apostoli, iar cea de a doua a fost cea a
sfântului Apostol Pavel, ţinută la cetatea Efes din apusul Asiei Mici, care de asemenea era de trei ani (Fapte 19, 9; 20, 11-31).

                                Iubiţii mei, preotul nu trebuie să se străduiască să scrie predici, ci
predica lui cea mai bună să fie viaţa, pe care o duce înaintea lui Dumnezeu şi în parohie înaintea oamenilor. De cele de trai, tare să nu se îngrijească, căci prin harul pe care i l-a dat Dumnezeu, toate i le-a făgăduit şi le va avea. Dragostea de oameni să fie la fel cu dragostea de Dumnezeu, dar cârdăşie cu nimeni să nu facă. De oameni să nu stea nici departe, nici aproape, ci să ia calea de mijloc şi să aibă totdeauna respectul lor. La jocuri şi la petreceri să nu se ducă şi viaţa lui să fie cât se poate de retrasă şi curată, ca a Sfinţilor. Fiindcă el este sfânt şi are de la Dumnezeu, aici pe pământ, mare dar, mare har şi putere, şi trebuie să se ostenească să le păstreze curate şi nestricate şi toată viaţa să şi-o închine lui Dumnezeu, pentru că Preoţia este o misiune sfântă de la Dumnezeu.
Arhierii şi preoţii în lumea aceasta sunt izvoarele binecuvântării dumnezeieşti, care şi la voi prin slujbele lor vor veni, de veţi merge la Biserica lui Hristos. Amin.

                        Dumnezeul milei şi al îndurării, al iubirii de oameni şi al smereniei,
sa vă întărească pe voi şi să vă dea puterea şi tăria să împliniţi întru toate voia Lui.
Aşa să vă ajute Dumnezeu!