PARACLIS LA TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ( 29 AUGUST)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciunile începătoare

Troparul

Pomenirea dreptului este cu laude; iar ţie destul îţi este mărturia Domnului, Înaintemergătorule; că te-ai arătat cu adevărat şi decât proorocii mai cinstit, că şi a boteza în repejuni[6] pe Cel propovăduit te-ai învrednicit. Drept aceea, pentru adevăr nevoindu-te, bucurându-te, ai binevestit şi celor din iad pe Dumnezeu Cel ce S-a arătat în trup, pe Cel ce a ridicat păcatul lumii şi ne-a dăruit nouă mare milă.

Slava... Si acum... asemenea:

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Canon

Cântarea I

Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru la izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Capul Celui Ce a botezat pe Capul Bisericii a fost retezat de sabia celor fărădelege, iar noi, cei ce nu îndrăznim a ridica capetele noastre spre cer din pricina greutăţii păcatelor, îl rugăm să ne dăruiască lumina pocăinţei.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cel Ce ai fost împodobit de Hristos cu slavă netrecătoare, caută cu milostivire spre sufletele noastre cele umilite şi împodobeşte mintea noastră cu înţelepciune, ca să împletim cununi de cântări minunatei prăznuirii tale.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Mustrat-ai fărădelegea lui Irod, fiind tu prooroc vrednic al Domnului, însă prin mijlocirea ta la judecată, izbăveşte-mă de mustrarea Dreptului Judecător.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Toată nădejdea mea de mântuire spre Tine o pun, deci nu mă trece cu vederea în ceasul primejdiei, Preafericită.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nelegiuirea celor orbiţi de desfrânare o ai vădit, fericite Înaintemergătorule, cel ce eşti icoană a înfrânării şi cu rugăciunile tale izbăveşti de osândă pe cei ce aleargă la pocăinţă.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Răutatea femeiască a poruncit să fii secerat tu, învăţătorule al înfrânării, iar noi, cei ce te cinstim pe tine, cerem totdeauna acoperământul rugăciunilor tale.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

La pocăinţă pe poporul cel rătăcit ai îndreptat, ca unul ce erai făclie de Dumnezeu aprinsă spre luminarea tuturor, iar acum icoana ieţii tale prin veacuri călătoreşte, luminând şi sufletele noastre cu dorirea pocăinţei.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ca Una Ce eşti Pom al Raiului, hrăneşte-ne pe noi cu roadele rugăciunii Tale, ca să nu flămânzim noi de toată virtutea.

Apoi aceste stihiri:

În temniţă ai fost închis tu, luminătorule al lumii, dar cuvintele tale cu putere lucrau în inimile ucenicilor, făcându-le stele vestitoare ale apropierii zilei mântuirii.

Maica Luminii, sufletul meu cel întunecat de păcat îl luminează cu razele rugăciunii Tale, ca Una Ce eşti lumina celor păcătoşi .

Sedealna

glas 2, podobie: Ceea ce esti rugatoare calda...

Cu securea cuvintelor tale dumnezeieşti ai tăiat copacii patimilor din pământul inimilor cel nelucrat prin pocăinţă, netezind căile mântuirii tuturor .

Cântarea a IV-a

,, Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !”.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cea fără de ruşine nu suferea sabia mustrării tale şi de sabie a voit să fii ucis, dar prin mucenicie te-ai făcut părtaş marii bunăvoinţe a Cuvântului.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dreptatea ai arătat-o mai presus de adevărul omenesc şi acum spre paza poruncilor lui Hristos povăţuiesc pe cei ce vor să moştenească mântuirea .

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Capul tău ca pe o comoară l-au primit ucenicii, iar noi împodobindu-l pe acesta înţelegător cu laude, ne facem părtaşi înţelepciunii Vieţii.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Umilinţa o sădeşte în inima mea, ca Una Ce cu ploaia milostivirii Tale stingi cuptorul patimilor şi al durerilor tuturor.

Cântarea a V-a

,, Căutând cu ochiul Tău cel neadormit , milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii”.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu rugăciunea te-ai logodit şi pustia ţi-a fost casă, dar în temniţă ai murit, ca să slobozeşti din temniţa patimilor pe cei ce aleargă la rugăciunea ta.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu sângele tău ai pecetluit mărturisirea Adevărului, iar acum către adevăratele cărări ale Vieţii îndreptezi pe cei ce te cinstesc pe tine.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Fiind tu privighetoare a rugăciunii, cu trilurile cuvintelor tale pleacă spre blândeţe pe Cel străin de răutate, ca să plinească doririle cele spre mântuire ale sufletelor noastre .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Veseleşte sufletele noastre Preacurată, cu dulceaţa rugăciunii Tale, ca Una Ce ai născut pe Îndulcirea tuturor.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Cel mai presus de ceruri ai propovăduit şi în adâncul Iordanului L-ai botezat, ca să mărturiseşti tuturor smerenia Lui cea mai presus de minte.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Poarta pocăinţei deschide-mi cu cheia rugăciunilor tale, fericite, ca unul ce pe poarta muceniciei ai intrat la viaţa cea veşnică.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Opreşte valurile patimilor mele cu puterea rugăciunii tale, ca unul ce ai stat fără frică împotriva celor nelegiuiţi şi în râurile sângelui tău ai înecat a lor neruşinare.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Candela inimii mele o umple cu untdelemnul rugăciunii tale, ca să nu rămân eu în întunericul păcatelor mele.

Apoi aceste stihiri:

Se veselesc cetele îngereşti, avându-te pe tine alături, îngerul cel pământesc, pe care te rugăm să mijloceşti iertarea păcatelor noastre şi să ne întinzi mână de ajutor în necazuri.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

Mărita tăiere a Înaintemergătorului, rânduială dumnezeiască a fost, ca şi celor din iad să propovăduiască venirea Mântuitorului. Să se tânguiască Irodiada, care a cerut ucidere fără de lege; că nu legea lui Dumnezeu, nici viaţa cea vie a iubit, ci pe cea amăgitoare şi vremelnică.

Prochimenul, glas 4:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.

Stih: Fericit barbatul cel ce se teme de Domnul...

Evanghelia dupa Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca¬tre Tatal Meu si nimeni nu cu-noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i desopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule...

Slavă... glas 2:

Pentru rugăciunile Înaintemergătorului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: "Toata nadejdea..."

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Fiind tu icoană a fecioriei, ai minunat cetele îngereşti, iar acum cu razele rugăciunilor tale luminezi pe cei dintru întunericul neştiinţei şi îi chemi la strălucirea laudelor cereşti.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.

Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Alunecat-am în groapa multor nelegiuiri, dar te chem pe tine, fericite Ioane, ca să îmblânzeşti pornirile patimilor mele celor greu de purtat.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

La cele cereşti ai fost chemat ca să vesteşti şi celor din iad venirea Cuvântului, pe Care Îl roagă să Se pogoare şi în iadul inimilor noastre.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Capul tău cel sfinţit ca o pecete a fost, arătând înnoirea legământului Celui Ce S-a pogorât să mântuiască lumea .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Carte a Vieţii ştiindu-Te pe Tine, Te rugăm să rogi pe Cel Îndurat să ne scrie în cartea milostivirii Sale pe noi, cei ce Te lăudăm pe Tine.

Cântarea a VIII-a

,, Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strând razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta, Te rog Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimile sufletului meu !”.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pustia ţi-a fost maică şi hrănitoare neîncetată, iar acum inimile noastre cele pustiite de păcat le hrăneşte cu dumnezeieşti înţelegeri .

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cum în Iordan mâna ţi-ai atins de capul Focului mistuitor şi nu te-ai ars, iar acum capul tău s-a tăiat de mâna celui fără frică de Dumnezeu ?

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Din multe feluri de primejdii izbăveşte pe cei ce te cinstesc pe tine, ca unul ce ai îndrăzneală înaintea Celui pe Care cu frică L-ai botezat în repejunile Iordanului.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Scoate din groapa stricăciunii pe cei ce Te binecuvintează pe Tine în toată vremea şi păzeşte-ne de toate ispitele vrăjmaşilor nevăzuţi.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cărările pustiei le-ai netezit cu paşii rugăciunii tale şi acum căile inimii mele pustiite de păcat le netezeşte cu gândurile cele mai smerite.

Stih: Sfinte Proorocule şi Înaintemergătorule Ioane, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De lanţul fărădelegilor mele fiind ţinut, mă rog ţie, cel ce ai purtat lanţul veşnic al iubirii dumnezeieşti, ca să mă slobozeşti din temniţa păcatelor mele.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Îndurările Cuvântului soleşte-mi-le mie, cel ce ai primit în inimă descoperirea tainei Treimii şi din întunericul înşelăciunii mă izbăveşte cu farul rugăciunilor tale.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Fiind tu primăvară duhovnicească în care S-a arătat Soarele dreptăţii, îmbunătăţeşte inima mea cu florile rugăciunilor tale.

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea Ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:

"Ceea ce esti mai cinstita...".

Bucură-te, oglinda proorocilor, icoana fecioriei, deschizătorul potţilor pocăinţei, scparea credincioşilor, Înaintemergătorule al Domnului, ca unul ce ai primit tăierea capului pentru Capul Bisericii, capetele vrăjmaşilor noştri nevăzuţi le taie cu sabia rugăciunii tale.

Crin al fecioriei fiind, cu mireasma rugăciunilor tale ai bine înmiresmat sufletele celor ce au ales calea pocăinţei, iar acum spre vieţuirea întru curăţie îndemni şi sufletele cele iubitoare de Adevăr.

Mai mult se mustrau cei ce au cerut tăierea capului tău, căci tăcerea ta ca o sabie ascuţită până ân adâncurile inii mergea, vădind toată fărădelegea.

Pe cei ce erau închişi în temniţa iadului i-ai veselit cu vestirea Cuvântului mânttuitor, iar pe noi, cei ce bolim în cămara neştiinţei, ne ridică la lumina Adevărului.

Glasul tău ca un tunet a mustrat nelegiuirea cea cumplită, iar acum tăcerea rugăciunii către tine ne încredinţează ca o trâmbiţă de păcatele noastre nepocăite.

Stai în mijlocul nostru şi ridică mâinile tale la rugăciune, ca să opreşti ridicarea norului mâniei dumnezeieşti ce se îndreptează spre noi.

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...

si dupa ecfonis cantam Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne intampina...

Fiind tu stea mergătoare înaintea Soarelui neapus, cu stelele gândurilor dumnezeieşti ne povăţuieşte către lumina Împărăţiei cerurilor.

Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme în care ne închinăm icoanei Sfântului:

Ca unul ce eşti trâmbiţă a pocăinţei, trezeşte din somnul patimilor şi sufletele noastre căzute în păcat şi îndreptează căile vieţii noastre spre sălaşurile mântuirii.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Viata Sfantului Fanurie (27 august)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

             Sfantul Fanurie s-a nascut in insula Rodos din Grecia, insa nu se cunoaste data nasterii sale. Sfantul Fanurie a avut doisprezece frati, iar el a fost cel mai mare. Dupa moartea tatalui sau, mama sa ajunge sa cante si sa joace prin diverse locuri. Cand Fanurie descopera acest lucru, decide sa fuga in pustiu. Primeste botezul si revine dupa un timp in orasul sau natal. Afla ca mama sa a murit in momentul in care a fost descoperita de el intr-un local si ca fratii sai s-au raspandit prin lume.

Revine in pustie si duce o viata aspra, manca o data la trei zile. Prin rugaciune a adus tamaduire surzilor, orbilor, botezandu-i si invatandu-i dreapta credinta. Cu toate ca savarsise atatea minuni, este nevoit sa parasesca cetatea, din cauza rautatii oamenilor. Acestia spuneau ca minunile savarsite de el nu sunt facute cu ajutorul lui Dumnezeu, ci al demonilor. Se pare ca ajunge in Egipt, unde o readuce la viata pe fiica regelui. In urma acesti minuni, imparatul si slujitorii sai au primit botezul.

Dupa o vreme, vrajitorii din Egipt s-au ridicat impotriva lui Fanurie si astfel, sfantul a fost supus la multe chinuri: i s-au taiat mainile si degetele de la picioare, urechile, i s-au smuls dintii, a fost batut cu pietre, ca in cele din urma sa i se taie capul.

Moastele Sfantului Fanurie au fost descoperite de cativa pastori, in jurul anului 1500, intr-o pestera. Alaturi de moastele sale, au gasit si o piele de animal pe care era scrisa viata Sfantului Fanurie.

Cuviosul Tadei de la Vitovnita

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Cuviosul Tadei s-a nascut in data de 19 octombrie 1914, in satul Vitovnita, pe cand mama sa se afla in targul satului. Pruncul a fost botezat imediat dupa nastere, din pricina nasterii premature, parintii sai temandu-se ca nu va trai. El a fost numit Toma. Dupa ce a ramas orfan de mama, copilul a patimit mult de pe urma mamei sale vitrege. A fost postitor inca de mic, trupul sau firav neputand primi mancaruri din carne, oua si lapte.

Toma a imbratisat viata monahala in data de primavara anului 1935, in Manastirea Gorniak, unde a si fost tuns in monahism, cu numele Tadei. Nu dupa multa vreme el a fost trimis la scoala din Manastirea Rakovita, unde, in ziua de 3 februarie 1938, a fost hirotonit preot. Dupa un timp petrecut in Patriarhatul din Peci, parintele Tadei a revenit in Manastirea Gorniak, unde, in anul 1957, a fost randuit in slujirea de staret. Apoi, dupa un timp petrecut in Manastirea Hilandar, din Sfantul Munte Athos, in anul 1962, parintele Tadei a primit staretia Manastirii Vitovnita. Cuviosul Tadei a trecut la cele vesnice in ziua de 13 aprilie 2003, in satul Bacika Palanka, din Voievodina, si a fost inmormantat in curtea Manastirii Vitovnita.

Cuvinte duhovnicesti ale Cuviosului Tadei de la Vitovnita

Copiii au nevoie de o pilda de viata. Prin viata se spun mai multe decat prin cuvinte. Scoala da numai instruirea mintii, nu si duhovnicie. Toata cunoasterea este de la Dumnezeu, si cand Domnul voieste, dupa mila Sa, ii descopera omului taine. Cand Imparatia lui Dumnezeu s-a salasluit in inima omului, Dumnezeu sfasie nestiinta mintii ca pe un val. Omul va intelege atunci nu doar tainele Zidirii, ci si taina propriei persoane.

Suferim pentru ca gandurile si dorintele noastre sunt rele. Adunam roadele gandurilor si dorintelor noastre. Trebuie sa ne intoarcem cu inima spre Dumnezeu si sa cerem pace de la Domnul, sa ne dea putere sa fim buni. Pentru binele nostru, sa avem ganduri si dorinte bune. Noi nu facem asta si, de aceea, suferim. Tinem in noi mult rau si, la un moment dat, acesta iese la iveala: si in familie, si la locul de munca, si in societate.

Pasul cel dintai catre partasia cu Dumnezeu este deplina incredintare de sine in mainile lui Dumnezeu. Apoi, Dumnezeu va fi Cel ce lucreaza, iar nu omul. Nu lua asupra ta peste masura grijile lumii acesteia, ci pazeste-ti pacea si traieste cu Dumnezeu. Lasa lucrurile in voia lor.

Cel mai insemnat lucru este, cred, paza pacii inimii. Sa nu va tulburati cu nici un chip. In inima trebuie sa domneasca pacea, linistea, tacerea si linistirea. Valmasagul gandurilor este starea duhurilor cazute. Am pierdut concentrarea, mintea unita, ne-am imprastiat, iar atmosfera iadului "se pogoara" asupra noastra. Mintea noastre, asadar, se cere sa fie adunata, unita, atenta. Numai in mintea unita se poate salaslui Dumnezeu cel Unul.

Alaturi de paza linistii inimii, deprindeti-va si cu chipul in care sedeti inaintea lui Dumnezeu. Aceasta inseamna sa ai neincetat in minte faptul ca Domnul ne priveste. Pe El trebuie sa-L avem in cuget cand ne trezim, cand ne culcam, la munca, la masa sau cand ne plimbam. Domnul este pretutindenea si in toate. Cuvintele rugaciunii trebuie rostite avand credinta ca Domnul va priveste si va asculta.

Omul care poarta in sine Imparatia lui Dumnezeu raspandeste in jur ganduri sfinte, ganduri dumnezeiesti. Imparatia lui Dumnezeu faureste in noi atmosfera Imparatiei cerurilor, spre deosebire de atmosfera de iad a cugetului, pe care o raspandeste in jur omul ce poarta in inima sa iadul. Rostul crestinilor este sa curateasca atmosfera in lume si sa largeasca Imparatia lui Dumnezeu. Cel ce poarta inlauntrul sau Imparatia lui Dumnezeu, acela o va imprastia in chip nevazut si celorlalti. Nici macar nu este nevoie sa le vorbim oamenilor despre asta - cerul va izvora din noi chiar si atunci cand tacem sau vorbim despre cele mai obisnuite lucruri; aceasta straluceste din noi chiar si fara sa ne dam seama.

Asprimea fata de aproapele este primejdioasa. Cei aspri inainteaza numai pana la o anumita masura si raman la nevointa trupeasca. In purtarea cu oamenii trebuie sa fim buni, blanzi, ingaduitori. Nu trebuie propovaduit cu mintea, ci cu inima. Numai ceea ce vine din inima atinge inima celuilalt.

Nu se afla in aceasta lume nici o fiinta cugetatoare a carei inima sa nu tanjeasca dupa viata si dragostea cea desavarsita, adica vesnica. Inima noastra tanjeste dupa Dumnezeu, dar prin ganduri ne impotrivim Lui. Satana crede si se cutremura, dar se impotriveste. Asemenea este si necredinciosul: ne este necredincios, ci potrivnic.

Gandurile, starea launtrica, dorintele ne conduc viata. Asa cum ne sunt gandurile cu care ne indeletnicim, asa ne este si viata. Daca avem ganduri de pace, liniste, dragoste deplina, bunatate, virtute, curatie, atunci si in noi va fi pace, caci toate gandurile de pace aduc pace launtrica, ce razbate din noi, caci gandurile ne sunt pline de pace, liniste, dragoste desavarsita si bunatate. Daca purtam in noi ganduri rele, diavolesti, atunci se nimiceste si pacea noastra launtrica. Sfintii Parinti spun despre ganduri: Orice gand care naruieste pacea si gandurile ce nu ne dau pace, acestea toate sunt de la diavol si trebuie sa le indepartam si sa nu le primim.

Trebuie sa ne ostenim pentru binele nostru, ca sa se intareasca in noi pacea, bucuria, dragostea dumnezeiasca. Parintele nostru Ceresc vrea ca fiii Sai sa aibe trasaturi dumnezeiesti. Sa fim blanzi si smeriti, caci din sufletul bland si smerit izvoraste virtute si bunatate.

Avem nevoie sa ne pocaim si sa ne schimbam viata. Pocainta nu inseamna numai sa mergi la preot, ci trebuie sa ne curatim sufletul de acele ganduri si de depresia in care am cazut din pricina drumului intortocheat al vietii. Prin cugetele si dorintele noastre ne complicam viata. Pocainta inseamna innoirea vietii, tintirea sau ravna spre binele desavarsit, lepadarea de partile rele ale vietii. Aceasta slabiciune o au si oamenii credinciosi, iar din pricina ei suferim.

Avem putina credinta si incredere in Dumnezeu. Cand vom avea atata incredere in El cata avem in prietenii nostri, atunci cand ii rugam sa faca ceva pentru noi, cand vom avea atata incredere, nici noi si nici tara noastra nu vom mai suferi atat de mult.

Fiecare persoana, ca putere dumnezeiasca, cand se uneste cu celelalte, faureste o putere uriasa, iar vrajmasul fuge de asta; intr-insa salasluieste intelegerea, iar in el, acolo, dezbinarea. Daca politicienii nostri ar fi uniti, nu am mai avea dusmani, atunci vrajmasului nu i-ar mai fi de folos nici armele, nici oastea, nimic.

Dumnezeu ne-a daruit totul, de noi depinde sa fim buni. Daca purtam grija insusirilor rele ale anumitor oameni care ne vorbesc, nu putem avea pace si pocainta. De ce Domnul porunceste sa-i iubim pe vrajmasii nostri? O face nu pentru ei, ci pentru noi. Atata vreme cat tinem in noi gandul la vatamarea pe care ne-au pricinuit-o vrajmasii, prietenii, rudele, apropiatii nostri, nu avem pace si liniste, traim intr-o stare de iad. Trebuie sa ne eliberam de acest rau, sa-l izgonim ca si cum n-ar fi nimic, sa iertam totul.
Totul trece neinchipuit de repede. Noi acum suntem in rai, acum in iad. Cand ne aflam intr-o stare rea, in noi e iad, nu avem pace, nici liniste. Cand avem in inima bucurie, atunci ne simtim ca in rai. de aceea, trebuie neincetat sa ne ostenim in rugaciune.

Putem fi toti buni daca ne unim cu Izvorul vietii, cu Dumnezeu, din toata inima noastra; atunci El ne va da putere sa ne iubim pe noi si pe aproapele nostru. Fara Domnul, nu ne putem iubi nici pe noi insine, cu atat mai putin pe semenii sau pe vrajmasii nostri. Prin El putem toate, caci El este puterea si viata noastra.

Cuvinte alese din cartea "Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata"
Editura Predania, Bucuresti, 2006
Teodor Danalache

RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
 

 RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA

 "Doamne, întoarce-i la bunătate şi la rugăciune pe toţi vrăjmaşii mei"

Într-o noapte, pe când dormeam", povesteşte părintele Gherontie, stareţul mânăstirii Caraiman – o mânăstire din Buşteni, judeţul Prahova, "m-am trezit cu un bileţel în mână. N-am ştiut niciodată cine l-a scris şi cum a ajuns la mine. Era dintr-o hârtie obişnuită, dar scrisul nu era desluşit; de-abia am putut să-l descifrez, de parcă erau litere chinezeşti. Si după ce l-am desluşit, am găsit în el scrisă o rugăciune. Aceasta: "Doamne, întoarce-i la bunătate şi la rugăciune pe toţi vrăjmaşii mei". AMIN!

 Şi mai scria acolo că trebuie spusă, cu credinţă, de 30 de ori pe zi, vreme de 40 de zile, şi că îndeplineşte orice dorinţă a celui ce o rosteşte. Şi aşa s-a întâmplat! Aşa că de-atunci, am tras biletul cu rugăciunea asta, la xerox, şi l-am dat la toată lumea. Iar aceluia sau aceleia care are ceartă ori scandal în casă cu soţia sau cu soţul, le dau rugăciunea aşa: "Doamne, întoarce-o pe soţia mea (sau întoarce-l pe soţul meu) la bunătate şi la rugăciune, asupra mea".
  Şi care m-au ascultat şi s-au rugat, s-au împăcat şi au venit la mine zâmbind de la poartă, de mână. Au venit perechi de tineri şi mi-au spus că au făcut rugăciunea şi nu s-au mai certat...
sursa:Cinstitul Parinte Gherontie Puiu,staretul Manastirii Caraiman.

O rugăciune de dimineaţă

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciuni ale Sfântului Ioan

O rugăciune de dimineaţă. Dumnezeule! Făcătorule şi Stăpâne al lu­mii, caută cu milostivire în ceasul acesta al dimineţii asupra făp­turii Tale împodobită cu dumnezeiescul Tău chip. Fă ca ochiul Tău să mă în­vioreze şi să vină lumina Ta cea mai strălucitoare decât Soarele în bezna su­fletului meu, cel ticăloşit de păcat. Ia de la mine întristarea şi lenea, dăruieşte-mi veselie şi vigoare sufletească, pentru ca inima mea să slăvească cu bucurie bunătatea şi sfinţenia Ta, nemărginita-Ţi măreţie, desăvârşirile Tale fără de sfârşit, în toată vremea şi în tot locul. Că Tu eşti Făcătorul meu şi Stăpânul vieţii mele, Doamne, şi Ţie se cuvine slavă de la toate făpturile Tale raţionale, în tot ceasul, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

Acatistul Sfintilor Brancoveni

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Constantin Voda cu cei patru fii ai sai Constantin, Stefan, Radu si Matei, impreuna cu ei si sfetnicul Ianache - Sfinti Martiri !
(16 august)
Condacul 1
Veniti, binecinstitorilor crestini, sa aducem cuvioase laude si cantare duhovniceasca dreptcredinciosului voievod Constantin, caci pentru Imparatia cerurilor si pentru neam acesta moarte muceniceasca a primit, dimpreuna cu fiii sai: Constantin, Stefan, Radu, Matei, si cu sfetnicul Ianache. Pentru aceasta, din adancul inimilor, cu veselitoare glasuri sa le strigam: Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta mult v-ati nevoit!
Icosul 1
Intregind lantul de aur al noilor martiri, cu neasemanare mai curat decat cel de Ofir, in cetatea marelui Constantin cu indrazneala pe Hristos Dumnezeu l-ati marturisit si lepadarile pentru bunatatile vremelnice ale acestui veac trufas si nestatornic, desavarsit le-ati zdrobit. Drept aceea, minunandu-ne de marimea voastra de suflet, va aducem cu umilinta graiuri ca acestea:
Bucurati-va, ca avutia cea stricacioasa ati defaimat.
Bucurati-va, ca bogatia cea gandita ati aflat.
Bucurati-va, ca de frumusetea materialnica nu v-ati biruit.
Bucurati-va, ca pentru dragostea lui Hristos toate gunoaie le-ati socotit.
Bucurati-va, preainteleptilor, voi partea cea buna ati ales.
Bucurati-va, ca roadele blagocestiei cu bucurie ati cules.
Bucurati-va, ca vitejeasca rabdare impreuna pana in sfirsit ati aratat.
Bucurati-va, ca biruinta deplina asupra lumii, a trupului, si a diavolului ati cistigat.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 2-lea
Luminati fiind dintru inaltime, ati primit a patimi si a muri pentru Ziditorul tuturor, ca de El sa fiti si proslaviti; iar mai dorita decat toata lumea vazuta v-a fost cununa muceniceasca, pentru care ati mers la jertfa avand pe buze cantarea ingereasca: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Din frageda pruncie ai inteles, voievodule Constantin, ca "frica Domnului este inceputul intelepciunii" si te-ai adapat din izvorul cel nesecat al dumnezeiestilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasa invrednicindu-te tainei Sfintei cununii, cu unsprezece odrasle domnesti Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care deasemenea in frica si in certarea Lui crescandu-i, patru au ajuns mucenici mariti. De aceea de la noi acum auziti:
Bucurati-va, ca dumnezeiasca pronie din nefiinta in aceasta lume v-a adus.
Bucurati-va, ca inceputul cel bun, al fricii de Dumnezeu, cu totii l-ati pus.
Bucurati-va, caci dulceata cea negraita a Sfintelor Scripturi ati aflat.
Bucurati-va, caci cu osardie, ziua si noaptea, din izvoarele lor v-ati adapat.
Bucurati-va, caci cunostiintei fapta cea buna ati adus.
Bucurati-va, caci ravna voastra nu v-a dat clipa de repaos.
Bucurati-va, caci zilele cele rele ale acestei vieti bine le-ati chivernisit.
Bucurati-va, caci calatoria ati savirsit si la limanul ceresc ati sosit.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 3-lea
Nu ai voit domnie si stapanire pamanteasca, fericite Constantine, stiindu-te domn in casa si pe mosia ta, ci mai vartos ai dorit sa domnesti, prin sfinte nevointe si sfinte virtuti, peste patimi. Iubit-ai puterea cereasca a harului Sfantului Duh mai vartos decat pe cea lumeasca, si acum Domnului strigi impreuna cu pruncii tai si cu sfetnicul Ianache: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Silit ai fost de sfatul cel mare al Tarii Romanesti sa primesti a fi domnitor, caci in vremuri mult tulburate prin inconjurari de osti si de vrajmasi, blandetea si intelepciunea ta au adus buna ocarmuire. Fericiti suntem noi ca ti-ai taiat voia ta si ai primit greul sceptru domnesc, caci spunand si tu intru sine-ti: "eu si neamul meu vom sluji lui Dumnezeu", ne indemnati pe toti cu dorire a va striga:
Bucura-te, noule Moise al Tarii Valahiei si a ei propasire.
Bucura-te, ca impreuna cu tainicul Ianache ii urzesti buna sporire.
Bucura-te, feciorule Constantin, al lui Hristos viteaz ostean.
Bucura-te, bine urmandu-l, tu, minunatule Stefan.
Bucura-te, Radule, cel vrednic de laude multe.
Bucura-te, micule Matei, dar desavarsitule la minte.
Bucurati-va, podoabe nepretuite ale Tarii Romanesti.
Bucurati-va, margaritare si binecuvantari ale orasului Bucuresti.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 4-lea
Lacasuri ale Sfantului Duh ati ajuns prin mucenicie, caci si voi mult ati ajutat poporul lui Dumnezeu sa se zideasca in duh, ridicand manastiri, biserici, si tiparind carti cu aleasa hrana duhovniceasca. Cum dar nu vom canta Stapinului tuturor, Celui Ce a binevoit a lucra prin voi, cantarea: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Intunericul necredintei si al nestiintei ai izgonit, si lumina cunostiintei dumnezeiesti a stralucit peste tara, caci, ca si Solomon, ai iubit, marite Constantine, podoaba casei lui Dumnezeu. Din tiparnite au iesit sfinte carti, comori de vindecari, bucuria crestinilor evlaviosi, pentru care va bucuram pe voi zicand:
Bucurati-va, iubitorilor de sfinte lacasuri si altare.
Bucurati-va, ctitori de manastiri si daruitori de odoare.
Bucurati-va, caci tipariturile voastre din popor intunericul risipesc.
Bucurati-va, cartile Sfantului Ierarh Antim in tara lumina sporesc.
Bucurati-va, caci voi tiparirea primei Biblii in romana ati continuat.
Bucurati-va, caci apoi Psaltirea, carti de slujba si zidire sufleteasca ne-ati dat.
Bucurati-va, caci cartile voastre si pana astazi se doresc.
Bucurati-va, Treimea Sfanta in ctitoriile voastre toti o blagoslovesc.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 5-lea
Faclii luminatoare pentru Tarile Romane si pentru toata Ortodoxia s-au aratat tiparnitele infiintate sau restaurate de voi la Snagov si Bucuresti, Ramnicu Valcea si Targoviste, Buzau, Tiflis, si Alep, facand pe crestinii romani si greci, iviri si arabi, sa cante cu totii intr-un glas: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Slava nepieritoare ti-ai dobandit, evlaviosule domn Constantin, si dupa dreptate ai fost socotit in vremea ta aparatorul intregii crestinatati ortodoxe, caci cine a nazuit catre tine si l-ai trecut cu vederea sau catre cine nu s-a revarsat milostivirea ta mai presus de nadejde? Iata pentru ce limbi, semintii, si popoare iti canta tie, Sfantului Ierarh Antim Ivireanul, si impreuna patimitorilor tai, unele ca acestea:
Bucurati-va, vajnici aparatori a toata Ortodoxia.
Bucurati-va, caci ne sunteti taria, slava, si bucuria.
Bucurati-va, stalpi de foc ceresc, voi cerul si pamantul uniti.
Bucurati-va, ca pentru tara voastra si intreaga lume mijlociti.
Bucurati-va, ca romani si greci cu graiuri alese va heretisesc.
Bucurati-va, ca iviri si arabi din inimi recunoscatoare va multumesc.
Bucurati-va, ca lucrarea voastra mana cereasca pentru multe tari a insemnat.
Bucurati-va, ca roade ceresti ati cules dupa ce cu lacrimi ati semanat.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 6-lea
Dar cum oare vom putea lauda noi, nevrednicii, ravna voastra pentru Sfintele lui Dumnezeu lacasuri? Caci unde nu ati zidit sau reinnoit biserici, manastiri, paraclise, schituri, bolnite, trapeze? Pentru toate acestea, din toate partile miluite de voi, orase si sate Romanesti, manastiri din Sfantul Munte al Athonului, ca si din Bulgaria, Serbia, Grecia, Albania, din ostroavele marii grecesti si de peste tot Rasaritul Ortodox, pana la muntele Sinai si Ierusalim rasuna cantarea: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Precum Binecredinciosul voievod Stefan cel Sfant in Moldova, si voi multe si alese lacasuri de inchinaciune ati ridicat, preafericitilor, iar daniile voastre pretutindeni au ajuns. Bine ati inmultit talantii vostri, turnul faptelor voastre cele bune desavarsit l-ati inaltat, pentru care auziti:
Bucurati-va, ca Marelui Mucenic Gheorghe, lacas luminat in Bucuresti i-ati cladit.
Bucurati-va, ca si Mitropoliei muntene frumoasa clopotnita i-ati zidit.
Bucurati-va, striga voua manastirile de la Sambata de Sus, Ramnicu Sarat, si Viforita.
Bucurati-va si va veseliti, va spun cele de la Brancoveni, Bistrita-Valcea, si Arnota.
Bucurati-va, tainic soptesc cele de la Gura Motrului, Strehaia, si Sadova.
Bucurati-va, auziti dinspre Govora, Dintr-un lemn, Mamul, si Tismana.
Bucurati-va, va spun bisericile voastre din Fagaras, Scheilor din Brasov, si Ocna Sibiului.
Bucurati-va, vi se canta in cea a Sfantului Mucenic Dumitru din Targoviste, de la Mogosoaia, si Potlogi.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 7-lea
Craiasa ctitoriilor tale, sfanta manastire Hurezi-Valcea, menita sa fie lacas de ingropare pentru tine si tot neamul tau, minunatule voievod Constantin, da masura darniciei si ravnei de care ai fost si tu mistuit pentru infrumusetarea casei lui Dumnezeu, Sfanta Biserica, pentru care niciodata n-ai socotit a fi ceva prea scump. Neasemuita ei frumusete si armonie ne indeamna a canta cu glas de praznuire lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Piatra cea mare a mormantului ce ti-ai gatit in biserica cea mare de aici si azi suspina dupa moastele voastre sfinte, caci manastirea din Halki si biserica Sfintului Gheorghe din Bucuresti au primit aceasta comoara de nepretuit. Dar duhul, rugaciunea, si urmele pasilor vostri sint pretutindeni la Hurezi si in schiturile ce ati ridicat inchipuindu-le in semnul crucii dimprejur, drept care cu smerenie va laudam, graind:
Bucurati-va, ai marilor imparati bizantini adevarati urmatori.
Bucurati-va, ctitoria voastra nu are pereche, e ca luceafarul intre luminatori.
Bucurati-va, ca sapte ani la dansa, cu osteneala si fara preget s-a trudit.
Bucurati-va, caci mesterul Manea, iscusit urzitor, bijuterie in piatra v-a izvodit.
Bucurati-va, v-a strigat dintru inaltime schitul ocrotit de Botezatorul Ioan.
Bucurati-va, va sopteste Arhidiaconul intai mucenic, din schitul inchinat lui de coconul Stefan.
Bucurati-va, auziti si de la schitul patronat de Apostolii Sfinti.
Bucurati-va, fericiti sunteti voi, feciori domnesti si ai vostri parinti.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 8-lea
Nu a rabdat mai mult vrajmasul neamului omenesc, tatal minciunii si ucigasul de oameni, multa voastra lucrare savarsita spre slava lui Dumnezeu Cel inchinat in Treime si spre folosul intregii crestinatati dreptslavitoare, ci impotriviri a pus in calea voastra cea luminoasa. Dar voi, prin rugaciuni staruitoare, postiri, milostenii, si vegheri, va gateati pentru ziua incununarii, si sa primiti intai paharul patimirii, Domnului cantand: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Multi vrajmasi vazuti si nevazuti a starnit satana asupra voastra, ploaie de pare, minciuni, si viclenii involburand mintile hainului sultan Ahmet si salbaticului sau vizir Gin Ali pasa. Voi insa, imbracandu-va in platosa dreptatii si intr-armandu-va cu armele luminii, prin smerita pocainta va intareati, pentru care auziti de la noi asa:
Bucurati-va, ca iadul cu slugile lui asupra voastra se porneste.
Bucurati-va, ca oastea cereasca spre ajutorul vostru grabeste.
Bucurati-va, iconomi buni ai Domnului, ce fapte bune pururea ravneati.
Bucurati-va, caci pentru aceasta veti fi si marturisitori neinfricati.
Bucurati-va, ca inaintea crudului sultan fiind adusi, l-ati infruntat.
Bucurati-va, ca pe bautorul de sange vizir in nedumerire l-ati aruncat.
Bucurati-va, ca puterea cea nebiruita a Sfintei Cruci este cu voi.
Bucurati-va, viteji netematori de ai semilunii puhoi.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 9-lea
Ritorii cei mult graitori nu pot sa spuna cum voi, de neam domnesc fiind si crescuti in desfatari, ati putut merge cu neclintita hotarare si pe calea cea stramta cu inimi pline de barbatie. Acestea sunt minunile credintei noastre savarsite in fiii luminii, ascultarii, si jertfei! Lui Dumnezeu Celui minunat intru sfintii Sai pentru aceasta impreuna sa-I cantam: Aliluia!
Icosul al 9-lea
In Sfinta si Marea Vineri a Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, a ingaduit Iubitorul de oameni, cu judecatile Sale infricosate si neajunse mintilor noastre intunecate, sa se abata mania urgiei paganesti asupra casei voastre celei blagoslovite. Plangeau cu amar si jale neostoita toti locuitorii Bucurestiului, ba chiar si pietrele din drumul vostru, vazandu-va urcati in care si dusi spre Tarigrad, sub paza aspra, spre infricosata cercetare. Pentru aceasta nici noi nu vom tacea, ci vom grai catre voi:
Bucurati-va, ca pe Domnul domnitorilor in patimire Il urmati.
Bucurati-va, ca de Imparatul imparatilor ati hotarit sa nu va lepadati.
Bucurati-va, cu totii, domn, feciori, si gineri, ca spre marturisirea lui Hristos ati pornit.
Bucurati-va, ca dintre voi, sase cununa si slava muceniceasca au dobindit.
Bucurati-va si pentru mult indurerata doamna Maria, care pe voi va insoteste.
Bucurati-va, ca marita doamna, pe Hecuba din vechime in slava cu neasemanare o covarseste.
Bucurati-va, caci calatoria voastra, cu a Sfantului Sfintitului Mucenic Ignatie s-a asemanat.
Bucurati-va, ca vesnica rasplatire cereasca, precum acela, de la Domnul slavei ati luat.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 10-lea
Ajunsi in cetatea Sfantului Imparat Constantin, ati fost aruncati in infricosata temnita Sapte Turnuri. In bezna si frigul ce indurati inlantuiti, Duhul Cel Preasfant se ruga intru voi cu suspine negraite, harul Lui va lumina, va incalzea si va intarea, invatandu-va sa multumiti fierbinte lui Dumnezeu pentru toate si sa-I cantati: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Cine va putea spune multimea caznelor si a chinurilor la care ati fost supusi vreme de aproape patru luni, prin care ati covarsit chiar si pe multi dintre mucenicii cei din vechime. Ingerilor si oamenilor v-ati facut priveliste infricosata si de mirare, lamurindu-va ca aurul cel curatit de sapte ori in foc; iar noi, laudand pe Cel Ce v-a slavit in viata si dupa moarte, va fericim zicand:
Bucurati-va, ca in temnita intunecata si umeda ati fost inchisi.
Bucurati-va, ca in lanturi si catuse v-au dat ai vostri parasi.
Bucurati-va, ca ati sangerat cumplit, strujiti ca mucenicii de odinioara.
Bucurati-va, caci cu cleste rosit in foc v-au ars pe piept si la subtioara.
Bucurati-va, ca tari ca diamantul ati ramas voi in ortodoxie.
Bucurati-va, ca ati crezut cu neclintire in viata veacului ce va sa fie.
Bucurati-va, ca Mantuitorul Hristos si Preacurata Sa Maica din inaltime va priveau.
Bucurati-va, ca toti sfintii si toate puterile ceresti pentru voi se rugau.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 11-lea
Ziua imparatescului praznic al Adormirii Maicii lui Dumnezeu, cand implineai 60 de ani de viata, slavite voievod, iar doamna Maria ar fi trebuit sa o cinsteasca pe Preasfinta ei ocrotitoare, a fost aleasa de pagani spre marirea nenumaratelor tale dureri. Caci portile cele grele ale temnitei deschizandu-le, ati fost adusi inaintea cruntului sultan, a curtii sale, si a calaului cu iataganul scos, pentru ultima si cea mai grea infruntare. Catre care indreptandu-va cu totii, cantati in inimile voastre: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Istoviti de chinuri si suferinte, in grele lanturi ferecati, cu capete descoperite, cu picioare goale si numai in camasi, au stat vitejii marturisitori in fata paganului tiran, care cu ingrozire vicleana le fagadui viata daca se vor lasa de legea lor si vor trece la legea turceasca. Raspunsu-i-a Voda Brancoveanu: "Noi de legea crestineasca nu ne lasam; in ea ne-am nascut si am trait, in ea voim sa murim". Apoi catre copiii sai zise: "Fiilor, fiti barbati! Am pierdut tot ce aveam pe lumea asta pamanteasca. Nu ne-au mai ramas decat sufletele; sa nu le pierdem si pe ele, ci sa le ducem curate inaintea Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sa spalam pacatele noastre cu sangele nostru". De aceea drept este ca acum sa auziti:
Bucurati-va, caci cuvintelor amagitoare ale vicleanului sultan nu v-ati plecat.
Bucurati-va, caci ingerii cu cununi ceresti de voi s-au apropiat.
Bucurati-va, ca la botezul cel dintai acum pe cel al sangelui il adaugati.
Bucurati-va, caci astfel toate pacatele voastre cu desavarsire le spalati.
Bucurati-va, osteni viteji si nebiruiti ai Imparatului Ceresc.
Bucurati-va, ca vicleanul sarpe nu v-a putut amagi cu nimic pamantesc.
Bucurati-va, ca la momiri si ingroziri neplecandu-va, legea paganului Mahomed ati defaimat.
Bucurati-va, ca pentru legea cea noua, a darului si a iubirii lui Hristos ati rabdat si de El v-ati incununat.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 12-lea
De a si sovait Mateias pentru o clipa, ca un prunc, inaintea fiorosului gade, dar mai apoi, imbarbatandu-se, prin cuvintele domnescului sau parinte, singur mergand si-a asezat capul pe butuc, ravnind cu dorire prealuminatei cete a sfintilor mucenici, in care va canta in veci de veci Sfintei, Celei de o fiinta, si nedespartitei Treimi: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cadeau ca spicele sub secera capetele copiilor domnesti si al credinciosului Ianache sub ochii voievodului, din care curgeau paraiase de lacrimi pentru nespusa durere vremelnica si apropiata fericire vesnica. Dar in inima lui viteaza rasunau cu putere cuvintele proorocesti: "Iata, eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu". Pentru aceasta, dupa vrednicie, aducem voua aceste cantari de lauda:
Bucurati-va, caci prin tare hotarare pacatul, moartea, si iadul ati biruit.
Bucurati-va, ca puitorul de nevointe Hristos intru cele ceresti v-a primit.
Bucurati-va, ca se ingrozesc tiranii si raucredinciosii privindu-va sau amintindu-si de voi.
Bucurati-va, rugatori bineprimiti pentru tara, neam, Ortodoxie, si sarmanii de noi.
Bucurati-va, ocrotitori ai Bucurestiului si mijlocitori pentru toata suflarea romaneasca.
Bucurati-va, solitori pentru ea, ca intelepciune de sus si mila bogata sa dobandeasca.
Bucurati-va, si nu ne lasati sa ne lepadam de sfanta credinta prin viata pagana.
Bucurati-va, invingatorilor, si cereti indurare pentru noi de la Preacurata Stapana.
Bucurati-va, mult-patimitorilor martiri Brancoveni, care pentru dreapta credinta bine v-ati nevoit!
Condacul al 13-lea
O, Sfintilor martiri Brancoveni, care ati biruit si v-ati incununat, cautati dintru inaltimea fericitei si nesfarsitei vieti ceresti catre noi, cei impovarati de multe, mari, grele, si nepocaite pacate, si primind putina noastra rugaciune ca pe o gangurire prunceasca, mijlociti de la Dumnezeul milei si al indurarilor sa ne izbaveasca de chinurile cele vesnice ca, mantuiti fiind, pururea sa-I cantam impreuna cu voi in negraita bucurie a Imparatiei Sale: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice iarasi Icosul intai si Condacul intai.

Rugaciune catre Sfintii Imparati Brancoveni

O, Sfintilor martiri Brancoveni, care, prin intelepte osteneli, comoara sfintei si dreptei credinte pana in sfarsit o ati pazit, si de la Imparatul slavei, Hristos Dumnezeu, nevestejita cununa muceniceasca ati primit! Ce graiuri vom indrazni a va aduce noi, nevrednicii, prin care sa laudam mult-ravnitoarea voastra viata, de buni iconomi si credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum si sfarsitul vostru vitejesc, de adevarati eroi ai Ortodoxiei, prin care v-ati facut priveliste de multa mirare oamenilor si ingerilor? Cu adevarat ar trebui mai degraba sa iubim noi tacerea, ca unii ce suntem ingreuiati de multe, mari, grele, si nepocaite pacate, si nimic bun nu aflam intru noi, care sa ne apropie de evlavioasele voastre lucrari si de sfintele voastre virtuti, si sa ne dea o cuvioasa indrazneala, spre a indrepta catre voi, cu buna nadejde, smerita noastra rugaciune. Dar unde si catre cine vom putea alerga, daca nu catre Atotputernicul si Atotstiitorul Dumnezeu, Cel minunat intru Sfintii Sai, si catre voi, ca si catre aceia care, calatoria vietii prin valea ispitirii si a plangerii acestui veac inselator bine savarsind, ca aurul trecut prin foc de sapte ori v-ati lamurit, si ati ajuns lacasuri sfintite, in care Tatal, Fiul, si Sfintul Duh Dumnezeu s-au salasluit.

O, fericitilor, sfintilor, si bunilor biruitori mucenici Brancoveni! Cautati dintru inaltimea slavei cerestilor voastre lacasuri catre noi, care in tot ceasul in nenumarate chipuri ne primejduim, si care pentru multa noastra lenevie si mandrie, covarsiti de boli, pagube, necazuri, si de infricosate si negandite nevoi, mai mult decat toti, dupa dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticalositi si asupriti. Dar cum oare s-ar fi putut sa nu ajungem pana aici? Voi, intru atata desfatare si avutie pamanteasca aflandu-va, in toata viata voastra dorirea nestricacioaselor bogatii ale harului neincetat ati avut, iar noi, desi din mila proniei dumnezeiesti saraci si stramtorati fiind, cuvioasa neiubire de agoniseala defaimand, frumusetile mincinoase si stricacioase ale acestui veac trufas si nestatornic pururea ravnind, mai mult decat femeia cea garbova de ele ne-am pironit, iar cugetarea catre cele ceresti cu totul o am nimicit. Voi, socotind toata slava veacului de acum ca pe un fum, o umbra, si o nalucire de vis amagitor, stapanirea domneasca, multa avere, sanatatea, si insasi viata voastra, pe toate gunoaie le-ati socotit, ca pe Hristos in veci sa-L dobanditi; iar noi, de buna voie, si de nimeni siliti, prin lacomie materialnica in prapastia iubirii de placeri de care rusine este a si grai ne-am pravalit, si mai mult decat necredinciosii si rau credinciosii iubind prostia si nerusinarea patimilor ne-am paganizat. Pentru aceasta, in loc sa ajungem, dupa cuvantul Stapanului, sarea pamantului si lumina lumii, pentru noi se huleste tot mai mult intre neamuri numele cel preasfant si de mare cuviinta al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevarat, si in Treime inchinat. Ce raspuns vom da oare Infricosatului, Dreptului, si Nemitarnicului Judecator, caci stim prea bine ca de neinlaturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata, hotararea, si dreapta rasplatire, pentru cele care cu gandul, cu cuvantul, si cu fapta am lucrat, si pentru ce la chinurile cele vesnice nicicand cugetand, in primejdia de a ajunge in ele mai jos decat cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut din dobitoceasca intelegere ne aflam, dupa cum Sfantului Macarie cel Mare i s-a descoperit.
Nu ne lasati sa ne netrebnicim mai mult si staviliti alunecarea noastra spre robia lumii, a trupului, si a diavolului, prin sfintele si pururea primitele voastre rugaciuni, o, preafericitilor martiri, rugatorilor fierbinte catre Dumnezeu pentru toata lumea, pentru Ortodoxie, pentru tara si neamul vostru, pentru toti cei ce alearga catre voi cu credinta tare si umilinta nefatarnica. Mijlociti pentru noi toate cele bune si de folos pentru luminarea ochilor mintilor si inimilor noastre celor intunecate de grija vietii de acum, ravna aprinsa si neostoita pentru fapta buna ce v-a insufletit pe voi, dobandirea intru cunostiinta a margaritarului celui de mult pret al binecinstitoarei si lucratoarei prin dragoste credinte, pretuirea lui mai mult decat lumina ochilor si decat viata aceasta vremelnica, pana la suflarea noastra cea mai de pe urma. Plecati spre mila si indurare pe milostivul si iubitorul de oameni Dumnezeu, sa ne cheme la El pe toti, sa ne deschida usa luminii Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca sa voim sa lucram in via si pe ogorul Lui, rascumparand vremea trecuta, pe care rau am cheltuit-o fiind intunecati de nestiinta si biruiti de urate ganduri si de patimi de necinste.
Cereti pentru noi si statornicia neclintita si taria de diamant ce ati avut pana ce v-ati dat sufletele voastre, curatite prin botezul sangelui, mai stralucitoare decat razele soarelui in mainile Ziditorului tuturor. Ca astfel, invrednicindu-ne si noi partii celei de-a dreapta, dimpreuna cu voi si cu toti sfintii care I-au bineplacut Lui de la inceputul veacurilor, sa-L slavim pe Dumnezeul vietii noastre, pe Tatal, pe Fiul, si pe Sfantul Duh, in nespusa fericire a Imparatiei Sale, in vecii vecilor. Amin.

Sfânta Salomeea, mironosița

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfânta Salomeea Mironosiţa a fost soţia lui Zevedei şi mama celor doi Sfinţi Apostoli Iacob şi Ioan Evanghelistul. Ea a cerut Mântuitorului cinstea ca ei să fie aşezaţi unul de-a dreapta şi unul de-a stânga în Împărăţia Sa (Matei 20, 20-22). Salomeea nădăjduia, ca mulţi iudei de altfel, într-o împărăţie pământească a lui Iisus. De abia, mai târziu s-a încredinţat de înaltul înţeles al răspunsului primit atunci. Salomeea a fost de faţă la patimile şi răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos (Matei 27, 56). În dimineaţa Sfintei Învieri a fost la mormânt împreună cu celelalte mironosiţe, cărora li s-a arătat Mântuitorul Hristos. Sfintele mironosiţe împreună cu Salomeea au fost prinse şi întemniţate împreună cu alţi creştini. După aceea au fost urcaţi într-o corabie şi lăsaţi în mijlocul mării. Corabia a ajuns pe coastele Provencei, în Franţa de azi. Mironosiţele au răspândit în această parte cuvântul Domnului. Maria lui Cleopa şi Salomeea s-au stabilit într-o insulă de la gura Romului, unde au rămas până la moarte...

sursa

http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfintei-salomeea-mironosita

MAICA DOMNULUI TE IUBESC

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

SFÂNTUL MUCENIC ŞTEFAN, cel ce a mărturisit pe Piatra Cea Tare ca temelie a mântuirii neamului omenesc şi cu pietre a fost lovit, spre a i se găti cununa muceniciei din pietrele strălucitoare ale frumuseţii îngereşti, cu pietrele rugăciunilor lui să ajute la zidirea cămării noastre cereşti făgăduite de Mântuitorul Hristos celor ce-L vor urma pe El pe căile pătimirilor.
Sfinte Ştefan, cel ce prin aducerea cinstitelor tale moaşte ai revărsat bucurie în inimile tuturor, roagă-te să ne umplem şi noi de mireasma iubirii şi iertării vrăjmaşilor noştri.

TROPAR 1

Cu pietre ai fost lovit, tu, cel întărit de Piatra Cea dumnezeiască,
Pe Care văzându-O aşezată de dreapta Tatălui întru slavă cerească,
Te-ai umplut de lumină şi iertare ai dăruit celor ce te prigoneau, mucenice,
Iar prin moaştele tale reverşi râuri de minuni, aprinzând ale inimii sfeşnice.

TROPAR 2

Pentru Piatra vieţii ai suferit moarte cu pietre,
Dar Domnul a astupat ale hulitorilor guri nedrepte,
Moaştele tale ca o comoară de daruri astăzi ne strălucesc,
Roagă-te să aflăm pace şi odihna gândului dumnezeiesc.

CONDAC

Loviţi de mânie aruncat-au pietre asupra ta cei din adunarea nelegiuirii,
Dar cu acestea ţi-au gătit scară prin care ai urcat la Împăratul luminii,
De pietrele patimilor lovindu-ne picioarele sufletelor noastre,
Prin venirea moaştelor tale tămăduieşte sfinte, inimile neputincioase.

ICOS

Hristos a binevoit să-ţi dea ţie cea dintâi cunună a muceniciei,
Căci privind la inima ta curată a văzut sălaşul vredniciei,
Cel ce ai voit să te arăţi astăzi nouă, mângâind sufletele noastre,
Cu rugăciunile tale povăţuieşte-ne mintea pe cerul gândurilor luminoase.

Bucură-te, cunună a dreptăţii dumnezeieşti,
Sabie înfricoşătoare gândurilor diavoleşti,
Pahar ce a purtat mirul iubirii dumnezeieşti,
Rază a Soarelui dăruitor de binecuvântări cereşti,
Lăcaş al lui Hristos sfinţit prin lucrarea Duhului,
Poartă a mucenicilor ce caută slava Cuvântului,
Chemarea tuturor la limanurile pocăinţei,
Întărirea tuturor pe temelia credinţei,
Cunună a mucenicilor celor râvnitori,
Piatră neclintită a dumnezeieştii răbdări.
sursa
http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/

Cuvintele Bătrânilor

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                                              Cuvintele Bătrânilor: Hristos este totul !
1. Bătrânul Porfirie zicea: “Viaţa fără Hristos nu este viaţă. Dacă nu-L vezi pe Hristos în toate faptele şi gândurile tale, tu trăieşti fără Hristos”.

2. Acelaşi Bătrân adăuga: “Hristos este prietenul nostru, fratele nostru El este tot binele şi toată frumuseţea. El este Totul. În Hristos nu este nici tristeţe, nici melancolie, nici introvertire, atunci când omul este copleşit de gândurile şi împrejurările care l-au apăsat şi l-au rănit. Hristos este Bucurie, Viaţă, Lumină, Lumină adevărată, care-l îmbucură pe om, îi dă aripi, îi descoperă toate lucrurile, îl fac să vadă toate creaturile, să sufere dimpreună cu toţi şi să le dorească tuturor să fie cu Hristos şi aproape de El”.

3. Amfilohie, Bătrânul din Patmos, zicea despre omul care-L uită pe Hristos din pricina numeroaselor sale ocupaţii: “Adesea Hristos vine şi bate la poarta ta. Tu-L faci să se aşeze în anticamera sufletului tău şi, absorbit de ocupaţiile tale, uiţi de Dumnezeiescul vizitator. El aşteaptă ca tu să trândăveşti, aşteaptă… şi apoi, dacă tu întârzii prea mult, El se ridică şi pleacă. Uneori încă, eşti atât de ocupat că-I răspunzi de la fereastră: n-ai nici atâta timp încât să-i deschizi uşa!”.

4. Acelaşi Bătrân zicea: “Omul care nu-l are pe Hristos în el vede toate lucrurile sumbre şi dificile”. Şi încă: “Până ce inima omului nu este locuită de Hristos, el are loc pentru bani, pentru averi şi pentru creaturi”.

5. Asupra aspectelor Providenţei lui Dumnezeu, pe care omul le ignoră, Bătrânul Porfirie zicea: “oamenii pot ajunge la o întunecare a conştiinţei văzând, zicând aşa, neantul din faţa lor şi cugetând: Noi cădem în neant, suntem pierduţi. Iar din spate suntem războiţi! Atunci revin la Dumnezeu şi-i luminează credinţa noastră ortodoxă. Dumnezeu lucrează în taină şi nu vrea să influenţeze libertatea omului. El conduce evenimentele în aşa fel încât omul să călătorească încet acolo unde trebuie”.

6. Bătrânul Epifanie zicea: “Lecţiile pe care ţi le dă Dumnezeu sunt total diferite de cele pe care ţi le dau oamenii. Pentru noi, doi şi cu doi fac patru. Dar, pentru Dumnezeu, doi şi cu doi pot face cinci, sau şase, sau nu importă ce alt număr!”.

7. Antim, Bătrânul din Chios, spunea: “Fără voia lui Dumnezeu o piatră nu poate fi mişcată nici o frunză de copac nu se poate clătina ca să cadă pe pământ”.

8. Bătrânul Eusebiu, de la Frăţia Zoi, scria unui fiu de-al său duhovnicesc: “Atunci când Dumnezeu se îndepărtează de om, acesta, nu numai că se prăbuşeşte în tot felul de păcate şi nedreptăţi, dar el pierde şi credinţa. Dumnezeu te-a făcut creatura Sa şi, prin credinţa ta în El şi voinţa ta de a creşte după voia Sa, El te face copilul Său, prevăzând toate lucrurile ca un Tată plin de dragoste şi are grijă de viitorul tău ca tu să devii desăvârşit”.

9. Despre mijloacele pe care le întrebuinţează Dumnezeu pentru a-l ajuta pe om, Bătrânul Antim zicea: “Bunul Dumnezeu nu încetează să-i dea sugestii bune omului. Uneori îl luminează, alteori îi trimite o mângâiere prin intermediul unei persoane, alteori îi dă un semn. Mila nesfârşită a lui Dumnezeu se foloseşte de toate căile posibile pentru a-l apropia pe om de Sine şi a-l mântui”. Bătrânul adăuga: “Dumnezeu îl ajută pe om, fie printr-un părinte duhovnicesc pe care-l face să-l cunoască pentru a-l îndruma, fie printr-un înger care-l luminează, fie printr-un gând bun pe care îl sugerează, sau printr-o descoperire dumnezeiască pe care i-o acordă”.

10. Bătrânul Ieronim zicea: “Fiţi atenţi la felul în care vă petreceţi ziua de astăzi. Iar viitorul încredinţaţi-l Providenţei divine! Dumnezeu vă va ajuta. Ceea ce e cu voia lui Dumnezeu se va face! Nu vă chinuiţi mintea gândind la viitor. Dumnezeu va ajuta”.

11. Referitor la dragostea lui Dumnezeu pentru om, Bătrânul Antim, noul sfânt din insula Chios, sublinia: “Dumnezeu nu-i separă pe drepţi de păcătoşi nici nu-i compară pe cei răi cu cei buni. Albina, dacă găseşte un pic de zahăr pe o scrumieră, nu importă cât de murdară este aceasta, va lua zahărul pentru a face din el miere. Dumnezeu nu se uită dacă omul se găseşte în păcat sau în virtute, nici dacă este bun sau rău. El caută doar momentul în care să Se apropie pentru a-i veni în ajutor”.
(SfantulmunteAthos)

SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Asadar, noi cinstim pe sfinti si aducem lauda lui Dumnezeu direct si indirect. Mintuitorul nostru Iisus Hristos ne arata ca cine cinsteste pe sfinti, pe El Il cinsteste, caci a zis: Cine va primeste pe voi, pe Mine Ma primeste (Matei 10, 40).

Noi veneram pe sfinti, pentru ca ei sint prieteni ai lui Dumnezeu, dupa marturia Mintuitorului care a zis catre sfintii Sai ucenici: Voi sinteti prietenii Mei (Ioan 15, 14). Si in alt loc al dumnezeiestii Scripturi ni se arata ca sfintii sint prietenii lui Dumnezeu, zicind: A crezut Avraam lui Dumnezeu si i s-a socotit lui spre dreptate si prietenul lui Dumnezeu s-a chemat (Iacob 2, 23; Romani 4, 3; Facere 15, 6; Psalmi 138, 17; Isaia 41, 8).

Noi cinstim pe sfintii lui Dumnezeu si cerem ajutor lui Dumnezeu prin ei, caci: Sfintii vor judeca lumea (I Corinteni 6, 2). Prin sfinti nu intelegem pe cei ce se numesc crestini doar cu numele; ci pe cei care s-au desavirsit prin fapte bune si au urmat intru totul lui Hristos. Caci Mintuitorul numai Apostolilor si celor asemenea lor a zis: Adevarat graiesc voua, ca voi cei ce ati urmat Mie, la innoirea lumii, cind Fiul Omului va sedea pe scaunul slavei Sale, veti sedea si voi pe douasprezece scaune, judecind cele douasprezece semintii al lui Israel (Matei 19, 28).

Cinstim pe sfintii lui Dumnezeu caci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac minuni mari preaslavite, dupa cum au facut Moise, Ilie, Daniel, Sfintii Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul si toti ceilalti apostoli si sfinti despre ale caror fapte si minuni arata Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie a Bisericii lui Hristos.
Cinstim pe sfinti si le cerem ajutor in necazuri caci ei se roaga pentru noi si rugaciunea lor este primita de Dumnezeu. Asculta ce zice Dumnezeu lui Abimelec, regele Gherarei, cind acesta, din nestiinta, voia sa ia de sotie pe sotia lui Avraam: Da inapoi femeia omului aceluia, ca este prooroc si se va ruga pentru tine, si vei fi viu. Iar de nu o vei da inapoi, sa stii bine ca ai sa mori si tu si toti ai tai (Facere 20, 7).

Auzi ce zice Dumnezeu catre Elifaz Temaniteanul si cei doi prieteni ai lui, care suparasera pe sfintul si dreptul Iov: Acum luati sapte vitei si sapte berbeci si duceti-va la robul Meu Iov si aduceti-le pentru voi ardere de tot; iar robul Meu Iov sa se roage pentru voi. Din dragoste pentru el voi fi ingaduitor, ca sa nu Ma port cu voi dupa nebunia voastra, intrucit n-ati vorbit despre Mine asa de drept cum a vorbit robul Meu Iov. Si au facut cum le spusese Domnul, si Domnul a primit rugaciunea lui Iov (Iov 42, 8-9).

 Iata ce zice Sfintul Apostol Pavel: Multumesc Dumnezeului meu, ori de cite ori imi amintesc de voi, caci pururea in toate rugaciunile mele, ma rog pentru voi toti, cu bucurie (Filipeni 1, 3-4). Alta data zice: Multumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toti si va pomenim in rugaciunile noastre, aducindu-ne aminte neincetat inaintea lui Dumnezeu si Tatal nostru de lucrul credintei voastre (I Tesaloniceni 1, 2-3). In alt loc iarasi zice: Pentru aceasta ne si rugam pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru sa va faca vrednici de chemarea Sa (II Tesaloniceni 1, 11). Si iarasi: Nu incetez a multumi pentru voi, pomenindu-va in rugaciunile mele ca Dumnezeu... sa va dea voua duhul intelepciunii... (Efeseni 1, 16-17). Sau: Aceasta si cerem in rugaciunea noastra: desavirsirea voastra (II Corinteni 13, 9). Acelasi Apostol Pavel ii scrie si lui Timotei: Multumesc lui Dumnezeu, pe Care Il slujesc, ca si stramosii mei, intr-un cuget curat ca te pomenesc neincetat, zi si noapte, in rugaciunile mele (II Timotei 1, 3).

            Deci, fratii mei, cita datorie avem noi de a cinsti si a ne ruga sfintilor si ingerilor, daca ei sint prietenii lui Dumnezeu (Ioan 15, 14), cetateni ai casei lui Dumnezeu (Efeseni 2, 19), slugi ale lui Dumnezeu (II Timoteni 1, 3); Psalmi 102, 21; 103, 5; Luca 16, 22; Evrei 1, 7) si au putere de la Dumnezeu ca sa faca mari si infricosate minuni (Iesire 7, 10; Evrei 11, 29; 11, 35; Luca 9, 1-2). Ingerii au vestit oamenilor zamislirea si nasterea Mintuitorului (Matei 1, 20-21; Luca 1, 30); Invierea Domnului (Matei 28, 5-7); Inaltarea la cer si a doua venire (Fapte 1, 11); zamislirea Sfintului Ioan Botezatorul (Luca 1, 13-17) si alte nenumarate taine ale lui Dumnezeu catre neamul omenesc.

Sfintii si ingerii, se roaga pentru noi (Iesire 32, 31-32); aud rugaciunile noastre (II Petru 1, 15; Daniel 10, 11; Luca 16, 27); duc rugaciunile noastre inaintea lui Dumnezeu pentru noi (Apoc. 5, 8-14).

Sfintii au posibilitatea in cer de a sluji la Dumnezeu pentru oameni si a contribui la mintuirea acestora. Acest lucru ni-l arata luminat dumnezeiasca Scriptura, zicind: Si cind a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrini au cazut inaintea Mielului, avind fiecare alauta si cupe de aur pline cu tamiie, care sint rugaciunile sfintilor (Apocalipsa 5, 8).

Asadar, fratii mei, prea intunecat la minte si prea orbit la intelegere sa fie cineva ca sa nu inteleaga cit de mare este datoria noastra, a crestinilor, de a ne ruga, de a cinsti si de a chema in ajutor pe sfintii si ingerii lui Dumnezeu, in rugaciunile noastre care le facem zi si noapte inaintea lui Dumnezeu.

Sa punem o intrebare. Este cunoscut numarul sfintilor? Dar al ingerilor? Nimeni nu stie numarul sfintilor si al ingerilor. Despre numarul lor spune Sfinta Scriptura: Numara-voi pe ei si mai mult decit nisipul se vor inmulti (Psalm 138, 18). Aratind si stapinirea lor asupra diavolilor si a patimilor zice: Foarte s-a intarit stapinirea lor". Necunoscut este si numarul ingerilor lui Dumnezeu cum ne arata Sfinta Scriptura: Cine poate sa numere ostile sale? (Iov 25, 3; Psalm 67, 18; Daniel 7, 10).

Daca poate mult rugaciunea staruitoare a unui drept care se lucreaza (Iacob 5, 16), oare cit poate rugaciunea milioanelor de sfinti inaintea lui Dumnezeu, care L-au marturisit inaintea oamenilor si si-au pus sufletul pentru El? Daca numai un prieten al lui Dumnezeu, Avraam, a avut atita trecere la Dumnezeu, ca sa mijloceasca pentru Lot, nepotul sau, impreuna cu cei din Sodoma si Gomora (Facere 18, 30-33; 19, 1-28) apoi cita trecere au inaintea lui Dumnezeu toti sfintii care L-au iubit, I-au slujit si si-au pus sufletul pentru dragostea Lui?

De aceea, fericiti si de trei ori fericiti sint acei crestini care cinstesc pe sfintii lui Dumnezeu, le cer ajutor in rugaciuni si ii pun mijlocitori catre Dumnezeu in aceasta viata de pe pamint. De asemenea, amar de acei crestini rataciti de la adevarata credinta, care nu cinstesc si nu pun rugatori pe sfinti si pe ingeri catre prea vesnicul si induratul Dumnezeu. Unii ca acestia vor avea multa rusine si amara durere cind va veni Mintuitorul nostru Iisus Hristos, inconjurat de toti ingerii si sfintii Lui, ca sa judece viii si mortii si sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele sale (Zaharia 14, 5; Matei 16, 27; Psalmi 61, 11; 27, 6; Proverbe 24, 12; Romani 2, 6; Ieremia 17, 10; 32, 19; Intelepciunea lui Sirah 17, 18; Matei 25, 31).

                                                                 Iubiti credinciosi,

                Biserica Ortodoxa cinsteste in chip deosebit pe sfinti si ingeri, rinduindu-le in calendar cite o zi anuala de praznuire, slujbe speciale la biserica, rugaciuni si icoane pictate cu chipul si numele lor. Celor mai renumiti dintre sfinti, precum: Maica Domnului, Sfintul Ioan Botezatorul, Sfintii Apostoli, Sfintii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan Gura de Aur, Sfintii Ierarhi Nicolae si Spiridon, mari facatori de minuni, Sfintii Mari Mucenici Gheorghe si Dimitrie, Varvara si Ecaterina si multi altii se bucura de un cult deosebit. Slujba lor este mai bogata, cu priveghere, cu litie si acatist, iar sarbatorile lor se praznuiesc cu multa evlavie. In numele sfintilor mari se zidesc biserici, devenind astfel protectorii acestor locasuri si localitati. De asemenea, majoritatea credinciosilor nostri poarta nume de sfinti, pe care le primesc din botez si sint incredintati de mici in grija sfintilor respectivi, carora le cer ajutor in toate incercarile vietii.

Dar, intrucit o mare parte din sfinti si cuviosi au ramas necunoscuti, nefiind trecuti in vechile sinaxare si martirologii crestine, Biserica Ortodoxa a rinduit ca o data pe an, prima Duminica dupa Rusalii sa fie inchinata in cinstea tuturor sfintilor, cunoscuti si necunoscuti, de la Hristos pina astazi. Aceasta cinstire comuna a tuturor sfintilor o savirsim in Duminica de astazi, denumita "Duminica Tuturor Sfintilor". Intre acestia, se cinstesc mai multe sute de sfinti si cuviosi romani, cei mai multi necunoscuti.

Dupa ce am aratat la inceput de ce trebuie sa cinstim pe sfinti, sa vedem acum cine poate fi cinstit ca sfint? 

       Sfintii fiind crestini desavirsiti in rugaciune, in smerenie, in infrinare si mai ales in dumnezeiasca dragoste, multi dintre ei primeau daruri duhovnicesti deosebite inca din viata. Astfel unii aveau darul rugaciunii inimii, cea mai inalta rugaciune crestina. Altii aveau darul lacrimilor, al infrinarii, al tacerii duhovnicesti, al smereniei si al desavirsitei iubiri pentru toata zidirea. Alti sfinti se invredniceau de daruri miraculoase, vazute, ca: vindecarea bolilor, cunoasterea celor viitoare, intelegerea gindurilor, izgonirea duhurilor necurate. Inca si dupa mutarea din trup moastele lor ramin intregi, nestricate si fac vindecari miraculoase cu cei bolnavi. De aceea moastele sfintilor sint venerate de credinciosi, care primesc sanatate, binecuvintare si ajutor.

Deci sfinti pot fi cei care au dreapta credinta, care duc pe pamint viata cu totul sfinta, cei care iubesc desavirsit pe Dumnezeu si pe oameni, cei care se roaga neincetat cu adinc de smerenie si sint gata sa-si dea si viata pentru Biserica. Semne ale sfinteniei sint darurile facerii de minuni.

De aceeasi cinstire se bucura in Biserica si in casele credinciosilor nostri Sfintii Ingeri. Mai ales Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sint deosebit de cinstiti, iar prin sate si orase se afla numerosi crestini care le poarta numele si biserici inaltate in cinstea lor.

Sfintii in Biserica Ortodoxa se impart in mai multe cete, si anume: Ceata apostolilor care au vestit Evanghelia lui Hristos pe pamint; ceata proorocilor si a dreptilor Vechiului Testament; ceata ierarhilor si a invatatorilor a toata lumea, care au aparat Biserica si dogmele credintei ortodoxe; ceata mucenicilor, adica a celor ce si-au varsat singele pentru dreapta credinta in Hristos; ceata Cuviosilor Parinti, adica a sfintilor calugari si sihastri purtatori de Dumnezeu, care s-au nevoit prin minastiri prin pesteri si pustietati, in post si neincetata rugaciune. Ultima ceata este ceata fericitilor si a tuturor dreptilor, care au bineplacut lui Dumnezeu pe pamint, ca orfani, vaduve, copii nevinovati, calugari si preoti evlaviosi, credinciosi dreptmaritori, care au rabdat cu barbatie necazurile, bolile si ispitele vietii pamintesti.

Dar cei mai sfinti in imparatia lui Dumnezeu sint: Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, care se bucura de un cult deosebit de supravenerare, si Sfintul Ioan Botezatorul. Dupa invatatura si iconografia ortodoxa, Maica Domnului si Sfintul Ioan Botezatorul stau inaintea Preasfintei Treimi, de-a dreapta si de-a stinga Mintuitorului si se roaga neincetat pentru mintuirea lumii.

Toti sfintii din cer cunoscuti si necunoscuti, impreuna cu cetele ingerilor ceresti, formeaza in cer biserica biruitoare. Iar totalitatea credinciosilor dreptmaritori de pe pamint, care se lupta cu ispitele de tot felul ce vin de la diavolul, de la lume si de la trup, formeaza asa numita biserica luptatoare.

Sfintii si ingerii din cer au misiunea de a slavi neincetat pe Dumnezeu si de a se ruga pentru biruinta bisericii luptatoare de pe pamint, ajutind cel mai mult la mintuirea sufletelor omenesti. Dupa cuvintul Mintuitorului: Bucurie mare se face in cer pentru un pacatos ce se pocaieste! (Luca 15, 10), trebuie sa intelegem cit de mult se bucura sfintii toti si ingerii pentru fiecare pacatos care se pocaieste.

Dar sa vorbim citeva cuvinte si despre sfintii romani care au odraslit pe pamintul tarii noastre din primele secole crestine si pina in zilele noastre.

Desi se afirma ca Biserica Ortodoxa Romana nu a canonizat oficial, de-a lungul istoriei sale, decit foarte putini sfinti locali, din cauza vitregiei veacurilor, reamintim ca la noi, mai intii poporul si credinciosii canonizau pe sfinti si ii cinsteau dupa cuviinta, iar Biserica ii recunostea mai tirziu de la sine. Insa trebuie sa stim ca avem si noi, din mila lui Dumnezeu, destui sfinti, preoti alesi, ierarhi purtatori de Hristos, voievozi aparatori ai crestinismului, in frunte cu Stefan cel Mare, si multi osteni martiri, care s-au jertfit pentru a apara credinta ortodoxa pe pamintul tarii noastre.

De la primii episcopi sfinti ai Tomisului din secolul al IV-lea, pina la Sfintii Ierarhi Calinic de la Cernica (+ 1868), si Iosif cel Nou de la Partos (+ 1656), canonizati in anii 1955-1956; de la sfintii mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip, din secolul IV, descoperiti in anul 1971 la Niculitel-Dobrogea, pina la marele domn martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai, taiati cu sabia pentru Hristos la 15 august 1714; de la primii cuviosi calugari din Dobrogea si Muntii Buzaului, incepind cu Sfintul Ioan Cassian (c. 360 - c. 435), pina la Cuviosul Iacob Hozevitul (+ 1960) si cuviosul sihastru anonim descoperit in mai 1968 in incinta Minastirii Neamt si Cuviosul Paisie de la Neamt (+ 1794), recent canonizat, constatam ca avem sute si sute de sfinti autohtoni, multi necunoscuti de noi, care sint scrisi in calendarul sfintilor din cer si se roaga lui Dumnezeu pentru noi toti.

                                                          Iubiti credinciosi,

Biserica lui Hristos este Biserica sfintilor si a martirilor. Ea a fost intemeiata pe jertfa Domnului de pe Cruce, pe invatatura Apostolilor si pe singele a peste zece milioane de martiri. Biserica dintotdeauna a nascut sfinti, a fost slujita de sfinti. Biserica si astazi cere sfinti, pastori cit mai sfinti si credinciosi cu viata sfinta.

Dintre acestia facem parte si noi. Dar ca fii ai lui Dumnezeu dupa har si fii ai Bisericii luptatoare de pe pamint, sintem datori sa fim "urmatori lui Hristos", sa traim duhovniceste pe pamint, sa ne facem vrednici de Imparatia Cerurilor.

Ca fii sufletesti ai sfintilor care ne-au nascut in Hristos sintem datori sa le urmam credinta lor dreapta, sa le urmam viata lor sfinta, dragostea lor pentru Dumnezeu, rivna lor pentru Evanghelie, evlavia lor pentru sfinta rugaciune. Nu ne putem mintui, daca nu imitam dupa putere viata sfintilor. Adica smerenia cuviosilor, barbatia mucenicilor, rugaciunea sihastrilor, sfintenia dreptilor, curajul si statornicia in credinta a inaintasilor, rabdarea parintilor care ne-au nascut, blindetea mamelor care ne-au crescut.

Sa rivnim cu staruinta acestor mintuitoare virtuti crestine. Noi nu ne socotim sfinti, dar traim si ne mintuim in Biserica sfintilor. Ei ne sint parinti, rugatori, ajutatori in necazuri si modele de urmat. Sa parasim mindria, rautatea si necredinta care ucid sufletul si sa cerem ajutorul tuturor sfintilor din cer, in frunte cu Maica Domnului, pe care ii cinstim astazi. Ei aveau totul curat si sfint: si trupul, si mintea, si cuvintul, si simturile, si sufletul. De aceea faceau minuni, de aceea izgoneau diavolii, de aceea trupurile lor ramin nestricate si vindeca multi bolnavi.

Deci, sa ne pocaim de pacate, sa imitam pe sfinti, sa ducem viata curata si sa le cerem intotdeauna ajutorul prin aceasta scurta rugaciune: "Toti Sfintii, rugati-va lui Dumnezeu pentru noi!"

Amin.
Categoria: Predici la Duminicile de peste an - Parintele Ilie Cleopa

SFÂNTUL MUCENIC CALINIC, cel din Gangra

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
 
SFÂNTUL MUCENIC CALINIC, cel ce pentru nevoinţa răbdării întru chinuri a luat cununa măririi din mâna lui Hristos, cu ploaia rugăciunilor sale să curăţească întinăciunea gândurilor noastre aşezate pe tabla minţii. Sfinte Calinic, cel ce bine te-ai nevoit în lupta cea mucenicească şi te-ai mutat în lăcaşurile cereşti, cu rugăciunile tale sfinţeşte şi lăcaşurile inimilor noastre.



TROPAR

Focul dragostei dumnezeieşti nu ţi-a fost stins de groaza focului văzut,
Căci având acoperământul de rouă al Duhului pe vrăjmaş ai răpus,
Stând acum întru rugăciune înaintea Ziditorului tuturor,
Cere pace sufletelor noastre şi întărire în cerescul dor.

CONDAC

Întru frica Cuvântului întărindu-te, ai aflat plata răbdării,
Şi în cuptor fiind aruncat, te răcoreai cu dulceaţa mângâierii,
Cetele îngerilor te-au primit cu bucurie în lăcaşurile cereşti,
Iar noi cu laude cinstim amintirea ta în cântări duhovniceşti.

ICOS

Prin cuvânt ai zugrăvit în inimile tuturor frumuseţea Cuvântului,
Şi ai deschis porţile credinţei celor ce însetau de lumina Duhului,
Ca unul ce ai luat îndrăzneală de la Cel Ce revarsă izvoare de îndurări,
Roagă-L prea lăudate, să risipească norii cumplitelor noastre dureri.

Bucură-te, casă nouă a bucuriei,
Liman binecuvântat al veşniciei,
A mucenicilor cunună cu dar împodobită,
Îndrumător către cărarea cea smerită,
Vas al bunătăţilor cereşti,
Izvor de binecuvântări îngereşti,
Cuptor al dragostei dumnezeieşti,
Îndrumător spre cărările cereşti,
Carte în care s-au scris tainele Vieţii,
Rază grăitoare despre Soarele dreptăţii.

Parintele Paisie Aghioritul – o mare comoara a Greciei

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Dumnezeu a randuit ca pe 25 iulie 1924 sa rasara in binecuvantatul pamant al Capadociei (cel care a odraslit cei mai mari Sfinti Parinti ai Bisericii Ortodoxe¹) o floare preafrumoasa si mult inmiresmata: Cuviosul Paisie Aghioritul.

Cuviosul Paisie Aghioritul este un Mare Sfant grec contemporan al Bisericii Ortodoxe si cel mai iubit si mai cunoscut monah de la Sfantul Munte Athos. Cuviosul Paisie Aghioritul este o stea care lumineaza pe cerul Bisericii, un dar al lui Dumnezeu si al Maicii Domnului pentru Ortodoxie, monahism si pentru oamenii epocii noastre.

Cititi aici despre unul din cei mai mari Sfinti ai Bisericii ortodoxe.

http://cuviosul-paisie-aghioritul.blogspot.ro/