SFATURI DUHOVNICEŞTI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...

către 

CREŞTINII ORTODOCŞI

Iubiţi credincioşi, 

Aducându-ne aminte neîncetat de cuvintele Sfântului Serafim de 

Sarov care spune că „SCOPUL VIEŢII NOASTRE CREŞTINEŞTI 

ESTE MÂNTUIREA“, să luăm aminte şi să ne ostenim a respecta cele 

câteva puncte din programul de viaţă duhovnicească descris mai jos:

1. Să începem fiecare zi a vieţii noastre cu rugăciunile dimineţii, 

aprinzându-ne „candela sufletului“ prin „momente de convorbire“ cu 

Dumnezeu. 

2. După rugăciunile dimineţii, să luăm pe nemâncate anafură şi 

agheasmă şi să ne ungem pe frunte cu ulei sfinţit (mir).

3. Să ţinem post miercurea şi vinerea, respectând patimile 

Domnului nostru Iisus Hristos, fiindcă miercuri a fost vândut şi vineri 

răstignit. Atenţie! Postul nu ţine numai pînă la apusul soarelui (aşa cum 

învaţă greşit unii oameni), ci până la miezul nopţii! 

4. Să mergem la Sfânta Biserică, în fiecare duminică şi-n 

sărbătorile religioase, participând la sfintele slujbe; să fim prezenţi nu 

numai cu trupul, ci şi cu sufletul, trăind (sufleteşte) fiecare cuvânt ce-l 

auzim acolo. 

5. Să nu lucrăm Duminica şi-n sărbătorile religioase, căci călcând a 

patra poruncă Dumnezeiască: „Adu-ţi aminte de ziua odihnei să o sfinţeşti...

“ vom primi pedeapsa cuvenită, dărâmându-ni-se şi ruinânduni-se tot ce am clădit. 

6. Să facem sfeştanie (sfinţirea casei) în fiecare din cele 4 posturi 

mari ale anului sau cel puţin o dată pe an. Iar dacă observăm lucruri 

suspecte (vrăji, farmece,neînţelegeri), să facem sfeştanie de mai multe 

ori pe an. 

7. Să sfinţim maşina cu care călătorim, pământul pe care îl 

semănăm şi îl recoltăm, pentru a avea protecţia Duhului Sfânt. 

8. Să stropim prin casă, la locul de muncă etc., cel puţin o dată pe 

lună, cu apă sfinţită. 

9. Să tămâiem cât mai des prin casă cu smirnă sau tămâie. 

10. Să avem în fiecare casă o candelă de perete sau de masă. 

11. Să avem în fiecare cameră o icoană sfinţită. Având icoane, în 

mod sigur vom simţi protecţia Sfintei Treimi, a Maicii Domnului sau a 

Sfântului al cărui chip este pictat, ştiind că cinstea acordată icoanei se 

ridică la cel zugrăvit în ea. Ce frumos îmi spunea bunica: „Căci icoana 

din perete / Somnul dulce ţi-l păzeşte“. 

12. Să ne ferim să blestemăm, să înjurăm, să drăcuim, pentru că

acestea sunt rugăciuni către satana şi înseamnă că vorbim limba 

drăcească. Auziţi ce cuvinte pline de adevăr:

Ce fel de creştin mai eşti Tot ce-ţi dă Stăpânul tău 

Dacă zilnic drăcuieşti? Dai în mâna celui rău. 

Dacă porţi pe limba ta Numai pentru-acest păcat 

Numele lui Satana! Tu te pierzi cu-adevărat. 

Om netrebnic, ticălos, Că satana-i ca un câine, 

De ce superi pe Hristos? Când îl chemi îndată vine. 

Tu oferi zidirea lui Şi de intră-n casa ta, 

Spre robia dracului. Vai de tine, vai de ea!

13. Să citim zilnic din Biblie, din Psaltire, Paraclisul Maicii 

Domnului sau un acatist (Acatistul Domnului Iisus Hristos, Acatistul 

Maicii Domnului sau acatistul unui Sfânt la care avem evlavie). 

14. Să rostim zilnic, indiferent unde suntem (pe drum, în autobuz, în 

tren) şi indiferent ce facem (mergem, stăm, lucrăm), rugăciunea minţii 

sau a inimii: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieştemă pe mine, păcătosul (păcătoasa).

15. Să facem milostenie cu săracii şi cu oamenii nevoiaşi din puţinul 

pe care-l avem şi astfel ne vom face comoară în cer. 

16. Să ne ferim de discuţii sau prietenie cu cei din alte culte 

religioase, mai ales când nu suntem stăpâni pe învăţătura creştinortodoxă, căci astfel călcăm porunca a şaptea bisericească, putând cădea 

din neştiinţă în necredinţă.

17. Să dăm pomelnice la cât mai multe Sfinte Mânăstiri şi Sfinte 

Biserici, după posibilităţile pe care le avem, rugându-ne mai întâi pentru 

patriarh, mitropolit, episcopi, preoţii duhovnici, preoţii pe care-i 

cunoaştem, călugări şi călugăriţe, membrii familiei şi chiar pentru 

duşmanii noştri.

18. Să nu privim niciodată reviste şi ziare pornografice, filme cu 

crime şi sex, căci acestea ne întinează sufletul, implantând în 

subconştientul nostru multă răutate şi gânduri necurate. 

19. SĂ NE SPOVEDIM ŞI SĂ NE ÎMPĂRTĂŞIM CEL PUŢIN 

ÎN CELE PATRU POSTURI MARI ALE ANULUI (Sfintele Paşti, 

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Sfânta Maria şi Crăciun).

20. Pe copiii noştri, până la vârsta de şapte ani, să-i împărtăşim la 

fiecare 40 de zile, iar după împlinirea vârstei de şapte ani, să-i spovedim 

şi să-i împărtăşim odată cu noi, cel puţin în cele patru posturi ale anului. 

21. Să fim conştienţi de marea responsabilitate pe care o avem în 

privinţa creşterii şi educării copiilor. Din copiii noştri trebuie să facem 

„copii ai lui Dumnezeu“, drept-slăvitori creştini, „hrănindu-i“ cu 

sfaturi duhovniceşti, „îmbrăcându-i“ cu Sfintele Taine şi „adăpându-i“

cu „APA DREPTĂŢII“ care este Hristos. 

SĂ NU FIM ATÂT DE NEPĂSĂTORI CU MÂNTUIREA 

NOASTRĂ, CĂCI NU CONTEAZĂ DECÂT UNDE PUNE 

DUMNEZEU SUFLETELE NOASTRE DUPĂ CE 

MURIM!!! 

Primit pe mail de la parintele Ioan