PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU (9 OCTOMBRIE)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciunile începătoare
Troparul

Sfinte Apostole Iacov,
roagă-L pe mult milostivul Dumnezeu
să dea sufletelor noastre iertare de păcate.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecii lor. Amin.

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Canonul Sfântului Apostol Iacob al lui Alfeu

Cântarea I

Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru l-a izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sămânța cea bună a cuvântului dumnezeiesc a căzut în țarina inimii tale, Sfinte Apostole Iacob, și rod însutit de faptele mântuirii a adus, spre slava Semănătorului celor bune.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu adevărat ai fost Sfinte, sămânța cea bună care a rodit bogat, dar și în inimile oamenilor ai făcut să rodească semințele dreptei credințe, însuți culegând roadele ostenelilor tale pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Capiștile idolilor ai nimicit și ai înălțat Crucea lui Hristos, pe Care Îl roagă Sfinte, să mistuiască cu focul gurii Sale patimile noastre, ca să slăvim puterea Crucii Sale, izvor de viață celor ce se închină ei cu credință .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

În brațele Tale ai purtat pe Cel de pe scaunul heruvimilor, ca pe un scaun de foc, iar acum cu ale Tale rugăciuni ne mijlocești nouă răspuns bun la scaunul de judecată al Fiului Tău.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Cruce ai fost răstignit pentru Stăpânul tău, dar următor făpcându-te patimilor Lui ai luat și cununa slavei în Împărăția Sa.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Frate adevărat ai fost Sfântului Matei vameșul și pe căile adevărului împreună ați umblat, propovăduind pe Adevărul Cel Neschimbat.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu secerea propovăduirii tale ai tăiat neghinele înșelăciunii idolești și ai cules rod bogat de mântuire spre slava Cuvântului vieții .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Lumea s-a bucurat luând mântuire prin pătimirea Fiului Tău, iadul s-a tânguit, dar și mai mult ai suferit Stăpână, rănindu-Te la inimă, dar primind voia Tatălui cu nădejdea Învierii.

Apoi aceste stihiri:

Pe tine te mărim, cinstite Apostole, căci pe calea Învățătorului tăi ai mers cu râvnă și ai luat de la El răsplătire însutită pentru nevoințele tale.

Maica Luminii, cu adevărat cei ce aleargă cu dragoste la icoana Ta află mare milă, iar noi de tot necazul aflăm ușurare, mărindu-Te pe Tine cu cântări duhovnicești .

Sedealna

Mijlocitor fii nouă la judecata lui Hristos, ca unul ce ai luat dar a judeca lumea și poți prin ale tale rugăciuni să îmblânzești pe Stăpânul, ca să nu ne dea pe noi mâncare celui viclean.

Cântarea a IV-a

,, Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !”.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Milostivește-te spre mine Sfinte, cel ce pentru păcatele mele, crucea multor necazuri port și sunt înconjurat de mulți vrăjmași care tulbură pacea sufletului meu.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu focul rugăciunii Tale arde toate gândurile celor răi și dă-mi a trece fără vătămare sufletească noaptea acestei lumi învechite în păcat.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu râvnă ai slujit Făcătorului a toate și plată însutită ai luat pentru osteneli; cu talanții rugăciunii tale răscumpără-mă și pe mine din robia păcatului .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ascultă suspinurile inimii mele și îmi dă grabnică slobozire din legăturile patimilor mele, Împărăteasă a tuturor.

Cântarea a V-a

,, Căutând cu ochiul Tău cel neadormit , milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii”.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dezrădăcinat-ai spinii înșelăciunii din multe inimi, iar acum curățește și inima mea cea sdâncită în somnul multor gânduri nelegiuite.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu arma Crucii ai luptat împotriva înșelăciunii idolilor și pe Hristos ai mărturisit cu tărie, pentru Acesta luând cununa dreptății.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu darul rugăciunilor tale scoate-mă pe mine din adâncul păcatului, ca unul ce ai fost dat lumii spre izbăvire din înșelăciunea celui rău.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Toată lumea o ai umplut de bună mireasmă prin ale Tale rugăciuni, de care nu ne lipsi nici pe noi, cei ce purtăm mirosul greu al patimilor de mulți ani.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În ceata Apostolilor ai stat cu râvnă și prin focul pătimirii ai trecut, dar ai ajuns la izvorul desfătării cerești, unde te rogi și pentru sufletele noastre.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din mrejele înșelăciunii ai scos multe suflete, ca să slăvească pe Ziditorul a toate, Cel neîncetat mărit în cer și pe pământ.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Pe Hristos roagă-L să ne dea nouă răspuns bun la judecată și din mâinile celui rău să ne slobozească, pe noi cei întinați în multe păcate, ca să Îl mărturisim cu credință.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Deschide urechile inimii mele ca să aud glasul limpede al voii dumnezeiești și să mă feresc de tot păcatul otrăvitor de suflet.

Apoi aceste stihiri:

Cu undița Crucii ai tras din adâncul înșelăciunii multe suflete pierdute și le-ai adus la masa cerească, spre a lăuda pe Cel Ce este Dorirea cetelor îngerești .
Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

Binecuvântaţi-l pe Iacov, lăudaţi-l ca pe trimisul Domnului,
că a săturat sufletele celor evlavioși cu dogme înţelepte.
Stând pe tronul slavei în faţa Stăpânului,
el petrece împreună cu îngerii, neîncetat rugându-se pentru noi toţi.

Prochimenul :

Evanghelia

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule...

Slavă... glas 2:

Pentru rugăciunile Apostolului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Pe Cruce ai fost răstignit, urmând întru totul Învățătorului Tău, Cel Ce te-a și primit întru odihna Sa.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale Sfântului Apostol Iacov al lui Alfeu , ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.

Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu fulgerul rugăciunii tale stârpește Sfinte Iacob, patimile cele ce strică templul sufletului meu și îmi dă mie trecere netulburată prin pustiul acestei vieți trecătoare.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Adevărul ai propovăduit, izgonind întunericul înșelăciunii, iar acum întru lumina Treimii petrecând, te rogi și pentru cei din întunericul păcatului.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu sângele tău ai pecetluit propovăduirea Evangheliei lui Hristos, iar acum dănțuiești cu îngerii, aducând Stăpânului tămâia rugăciunilor tale pentru toată lumea.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

În pântecele Tău a încăput Cel necuprins în ceruri pentru mulțimea smereniei Tale, Preacurată, către care îndreptează și pașii sufletelor noastre rănite de pietrele gândurilor mândriei.

Cântarea a VIII-a

,, Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strând razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta, Te rog Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimile sufletului meu !”.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Potolește valurile patimilor mele, ca unul ce ai luat de la Hristos putere a mijloci pentru cei împovărați de multe și grele ispite.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu te-ai clintit în fața prigonitorilor, ci ai stat drept pe piatra credinței și ai mărturisit Adevărul; luminează-mă și pe mine ca să stau în fața vrăjmașilor fără teamă și să grăiesc din înțelepciunea Duhului Sfânt.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Crucea ta o ai purtat cu bucurie, așteptând vederea Celui Dorit, către Care mijlocește să ne scoată pe noi din hățișul păcatelor.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Maică Te-ai cunoscut întru feciorie, iar acum cu ale Tale rugăciuni din nerodirea sufletului scoți pe cei osândiți.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Multe suflete ai întors din rătăcire, fiind luminat de harul Mângâietorului, pe Care Îl trimite și la cei ce te măresc pe tine.

Stih: Sfinte Apostole Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De Învierea Stăpânului Hristos foarte te-ai bucurat, iar după a ta pătimire pe Cruce către Acesta ai alergat, primind din mâna Lui cununa vieții celei veșnice.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Paharul pătimirii ai băut pentru Hristos încă de pe pământ, ca în ceruri să stai la masa cea cerească, veselindu-te de paharul iubirii dumnezeiești .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preacurată, Ceea Ce ești slava fecioriei, sufletul meu cel împovărat cu multe păcate îl curățește și dăruiește minții mele strălucirea înțelepciunii.

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea Ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Bucură-te, floare strălucită ce luminează în cununa Apostolilor, fierbinte rugăctor pentru pacea lumii, următor desăvârșit al patimilor lui Hristos, rugător fierbinte pentru cei aflați în necazuri, nu înceta a ne pomeni pe noi la prestolul Preasfintei Treimi.

Cu darul lui Hristos fiind îmbrăcat, ai nimicit toată cugetarea pământească și paharul chinurilor ai băut, luând de la Hristos mare răsplătire.

Cu săgeata cuvintelor tale ai doborât înșelăciunea idolilor și din temnița patimilor ai slobozit pe cei ce așteptau mângâierea Adevărului .

Martor ai fost multelor minuni ale Cuvântului și vrednic de ceata Apostolilor lui Hristos, înaintea Căruia stând acum roagă-te pentru mântuirea sufletelor noastre.

Pe Cruce sângele ți-ai vărsat, dar ai trecut la odihna cea cerească, unde lauzi neîncetat slava Ziditorului tuturor.

Întărește-mă Sfinte Iacob, a răbda mulțimea necazurilor pentru iertarea păcatelor mele celor multe, iar la judecata înfricoșătoare a lui Hristos fii mie mijlocitor, izbăvindu-mă de focul cel veșnic cu ploaia rugăciunilor tale.

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de 3 ori)

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi, Doamne curățește păcatele noastre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre, Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre pentru sfânt numele Tău.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Amin.

Sfinte Apostole Iacob, fă rugăciune neîncetată pentru toată zidirea care zace în robia păcatului, spre a se slobozi din tiranie și a aduce cântare de slavă Purtătorului Ei de grijă.
Paharul multor pătimiri ai băut pentru dulceața dragostei lui Hristos, pe care o revarsă și în inimile noastre cele îmbolnăvite de amărăciunea multor ispite.
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah.

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Acestia au trait la Roma pe vremea împaratiei lui Maximian (catre anul 296). Serghie era primicer din scoala centiliilor, iar Vah era secundicer din aceeasi scoala. Deci, învatându-se si urmând din început credintei crestinilor, si dumnezeiestilor Scripturi, si fiind pârâti la împaratul, îi silira sa faca împreuna cu dânsul jertfa de idoli; si ei neprimind nicidecum aceasta, i-au descins de brâie si le-au luat portul cel de podoaba, ce purtau împrejurul grumajilor, si i-au îmbracat cu port femeiesc, si i-au dus în mijlocul târgului, ca sa-i ocarasca, încarcati de lanturi. Apoi au fost trimisi la guvernatorul Antioh - un dregator cu deosebire crud - în cetatea Barbalison pe Eufrat. Aci apropiindu-se, din aratare îngereasca s-au umplut de îndrazneala si de putere dumnezeiasca, si întâi Vah fiind batut cu vine de bou crude multa vreme, si-a dat duhul în aceste chinuri. Iar lui Serghie facându-i-se strânsori în multe chipuri, si bagându-i în picioare încaltaminte de fier, si silindu-l sa alerge departe, dupa aceea bagându-l în temnita, si iarasi pironindu-se cu aceleasi rani de încaltaminte, i s-a taiat capul.

Sfintii Mucenici Serghie si Vah praznuiti la Catedrala mitropolitana din Craiova

În fiecare an, la 7 octombrie, Catedrala mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova îmbracă haine de sărbătoare pentru a-i cinsti aşa cum se cuvine pe doi dintre ocrotitorii săi spirituali: Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah, ale căror moaşte se află depuse spre cinstire şi închinare în acest sfânt locaş. Momentele liturgice vor începe luni seara cu săvârşirea slujbei Vecerniei unită cu Litia, de la ora 18.00, după care racla în care se află moaştele Sfinţilor Serghie şi Vah va fi purtată în procesiune în jurul Catedralei mitropolitane, aşa cum se obişnuieşte, în ajunul praznicului celor doi sfinţi. Momentele liturgice vor continua slujba Utreniei şi Privegherea. Marţi, 7 octombrie, în ziua prăznuirii celor doi sfinţi mucenici, va fi săvârşit Acatistul Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah, urmat de slujba Sfintei Liturghiie.

Moaştele Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah au fost aduse în ţara noastră de către domnitorul Neagoe Basarab şi depuse la Mânăstirea Curtea de Argeş. În anul 1949, la 25 octombrie, prin porunca Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfintele moaşte au fost aduse la Catedrala mitropolitană “Sfântul Mare Mucenic Dumitrie” din Craiova, în timpul păstoririi vrednicului de pomenire mitropolit Firmilian al Olteniei.

Sfinţii Serghie şi Vah au trăit pe vremea împăratului Maximian (286-305), de neam fiind romani şi dregători de frunte în armata împărăţiei. Ei se bucurau de mare cinste în faţa împăratului pentru priceperea şi vitejia lor în războaie, precum şi pentru credincioşia lor în slujiri. În taină, însă, ei erau creştini, crezând în Domnul nostru Iisus Hristos şi sârguindu-se să-I placă Lui, prin viaţa lor cea sfântă.

Deci, pârâţi fiind că se închină lui Hristos şi că se leapădă de cinstirea zeilor, au fost poftiţi de împărat să aducă, împreună cu dânsul, jertfă în templul lui Zeus. Dar, când a intrat împăratul, robii lui Hristos Serghie şi Vah au rămas afară şi n-au intrat cu el. Văzând aceasta, împăratul a poruncit slujitorilor să-i aducă în templu cu sila şi le-a dat poruncă să se închine idolilor. Dar ei, nevrând să facă aceasta, au zis împăratului: „Avem un Dumnezeu în cer, nemincinos, adevărat şi viu. El nu este nesimţitor ca idolii voştri; noi Aceluia ne închinăm”.

Deci, nevrând ei să lepede dreapta credinţă, li s-au luat toate însemnele dregătoriei lor şi podoabele cele de preţ, îmbrăcându-i în haine femeieşti, fiind purtaţi în lanţuri pe uliţele cetăţii, în semn de batjocură. Au fost trimişi apoi la dregătorul Antioh, în cetatea Varvalisos din Siria şi acolo, fiind bătuţi aproape de moarte, Sfântul Vah şi-a dat sufletul său Domnului, din pricina bătăii, iar Sfântului Serghie i sa pus încălţăminte de fier având cuie în tălpi şi a fost purtat până la cetatea Resafa, unde i s-a tăiat capul, după ce a îndurat multe chinuri, dar nu şi-a lepădat credinţa. (Sursa: Sinaxar-Vieţile sfinţilor pe luna octombrie)

Diac. Gheorghe Cioiu
Sursa: mitropoliolteniei.ro

PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL TOMA (6 octombrie)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciunile începătoare

Troparul

Ai fost ucenic al lui Hristos
şi unul din dumnezeieştii Apostoli.
fiind slab în credinţă, te-ai îndoit de Învierea lui Hristos.
Dar pipăind rănile ai crezut în pătimirile lui preacurate:
Roagă-te Lui acum pentru noi, mult lăudatule Toma să ne dea pace şi mare milă.

Slava... Si acum... asemenea:
Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50: Miluieste-ma, Dumnezeule...

                                                   Canonul Sf. Apostol Toma

Cântarea I

Apa trecându-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor izbăvit, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fericit eşti Sfinte Apostole Toma, căci ai strălucit minunat în cununa ucenicilor lui Hristos şi paşii Cuvântului urmându-i, te-ai făcut moştenitor Împărăţiei celei veşnice, pe care roagă-te să o dobândească şi cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Crucea îndoielii purtând, nu ai cârtit pentru neputinţa ta, ci ai arătat-o izvor de întărire în credinţă tuturor celor ce au urmat chemării lui Hristos, iar acum inima mea cea clătinată de viforul ispitelor o întăreşte pe piatra credinţei.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Pe Treimea Cea de viaţă făcătoare propovăduind, cu razele cuvintelor tale ai luminat inimile cele ţinute în întunericul înşelăciunii idoleşti şi te-ai mutat întru lumina Soarelui dreptăţii, cu razele milostivirii Căruia mângâie şi sufletele noastre întristate de mulţimea ispitelor.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Comoară a Vieţii, inima mea cea săracă o înfrumuseţează cu darurile gândurilor luminate ca să măresc milostivirea Ta totdeauna cu credinţă.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu ”.
Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca o carte preacinstită întru care s-au scris cele mai ascunse taine dumnezeieşti te-ai arătat, căci Învierea Domnului lumii ai propovăduit şi mutarea la cer a Preacuratei Maici a lui Dumnezeu, împreună cu care şi roagă-te să fim noi scoşi din furtuna îndoielilor .

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Voit-ai a te încredinţa de preaslăvita Înviere a lui Hristos, pipăind rănile Celui Ce pe cruce răstignindu-Se a rănit pe vrăjmaşul care ţinea pe Adam cel rănit de întristare în temniţa iadului şi cu glas covârşit de bucurie ai mărturisit: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu ! “.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Voit-ai prin cercare să te convingi de Învierea Celui Ce fusese pus în mormânt şi mustrarea cea cu blândeţe a Mântuitorului ai primit, tămăduindu-te de neputinţa cea sufletească, de care ajută-ne şi pe noi să ne izbăvim în ceasul relelor încercări.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu ne lipsi de ocrotirea Ta de maică, pe noi, cei ce cu dragoste alergăm la mijlocirea Ta şi cerem să dobândim iertare de păcate şi îndreptare vieţii.

Apoi aceste stihiri:
Apostole Sfinte, cartea întru care mâna Cuvântului a pecetluit mărturisirea Învierii Sale, scrie şi în cartea inimii mele cuvânt de întărire în credinţă, ca luându-mi Crucea rânduită de Hristos, cu răbdare să călătoresc pe cărarea mântuirii .

Maica Vieţii, săltările patimilor mele le potoleşte cu puterea rugăciunii Tale şi pe cărările smeritei cugetări îndreptează inima mea, cea ţinută în lanţurile gândurilor celor rele .

Sedealna

Acum stând cu ceata Apostolilor înaintea tronului dumnezeiesc, fă pomenire şi de cei ce te cinstesc pe tine, Sfinte Toma, ca să ne izbăvim noi de povara îndoielilor şi să urmăm cu pace cărările voii dumnezeieşti de mântuire a sufletelor noastre.

Cântarea a IV-a

,, Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne ! ”.
Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De darul Preasfintei Năsăctoare de Dumnezeu te-ai învrednicit, iar acum cu vălul rugăciunii tale acoperă neputinţele sufletului nostru, solindu-ne pocăinţă mai înainte de ieşirea de pe poarta acestei vieţi pământeşti.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind eu cu totul lipsit de fapte bune şi pururea cârtind împotriva poverii Crucii date spre mântuire, te rog pe tine, Sfinte, ca să-mi ceri de la Hristos iertare şi întărire pe piatra credinţei în purtarea de grijă a Domnului.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Fost-ai trimis în părţile Indiei, ca pe cei întunecaţi de necredinţă să-i aduci la lumina cunoaşterii lui Hristos, însă roagă-te şi pentru noi, cei întunecaţi de patimi, ca să ne facem lucrători iscusiţi ai poruncilor dumnezeieşti.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Din valurile cugetelor lumeşti mă trage la limanul Luminii, pe mine, cel ce alerg la izvorul darurilor Tale, Preacurată.

Cântarea a V-a

,, Negura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte-o cu lumina poruncilor Tale şi mă luminează ca un singur Împărat al păcii ”.
Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Chemarea Cuvântului auzind în urechile inimii tale, ai lepădat toată deşertăciunea lumească şi ai urmat Celui Ce a venit să adune oile cele rătăcite în staulul mântuirii, Care ne şi dăruieşte nouă mare milă prin rugăciunile tale.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sabia cea ascuţită a îndoielii a rănit sufletul tău, căci nu ai fost de faţă la prima arătare a Mântuitorului către toţi ucenicii după Învierea Sa, însă prin pătimirea ta ai slobozit din lanţurile pătimirii pe cei ce aveau să se întărească în credinţă.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu suliţe ai fost străpuns pentru mărturisirea Celui Ce a fost împuns în preacurată coasta Sa ca să izvorască iertare neamului omenesc, Căruia roagă-Te cu îndrăzneală ca să se mântuiască sufletele noastre .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Curăţeşte mintea mea de gândurile cele deşarte şi sădeşte în mine frica de Dumnezeu, ca o pavăză puternică împotriva a toată cugetarea pătimaşă.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu înţelepciune ai zidit în cer împăratului palat, însă prin rugăciunile tale zideşte-mi şi mie în cer cămară, ca să scap de temniţa iadului gătită mie pentru petrecerea fără de rânduială în această viaţă, fiind eu pururea ţinut în legăturile păcatelor .

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Spre însoţirea cea întru curăţie ai sfătuit pe fiii împărăteşti, ca un iubitor de feciorie, însă mintea mea cea spurcată de multe gândurile necuviincioase o curăţeşte şi cu legătura fecioriei celei duhovniceşti o pecetluieşte, ca în toată vremea să cuget la poruncile Domnului.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Blestemul tău ca un fulger a ajuns pe slujitorul cel idolesc, dar prin rugăciunea ta cea binecuvântată izbăveşte-mă pe mine de neputinţa ce ca un blestem m-a cuprins.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu înceta a Te ruga pentru noi, robii Tăi, ca să ne izbăvim de cursele răutăţii şi să ne facem grăitori de taine dumnezeieşti.

Apoi aceste stihiri:

Cărările inimii mele le netezeşte cu rugăciunea ta, ca lepădând toată deşertăciunea patimilor, să te măresc pe tine, Apostole iubite al lui Hristos.
Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

glas 2, podobie : Cu sângiurile tale...

De darul înţelepciunii plin fiind Apostolul lui Hristos
şi adevărată slugă întru pocăinţă, a grăit:
Tu eşti Dumnezeul meu şi Domnul!

Prochimenul, glas 4:
Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.
Stih: Fericit barbatul cel ce se teme de Domnul...

Evanghelia dupa Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca¬tre Tatal Meu si nimeni nu cu¬noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i desopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule...

Slavă... glas 2:

Pentru rugăciunile Apostolului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: "Toata nadejdea..."
Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.
Uciderea copilului ai vădit prin învierea lui şi ai ruşinat pe cel vinovat care aruncase asupra ta fapta-i nelegiuită; privind spre sufletul meu cel ucis de săgeata ispitelor celui potrivnic, roagă-te Stăpânului Hristos să-l învieze şi să-l ridice prin pocăinţă, ca să-I glăsuiască Lui cu mulţumire cântare de laudă .

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale Sfântului Apostol Toma, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cele trei femei în numele Sfintei Treimi le-ai adus la adevărata credinţă şi prin ele cununa muceniciei ai dobândit, ca să se slăvească Cel Ce a primit toată osteneala ta întru propovăduire.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În multe prigoniri ai răbdat, pe Hristos avându-L cetate neclintită de nădejde, şi nu ai fost ruşinat întru dorirea ta, pe toţi întărindu-i pe piatra credinţei.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Oprit-ai pe femei de la obiceiurile cele păgâneşti, luminându-le cu dreapta credinţă, însă prin rugăciunile tale opreşte şi mintea mea de la toată cugetarea cea deşartă a patimilor, ca să urmez cărările înţelepciunii Cuvântului.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Din pântecele Tău S-a cules Floarea vieţii, Care bine înmiresmează sufletele tuturor cu bunele miresme ale curăţiei, izbăvindu-le din stricăciunea patimilor.

Cântarea a VIII-a

În văpaie de foc stau Ţie înainte heruvimii şi serafimii, Doamne, şi toată zidirea cântare frumoasă cântă Ţie: Lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii !

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Durerea suliţelor ai răbdat pentru Cel Ce a fost împuns în coastă ca să izvorască lumii iertare şi mare milă, Căruia Te şi roagă să mă păzească pe mine de săgeţile păcatelor.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin mărturisirea ta cea după arătarea Domnului ai pus temelie tare de credinţă Bisericii, care acum te laudă cu cântări dumnezeieşti ca pe marele propovăduitor al Învierii Stăpânului vieţii.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

O, minune preaslăvită ! iadul nu a putut ţine în legături pe Cel Ce a rupt legăturile morţii şi este Viaţa Cea fără de sfârşit, Care nu a suferit să fi umbrit de necredinţă, ci prin tine a întărit tot neamul omenesc în credinţa Învierii Sale.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu înceta a Te ruga pentru noi, cei încurcaţi în multe păcate, ca să ieşim la limanul pocăinţei, izbăvindu-ne din toate cursele vrăjmaşilor nevăzuţi.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.
Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

,, O, Toma ! Vino şi prin pipăire crede că Eu Însumi sunt Care am înviat din morţi, cu acelaşi Trup cu care paharul morţii şi al durerilor am gustat, ca să te mântuiesc pe tine, oaia cea rătăcită şi să te încredinţez de adevărul Învierii mele.” O, Hristoase, Dumnezeule, vino şi în mijlocul nostru şi ne întăreşte în credinţa cea întru Tine, pe noi cei pururea loviţi de valurile ispitelor.

Stih: Sfinte Apostole Toma, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.


Fericit eşti Toma că pentru tine a venit a doua oară Domnul Iisus, ca să vindece neputinţa ta şi prin tine să întărească pe temelia credinţei pe toţi cei ce aşteptau izbăvire, fiind ferecaţi în temniţa neştiinţei Adevăratului Dumnezeu .

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Iubite Apostole al lui Hristos, fă îndelungă rugăciune şi pentru mine, cel rănit de multe îndoieli şi patimi care mă depărtează de Hristos, ca să fiu şi eu, oaia cea rătăcită, numărat în ceata celor mântuiţi.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ca Una Ce ai născut lumii pe Izvorul a toată mângâierea, nu lăsa în adâncul întristării sufletele noastre cele biruite de multe necazuri.

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru¬rea fe¬ricită și prea nevinovată şi Maica Dumne¬zeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de ase¬mănare decât serafimii, ca¬re fără stri¬că¬ciune pe Dumnezeu Cu¬vântul ai născut, pe tine, cea cu ade¬vărat Năs¬cătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:
"Ceea ce esti mai cinstita...".
Bucură-te, vistieria credinţei ce străluceşte în Biserica lui Hristos, întărirea inimilor pe piatra Învierii Celui vestit de îngerul ce şedea pe piatră, cununa cea preastrălucită a propovăduitorilor Cuvântului, nu înceta a aduce jertfe de rugăciuni pentru cei ce te cinstesc pe tine cu evlavie.
Pe muntele slavei stând şi îndulcindu-te neîncetat de vederea Luminii, nu ne uita nici pe noi, cei ce pe pământ ne chinuim întru întunericul patimilor, ci ne soleşte iertare, pocăinţă şi mare milă.
Paharul muceniciei ai băut, urmând întru totul patimilor Stăpânului tău, şi sălăşluindu-te în Raiul desfătărilor te rogi să ajungem şi noi la lumina cunoştinţei de Dumnezeu, depărtându-ne de lucrurile întunericului.
Rănile Stăpânului văzând, te-ai umilit cu inima şi coasta cea izvorâtoare de viaţă te-a întărit întru credinţa învierii Vieţii Celei fără de moarte, către Care roagă-te să moştenească viaţa cea veşnică cei ce te laudă pe tine cu credinţă şi evlavie.
O, smerenia cea mare a lui Hristos ! Că Cel Ce a răbdat lovituri de palme de la păcătoşi a venit să sufere şi pipăire de la mâna ucenicului care a fost cu el la cina cea tainică şi încă primeşte ridicarea mâinilor tale la rugăciune pentru întărirea noastră în credinţă.
Pe Hristos Dumnezeu şi Om L-ai propovăduit şi prin aceasta lumea ai încredinţat de puterea Sa dumnezeiască şi te rogi neîncetat ca inimile cele plecate sub suflarea viforului îndoielii să se întărească în credinţă.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfântul Apostol Toma şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...

si dupa ecfonis cantam Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne intampina...

Pe Cel de pieptul Căruia s-a rezemat ucenicul cel iubit L-ai văzut înaintea ochilor tăi, cerându-ţi ca să pipăi coasta Sa şi să te încredinţezi de adevărul Învierii, pe Care propovăduindu-l cu glas mare întăreşti Biserica pe temelia dreptei credinţe.

Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme în care ne închinăm icoanei Sfântului:

Fericit eşti, căci Crucea îndoielii ai purtat, dar prin aceasta ai ridicat şi inimile bântuite de necredinţă şi din izvorul minunilor tale adăpi pe toţi cei însetaţi de Izvorul vieţii.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Sfanta Mucenita Haritina

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                                                      Viaţa Sfintei Muceniţe Haritina

Un om de neam bun şi bogat, anume Claudie, cu obiceiuri bune şi cu milostivire spre săraci, văzînd o copiliţă foarte mică al cărei nume era Haritina - care rămăsăse orfană de părinţi din pruncia ei - s-a milostivit de dînsa şi, luînd-o acasă, a crescut-o ca pe fiica sa şi a iubit-o ca pe fireasca lui copilă, căci cu adevărat avea de ce să o iubească. Ajungînd în vîrstă, s-a arătat nu numai de o frumuseţe deosebită a chipului, ci şi cu podoaba obiceiurilor bune, fiind blîndă, smerită, ascultătoare, tăcută, curată la suflet şi înţeleaptă. Însă cel mai important lucru era credinţa ei în Hristos, a cărui roabă şi mireasă a devenit; crezînd în El, s-a aprins cu multă dragoste şi s-a făcut mireasa Lui, păzindu-şi fecioria şi petrecînd la un loc deosebit în singurătate. Stăpînul ei care a crescut-o n-o oprea de la un gînd bun ca acesta, ci se bucura de viaţa ei cea curată şi sfîntă şi de aceea i-a zidit o casă liniştită în care vieţuiaînvăţînd ziua şi noaptea Legea Domnului. Pe credincioşii care o cercetau îi învăţa povăţuindu-i cu cuvinte folositoare, spre mîntuire, iar pe cei necredincioşi îi aducea la credinţă, propovăduindu-L pe Hristos. Tuturor le-a fost pildă de credinţă şi de viaţă plăcută lui Dumnezeu.

În vremea aceea Diocleţian, necredinciosul împărat, a început prigoană mare împotriva creştinilor de pretutindeni spre a-i chinui şi mai ales pe aceia care aveau o viaţă îmbunătăţită. În acea vreme Sfînta Haritina a fost clevetită către Domiţian comitele că este creştină şi pe mulţi elini îi întorcea la credinţa creştină. Iar comitele, auzind de acestea, a scris îndată stăpînului ei, poruncindu-i să trimită la dînsul pe Haritina. Stăpînul ei, citind scrisoarea, s-a mîhnit foarte mult şi, îmbrăcîndu-se în haină aspră, plîngea pentru dînsa, văzînd că nu poate să se împotrivească puterii comitelui. Pe cît putea se împotrivea ostaşilor care erau trimişi după dînsa şi plîngînd şi, ţinînd-o cu mîinile sale, se împotrivea celor ce voiau s-o răpească, iar ostaşii o tîrau spre dînşii. Claudie, care îi era ca un tată, nelăsînd-o din mîinile sale, îi gonea pe ostaşi, iar sfînta, ţinută de amîndouă picioarele, zicea către stăpînul ei: "Dă-mi drumul, stăpînul meu, şi nu te mîhni, ci bucură-te, căci pentru păcatele mele şi ale tale voi fi jertfă primită de Dumnezeu". Iar ostaşii, mîniindu-se foarte tare, au răpit-o cu sila din mîinile stăpînului ei precum lupii o oaie, şi au dus-o la comite, iar Claudie o petrecea cu plîngere şi zicea: "Pomeneşte-mă la Cerescul Împărat, cînd vei sta înaintea Lui, în ceata sfintelor muceniţe".

Fiind dusă Sfînta Haritina la comite, a stat înaintea lui, chemînd cu inima sa pe Dumnezeu în ajutor. Iar comitele a întrebat-o: "Oare sînt adevărate cele ce am auzit despre tine, fecioară: că eşti creştină şi înşeli pe mulţi, aducîndu-i la credinţa necurată?" Iar Sfînta Haritina a răspuns cu îndrăzneală, zicînd: "Adevărat este că sînt creştină, iar ceea ce zici că înşel pe oameni nu este adevărat, pentru că de la înşelăciune îi întorc pe cei rătăciţi şi îi povăţuiesc la calea cea adevărată, ducîndu-i la Hristosul meu, întru care credinţa nu este necurată, precum spui tu, ci este sfîntă şi dreaptă. Toată credinţa voastră este plină de necurăţie, pentru că credeţi în necuraţii şi viclenii diavoli şi faceţi voia lor". Auzind acestea comitele s-a mîniat foarte tare şi a poruncit să fie bătută fără cruţare şi apoi să fie pus un lanţ de fier pe grumazul ei şi a trimis-o să fie judecată de consul, judecătorul cel nedrept.

Judecătorul i-a pus mai întîi în faţă toate uneltele de schingiuire, apoi a grăit către dînsa: "Miluieşte-te pe tine singură, mai înainte de a nu fi pierdută cu munci cumplite. Primeşte sfatul cel bun şi adu jertfă zeilor nemuritori, pentru că în felul acesta vei afla trei mari lucruri folositoare ţie: pe zei îi vei îmblînzi, de la împărat vei dobîndi daruri şi ţie îţi vei păzi frumuseţea cea înflorită a tinereţilor tale, întreagă şi neveştejită de muncile cele cumplite". Auzind acestea, muceniţa şi-a ridicat ochii spre cer, căutînd ajutor de acolo, apoi făcîndu-şi semnul crucii a grăit către judecător: "Iscusit, eşti, o! judecătorule viclean şi nedrept, dar nimic nu va spori uneltirea ta, căci nu mă vei prinde prin vicleşug, nici nu mă vei înfricoşa, îngrozindu-mă cu muncile, nici sfătuindu-mă nu mă vei putea duce la păgînătatea ta şi nu vei schimba în mine hotărîrea mea de a pătimi pentru Hristos. Sfătuieşte-te pe tine cele ce îţi sînt de folos şi nu te mai închina neînsufleţiţilor idoli, ca să nu pieri vîndut diavolilor pe care îi cinsteşti ca pe nişte dumnezei".

Judecătorul, auzind aceste cuvinte, a început s-o batjocorească şi a porunci ca să-i fie tuns capul. Iar ea, ca un mieluşel fără glas, tăcea înaintea celui ce o tundea, vorbind numai în sine cu iubitul său Mire, rugîndu-L pe El să-i dea putere să suporte cu tărie nevoinţa muceniciei. Apoi, după ce au tuns-o, i-a crescut îndată părul pe cap, mai lung şi mai frumos decît cel dinainte. Văzînd acest lucru, judecătorul s-a umplut de mînie şi a poruncit să i se aducă cărbuni aprinşi, pe care, turnîndu-i pe sfîntul ei cap, a ars-o foarte tare. Apoi a turnat oţet peste trupul ars, înmulţindu-i cumplitele dureri. Iar sfînta răbda şi se ruga lui Dumnezeu, zicînd: "Doamne Iisuse Hristoase, ajutorule cel tare al celor ce nădăjduiesc spre Tine, Acela care pe cei trei tineri i-ai păzit nearşi în mijlocul văpăii celei arzătoare, ajută-mi să suport chinurile care pentru Tine le îndur, întăreşte-mă, ca nu cumva să-mi zică şi mie vrăşmaşul: "Unde este Dumnezeul tău?"". După rugăciune, a simţit o uşurare în dureri şi mulţumea lui Dumnezeu. Însă schingiuitorul n-a încetat a abate asupra ei chinuri şi mai mari, căci, înfierbîntînd în foc ţepuşe de fier, i-a înfipt în pieptul ei, apoi i-a ars coastele cu lumînări aprinse. Iar ea, neluînd în seamă focul cel material, se aprindea mai mult cu văpaia dragostei dumnezeieşti şi nu înceta a mărturisi cu inima şi cu gura numele lui Iisus Hristos. După acestea chinuitorul a osîndit-o să fie înecată în mare.

Luînd-o slujitorii au dus-o la mare, iar sfînta, mergînd, striga către Dumnezeu aşa:"Mulţumesc Ţie, Doamne, Dumnezeul meu, că pentru numele Tău cel sfînt, după ce am fost arsă de foc, voi trece prin apa mării. Binevoieşte să mă arăţi curată în ziua Învierii. Arată acum, ca şi de-a pururea, minunile Tale în mine, prin care mai mult se va putea proslăvi numele Tău cel prea mare, în veci". Şi, ducînd-o la mare, îi legară o piatră grea de grumaz şi o aruncară în adîncul mării. Făcîndu-se aceasta, îndată piatra s-a dezlegat şi s-a afundat în mare, iar sfînta, întărindu-se cu puterea Celui Preaînalt, în chip nevăzut, stătea deasupra mării mergînd în picioare pe apă, ca şi cum marea ar fi fost un drum de piatră şi ieşind la mal s-a dus înaintea judecătorului şi i-a zis: "Uitaţi-vă şi vedeţi puterea Hristosului meu şi credeţi în El". Iar judecătorul, văzînd-o că a ieşit vie din mare, s-a mirat şi tăcea umilit. Apoi, venindu-şi în fire, judecătorul zicea că este vrăjitoare şi cu ajutorul vrăjilor a ieşit vie din mare şi a poruncit celor care erau de faţă s-o apuce şi s-o lege goală de o roată, iar sub roată au înfipt unelte de fier ascuţite, cuţite şi săbii şi au turnat mulţime de cărbuni aprinşi, apoi a poruncit muncitorilor să întoarcă roata pe care era legată sfînta, ca în felul acesta trupul ei să fie zdrobit de uneltele ascuţite de sub roată şi să fie ars de cărbunii cei aprinşi şi astfel durerea să fie îndoită.

Începînd slujitorii a chinui pe sfîntă, îndată roata a stat nemişcată şi mîinile slujitorilor au slăbit, iar cărbunii aprinşi s-au stins şi sfînta a rămas nevătămată, pentru că îngerul Domnului apăra şi păzea pe mireasa lui Hristos. Judecătorul s-a umplut de mai mare mînie şi a poruncit să-i scoată unghiile mîinilor şi picioarelor, apoi să-i zdrobească toţi dinţii, iar ea a răbdat toate acestea cu multă bărbăţie. După toate acestea s-a gîndit nelegiuitul să-i necinstească fecioria şi a poruncit să fie chemată mulţime de oameni neruşinaţi şi să fie dată lor spre necinstire. Iar ea, auzind ce plănuia nelegiuitul judecător, a zis: "Cu mine este Hristosul meu, care tot planul vostru viclean îl va risipi şi acum va lua la Sine sufletul meu fără de prihană".

Zicînd acestea şi-a înălţat mîinile şi şi-a ridicat ochii în sus, rugîndu-se din toată inima lui Dumnezeu ca s-o izbăvească din mîinile necuraţilor. Şi, fiind acolo desfrînaţii aceia, pe cînd voiau s-o ia, îndată ea şi-a dat curatul şi nevinovatul său suflet în mîinile Dumnezeului ei şi trupul ei cel fecioresc a rămas mort în mijlocul acelor nelegiuiţi plini de poftă necurată. Judecătorul, văzînd pe sfînta moartă, a poruncit ca trupul ei să fie pus într-un sac şi, umplîndu-l cu nisip, să-l arunce în mare. Astfel, au înecat-o în adîncul mării pe sfînta moartă, pe ea care, cînd era vie, umbla pe deasupra apelor. Iar după trei zile, ridicîndu-se valurile mării, au scos-o la mal, neavînd nici o stricăciune din pricina apei.

Claudie, care o crescuse pe sfîntă ca pe fiica sa, luînd cinstitul şi prea chinuitul ei trup, cu plîngere şi cu bucurie, l-a dat cuvincioasei îngropări, slăvind pe Mîntuitorul Hristos, Care S-a născut din Preacurata Fecioară, Căruia şi de la noi să-I fie cinste şi slavă, în veci. Amin.

MAICA DOMNULUI: M I L O G U L

 urmeaza lincul..
                            MAICA DOMNULUI: M I L O G U L

Cerşea la colţ un slăbănog
în zdrenţe, slut şi fără dinţi
neguţătorul de arginţi
gândi, zărindu-l pe milog:

Eu nu dau mila mea obol
acestui trântor de prisos
şi-ntoarse rânjetu-i câinos
rămasului cu mâna-n gol.

Trecu maestrul glorios
al farmecului triumfal
cu spiritul în ideal
şi-a zis văzând pe zdrenţuros:

E-atât de slut şi mă-nspăimânt
eu, magul purei frumuseţi!
şi-ntoarse recele dispreţ
rămasului cu mâna-n vânt.

Trecu predicatorul sfânt
grăbindu-se către amvon
vijelios ca un ciclon
să se dezlănţuie-n cuvânt,

s-aprindă mila din altar
de soarta celui slăbănog,
dar ocoli pe-acest milog
cu mâna-ntinsă în zadar.

Târziu când noaptea cobora,
sosi o umbră ca-n icoane,
pe mâini cu semne de piroane
şi-o inimă ce sângera.

Pe chipul ars de chin şi vai
oftând îl sărută fierbinte
cu veşnicie în cuvinte:
tu azi vei fi cu Mine-n Rai!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfântul Ierarh Ioan Hozevitul, episcopul Cezareei Palestinei, Israel (3 octombrie)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Acest sfânt părinte al nostru Ioan a fost tebeu din ţara Egiptului.
Primind de la bătrânul său părinte îngerescul chip al monahilor şi luând iertare de la acesta, se duse la sfintele locuri, la Ierusalim. Acolo lepădă Soborul din Calcedon şi de Biserica sobornicească se depărtă pe sineşi, însă voind a se închina cinstitei Cruci şi oprit fiind a se apropia, i se păru că aude un glas spunându-i că cei ce nu fac parte din Biserica sobornicească, sunt nevrednici de închinarea Crucii. Trezindu-se dar, se apropie de Biserică, apoi iarăşi se întoarse la bătrânul său, şi fiind iertat iarăşi de către acesta ieşi din mânăstire.
Apoi aflând un loc râpos şi cu anevoie o mică peşteră, locui în ea, hrănindu-se cu mugurul copacilor de acolo. Vrând Dumnezeu să-l slăvească îl vădi aşa: un oarecare Anania, sihastru mare şi vestit ce locuia în acele locuri, fiind adus la dânsul un copil îndrăcit al unui om bogat, el nu-l primi, ci de smerenie mare sfântul acesta îi înşela să meargă mai înăuntru pustiei să caute pe Ioan egipteanul.
Deci fiind aceștia trimişi, aflară pe cel ce căutau şi spunându-i cu ce treabă veniseră la dânsul, întâi sfântul Ioan se apară că face rugăciune, apoi supărându-l, zise către demon:
- În numele lui Iisus Hristos, duh necurat, nu eu, ci Anania robul lui Dumnezeu, îţi porunceşte să ieşi din copil.
Acestea auzind duhul cel necurat porunca de la sfântul, îndată ieşi iar copilul se făcu sănătos.
Prin această minune făcându-se vestit, se supuse mai apoi fără de voie a primi hirotonia ca episcop al Cezareii.
Însă neputând a petrece acolo viaţa cea pustnicească şi fără de gâlceavă, lăsă Cezareea şi iarăşi se duse în pustie, dar nu se putut ascunde de un plugar, care având şi el un copil ce era bântuit de un duh necurat, îl puse pe acesta într-o coşniţă şi acoperindu-l cu buruieni îl puse lângă uşa sfântului şi se duse în lături. Deci, plângând copilul şi sculându-se sfântul şi văzându-l, cunoscut pe duhul cel necurat ce locuia într-însul şi gonindu-l, tămădui pe copil.
Auzind de un oarecare sihastru vestit anume Marcian, sfântul Ioan dorea să-l vadă, însă de vreme ce el făcuse jurământ ca să nu mai iasă din peşteră, măcar de vrea a-i urma nevoie mare şi neapărat, ca să nu se poată mântui, legându-se el însuşi cu cuvântul, nu putea să dezlege acea legătură.
Atunci din pronia lui Dumnezeu, care toate le vede, un înger luând pe sus pe Marcian din chilia lui, fără clinteală îl puse în peştera sfântului Ioan și împreună fiind amândoi, vorbiră îndelung amândoi, iară apoi sfântul Ioan îi mulțumi lui Dumnezeu zicând:
- Slavă Sfântului Dumnezeu, Care m-a învrednicit a vedea pe doritul meu Marcian.
Fără de veste răpit fiind Marcian de înger, se făcu nevăzut dinaintea ochilor sfântului Ioan. Însă aceasta băgă pe sfântul la multe gânduri şi se îndoia luptându-se cu gândurile şi, călcându-şi legătura, ieşi din peşteră şi purcese pe cărarea care mergea la chilia lui Marcian pentru că se spăimântase de mărimea minunii, socotind să nu fi fost vreo nălucire ceea ce se făcuse. Deci dacă se duse şi auzi pe cuviosul Marcian chemându-l pe nume şi înţelegând sfântul Ioan cum fuse pricina venirii sale, se bucură cu inima şi se veseli. Drept aceea iarăşi sărutându-se unul cu altul şi mulţumind lui Dumnezeu, se întoarse la locaşul său.
Acesta goni mulţi demoni din oameni şi tămădui şi boli fără de leac, şi făcu de izvorî şi ape prin multe locuri şi de multe ori ploi din cer coborî prin rugăciunea sa şi alte multe semne printr-însul făcu Dumnezeu. Şi după acestea cinstitul său suflet întru bătrâneţe bune cu pace lui Dumnezeu îl dădu.

 sursa
 https://www.facebook.com/groups/artasireligie/permalink/637173803065146/

Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

 Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul s-a născut în Atena şi a fost unul dintre oamenii înţelepţi ai Areopagului.
 Acesta, întrecând pe toţi cu bogăţia, cu slava, cu mintea şi cu înţelepciunea, era unul din sfetnicii Areopagului, dar fiind convins de marele Pavel, s-a botezat şi a fost hirotonit episcop. Fiind învăţat tainele cele de negrăit şi dumnezeieşti de înţeleptul Ierotei, a lăsat şi cărţi minunate şi foarte înalte. Însă acest sfânt Dionisie tâlcuind şi Tipicul bisericeştii orânduieli, după aceea s-a dus spre părţile Apusului, pe vremea împărăţiei lui Domiţian şi arătând multe minuni, i s-a tăiat capul în cetatea Parisului. Şi primindu-şi capul în mâinile sale, a umblat două mile de loc pe picioarele sale, făcând ca sa se minuneze cei ce îl vedeau, şi nu l-au lăsat până nu s-a întâlnit cu o femeie anume Catula. Şi oprindu-se din dumnezeiască pronie, l-a pus în palmele ei ca pe un odor. Aşijderea şi ucenicii săi, Rustic şi Elefterie, tăindu-li-se capetele şi aruncându-li-se trupurile împreună cu mucenicescul trup al sfântului propovăduitor ca să-l mănânce fiarele cele sălbatice şi păsările. Oarecare credincioşi le-au luat şi le-au ascuns pentru frica ce era atunci de ucigători; şi după ce s-au dus aceia, le-a aşezat Fericita Catula într-o casă, la trei ale lunii octombrie.

    Însuşindu-şi învăţătura grecească, a dorit să şi-o desăvârşească, studiind în Egipt. Întorcându-se în Atena, Dionisie s-a căsătorit, iar la vârsta de 25 de ani a devenit conducător al oraşului. Când Sfântul Apostol Pavel a ajuns în Atena, în anul 51 d.Hr., Dionisie a auzit cuvintele sale şi a luat aminte la ele. S-a botezat şi i-a urmat lui Pavel timp de trei ani, după care Pavel l-a aşezat episcop în Atena. Sfântul Dionisie a dorit să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu şi în alte ţări, fapt pentru care a suferit multe chinuri.

Canon de rugăciune către Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul glasul al 4-lea:

Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, îmbrăcându-te cuviincios cu bun cuget, ai scos din vasul alegerii cele negrăite; şi cre­dinţa păzind, calea întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Dionisie: roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască su­fletele noastre.
 

Condacul Sfântului Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul

Glasul 8
Apărătoare Doamnă...

Prin uşile cerurilor trecând cu Duhul, ca un ucenic al Apos­tolului celui ce a ajuns până la al treilea cer, Sfinte Sfinţite Dionisie, te-ai îmbogăţit cu toată cunoştinţa celor negrăite şi ai luminat pe cei ce şedeau mai înainte în întunericul necunoştinţei. Pentru acesta strigăm: bucură-te părinte a toată lumea.

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind învăţat de Dumnezeies­cul Apostol Pavel văzătorul de cele ce­reşti, ai ajuns îndată, Sfinţite Mucenice Dionisie, a fî tăinuitor ceresc şi grăitor de cele Dumnezeieşti.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel ce te-ai luminat cu Dum­nezeiescul har, luminează, fe­ricite, sufletele celor ce te lau­dă, ca să înţeleagă învăţăturile tale cele de Dumnezeu însuflate, Sfinte Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Învrednicitu-te-ai, Mucenice Dionisie, cu gând prealuminos şi cu su­fletul, a vedea strălucirile rân­duielilor cereşti şi starea ce­telor de acolo.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cămară de mire Luminată, te-ai arătat Întrupării celei mai presus de gând, a Făcătorului tuturor; că din tine, Maica lui Dumnezeu, S-a îmbrăcat în trupul nostru Hristos Domnul.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mai presus de Înălţimile Cereşti ridicându-te, cu­vioase, rânduielile, Oştirile şi Strălucirile cele mai presus de lume le-ai tâlcuit tuturor, cu înălţimea graiurilor şi cu preaînţeleptele tale cuvinte.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Umplându-te de înalta ştiin­ţă a Dumnezeieştilor nume preacuvioase, ai teologhisit cu­noştinţa Dumnezeirii, făcându-te, prin har Dumnezeiesc, cuvântător al Preasfintei Treimi, Preaferi­cite Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Omorându-te cu dorirea cea spre Dumnezeu şi foarte învăţându-te cu înţelepciunea cea prin harul cel făcător de viaţă, te-ai făcut organ de Dumnezeu purtător, părinte.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu lucrarea Duhului Celui Ce toate le săvârşeşte, ai rodit, Fecioară, Trup Stăpânului tu­turor; cu Care ai osândit pă­catul lumii şi ai izvorât Viaţa Cea Veşnică.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Tu eşti Tăria mea Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea; Cel Ce nu ai lăsat Sânurile Părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Bună podoabă a Bisericilor o ai pus în rânduială, că în ele ai zugrăvit, părinte, închipuirea sfinţitelor chipuri, celor ase­menea Puterilor Neînchipuite; prin care se învaţă Taina şi se luminează toată adunarea credincioşilor, cea cugetătoare de Dumnezeu.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pâraiele cuvântării tale de Dumnezeu, Dumnezeiescule, foarte adapă grădinile cele cuvântătoare şi de-a pururea înflorite, sădite pe dreptate dogmelor; că ai propovăduit Unimea Fiinţei şi Însăşi Cinstita Stăpânire Cea în Trei Feţe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Neîncetarea Ierarhiei tale celei Îngereşti şi dragostea şi dorirea către Dumnezeu şi ple­carea către înălţimea Dumnezeirii cea neabătută şi nepricepută, cu înţelepciunea ai în­văţat-o, ierarhe, celor ce cu credinţă strigă: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Lucrător Sfinţit S-a făcut Fiul tău mântuirii tuturor, celor ce te laudă pe tine, Născătoare de Dumnezeu; Începător şi Lu­minător, Dreptate şi Scutire, Fecioară. Pentru aceea credin­cioşii, după adevăr şi cu înţelepciune, te mărim.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă? Şi m-a acoperit întunericul cel străin pe mine, ticălosul; ci, mă întoarce şi la lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Glasul graiurilor tale, purtându-se ca un sunet ceresc, a tunat cu cuvântul harului, în cugetele celor fără de Dum­nezeu şi a luminat inimile credincioşilor, cu razele cele prealuminate ale Dumnezeieştilor dogme.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Asemănatu-te-ai neguţătoru­lui care caută mărgăritare bune, preafericite şi aflând Mărgăritarul Cel cu adevărat de mult preţ şi mirându-te de Strălucirea Lui cea cu lucrare Dumnezeiască, L-ai mărturisit a fi Dumnezeu, ierarhe.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu multă înţelepciune ai iubit, părinte, Izvorul înţelep­ciunii şi din dragostea Lui te-ai făcut desăvârşit şi izvorăşti totdeauna râurile Dumneze­ieştilor dogme, grăitorule de Dumnezeu.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca Una ce eşti Plină de har, ai primit întru tine pe Cel Preaîncuviinţat, Care numai cu voirea toate le-a făcut; şi Care ne-a înfrumuseţat pe noi cu luminarea dreptei credinţe, Maica lui Dumnezeu.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având, cu dragoste, silinţă pentru Lege, ai dobândit harul înţelepciunii, Dumneze­ieşte grăind tu despre Dum­nezeu şi ai lăsat în urmă-ţi dog­me dreptcredincioase, preafe­ricite; din care, îndulcindu-ne credincioşii, pe tine te fericim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind împodobit cu pricepe­rea lui Dumnezeu, cuvioase, cugetătorule de Dumnezeu, ţi-ai plecat urechea Dumnezeiescu­lui Învăţător şi de la Dânsul te-ai învăţat înţelepciunea cea mai presus de lume, Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Viaţa ta a fost minunată, cu­vântul tău şi mai minunat, limba ta strălucitoare de lumină şi gura însufleţită cu foc, Preafericite Dionisie; iar gândul tău, părinte, a fost desăvârşit în chip Dumnezeiesc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Noi credincioşii Fecioară, cu bucurie strigăm ţie cu Glasul Arhanghelului Gavriil; că din tine nouă S-a Născut Cel Negrăit, Făcătorul şi Începătorul vieţii, Om făcându-Se şi S-a amestecat cu oa­menii, Iubitorul de oameni.

Irmosul:

Curăţeşte-mă, Mântuito­rule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă; căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mântuirii mele.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Prin uşile cerurilor trecând cu Duhul, ca un ucenic al Apos­tolului celui ce a ajuns până la al treilea cer, Sfinte Sfinţite Dionisie, te-ai îmbogăţit cu toată cunoştinţa celor negrăite şi ai luminat pe cei ce şedeau mai înainte în întunericul necunoştinţei. Pentru acesta strigăm: bucură-te părinte a toată lumea.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

De pogorârea lui Dum­nezeu, focul s-a ruşinat în Babilon oarecând, pentru aceasta, tinerii în cuptor, cu bucuros picior, ca întru o grădinâ verde săltând, au cântat: Binecuvântat eşti Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învăţăturile tale, ca ploaia cea cerească în pământ secetos, îngraşă inimile celor credin­cioşi, cele ce de-a pururea do­resc şi fără saţiu le învaţă a striga: Binecuvântat eşti, Dum­nezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu pricepere cugetătoare de Dumnezeu, ai scris minţilor celor fără de trup şi cuvântările lor cele de laudă, fericite şi de Dumnezeu fiind insuflat, ai învăţat Biserica a cânta: Binecu­vântat eşti, Dumnezeul părin­ţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Locaş bine întocmit al Prea­sfântului Duh te-ai arătat şi insuflările Lui şi arătările le-ai propovăduit ca un prooroc, În­ţelepte Dionisie, cântând: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul pă­rinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată acum s-a împlinit proorocia lui Isaia, celui grăitor de Dumnezeu, că Fecioara a avut în pântece pe Dumnezeu Cu­vântul şi a Născut pe Dătătorul de viaţă, Căruia toţi cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori cuptorul...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind ca o oglindă luminată prin fapte bune, ţi-ai făcut gândul încăpător arătărilor celor curate, Sfinte Dionisie, Preaferi­cite, şi primind Razele Luminii Celei mai presus de gând, ai cân­tat: preoţi binecuvântaţi, po­poare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Har mai îndestulat s-a re­vărsat prin buzele tale; pentru aceea ai arătat Dumnezeieştile învăţături, lăţindu-le şi descoperindu-ne mai luminat înţele­gerea lor cea mai presus de gând, nouă, celor ce cântăm cu credinţă: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Mai cunoscută s-a făcut prin tine, Sfinte Dionisie, Mitropolia cea lăudată a atenienilor, aducându-te pe tine lui Hristos şi Împă­ratului tuturor, ca o pârgă preasfinţită şi totdeauna cântând: tineri binecuvântaţi, preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Maică a lui Dumnezeu cu totul fără prihană, curăţeşte rănile sufletului meu şi semnele păcatului; că ai născut Fiu pe Cel Ce are puterea să izbăveas­că lesne pe cei legaţi cu lanţu­rile greşelilor din legăturile cele nedezlegate; pe Însuşi Făcăto­rul de bine Dumnezeu, Dătăto­rul de viaţă.

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

De şapte ori tiranul haldeilor a ars nebuneşte cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu; iar văzându-i pe aceştia cu Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a strigat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta...

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Învrednicindu-te a te face văzător şi dimpreună oste­nitor cu Sfinţii Apostoli, te-ai făcut părtaş Măririi şi dim­preună cu ei, ai mers la vederea Trupului celui cu adevărat Începător de viaţă, al Însăşi Născătoarei de Dumnezeu, Ce­lei Preacinstite; pe care, după vrednicie, o mărim.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Dionisie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Făcutu-te-ai moştenitor Dum­nezeieştii Împărăţii în ceruri, părinte, ca un arhiereu după Lege şi ca un pătimitor nebiruit, amestecând sângele cel mucenicesc cu ungerea preoţiei; pentru aceasta ai luat cununi îndoite, precum se cuvine de sfinţenie, tăinuitorule, Sfinte Dionisie.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Ca unul ce ai îndrăznire către Dumnezeu, Sfinte Ierarhe Înţe­lepte Dionisie, pentru toţi te roagă pururea, ca să ne izbă­vim de încercări, cei ce te lăudăm cu bună credinţă, pe tine învăţătorul ştiinţelor celor ne­grăite, ca un sfinţit descope­ritor al Bunătăţii Celei tainic ascunse şi cu Dumnezeiască Stăpânire.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Biserica cea Cinstită, pe care Hristos, Fiul tău, a câş­tigat-o cu scump Sângele Său, ca un Bun, arat-o cu vitejie bi­ruitoare eresurilor, Ceea ce eşti Plină de har; şi mântuieşte-ne din primejdii şi ne izbăveşte de stăpânirea barbarilor.

Irmosul:

Spăimântatu-s-a de aceas­ta cerul şi marginile pământului s-au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oame­nilor trupeşte; şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile. Pentru aceea, pe tine Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti te mărim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Privitorule al cerului şi adâncul înţelepciunii, Dumnezeiescule căutător al Sfatului Celui Tainic; minte care străbate văzduhul, comoara Tainelor cunoscându-le, o, Sfinte Dionisie Prea­fericite, te rugăm: roagă pen­tru noi pe Cel Singur şi Iubitor de oameni.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei...

Făcându-ţi mintea ca o oglin­dă preavăzătoare ai primit înăuntru Fulgerele Duhului cele de Raze aruncătoare şi Lumină­rile Cereştilor Străluciri. Pentru aceasta, te-ai şi învrednicit învederat a oglindi îngereştile începătorii, cu preacurată ageri­mea ta.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Ca unul ce eşti închipuire Dumnezeiască Vasului celui ales cu adevărat, înveţi Tainele cele Dumnezeieşti, cu Duhul şi luminându-te cu darurile Dum­nezeieştii Străluciri, arătat ai descoperit Cetele îngerilor. Pen­tru aceea, lăsând lumii înţele­gerea Dumnezeieştilor tale dog­me, ai luminat pe toţi, Sfinţite Tăinuitorule Dionisie. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Norul Soarelui Celui Înţelegă­tor, Sfeşnic de aur al Dumneze­ieştii Lumini, Nespurcată, Neîntinată, Stăpână fără prihană, luminează-mi, rogu-mă, sufle­tul cel orbit de patimi, cu Lu­mina Nepătimirii şi inima, fiindu-mi întinată, spal-o cu curge­rile lacrimilor şi cu umilinţa pocăinţei şi mă curăţeşte de spurcăciunea lucrurilor mele, ca să strig cu dragoste către tine: Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să-mi dăruiască, că nu­mai pe tine te am Nădejde, eu, nevrednicul robul tău.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...

Fecioara şi Maica lui Hristos, văzând pe Făcătorul lumii pe Lemn, suspina lăcrimând şi cu amar i se topea sufletul şi trupul îşi bătea sfărâmându-se şi cu amar striga către Dânsul: vai mie, o, Fiul meu! Cum îţi voi suferi Patima, piroanele şi suliţa, eu, Ceea ce Te-am născut fără dureri? Ci, grăbeşte de Te scoală, ca să Te văd, Fiule şi Dumnezeule şi să înceteze de tânguiri şi durere; şi celor ce-Ţi laudă Patimile, să le dăruieşti dezlegare greşelilor.