Sfantul Arhidiacon Stefan

.Ioan Monahul

atru la numar si suna cum nu se poate mai limpede, aratand deslusit ce asteapta Hristos de la aceia care cuteaza a spune ca-i sunt ucenici. “Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri. Iar cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri”. Marcu 8, 3“Caci de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele in neamul acesta desfranat si pacatos, si Fiul Omului se va rusina de el, cand va veni intru slava Tatalui Sau cu sfintii ingeri”.Luca 9, 26:“Caci de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, de acesta si Fiul Omului se va rusina, cand va veni intru slava Sa si a Tatalui si a sfintilor ingeri.”Luca 12, 8-9:“Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, si Fiul Omului va marturisi pentru el inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor, lepadat va fi inaintea ingerilor lui Dumnezeu”. Textelor acestora le-a dat ascultare deplina Sfantul Stefan, care nu s-a rusinat, nu s-a lepadat, si-a infruntat acuzatorii si a ramas neclintit in credinta sa pana la moarte.Un alt text fundamental pentru problema curajului si a lepadarii de Hristos, il gasim in Epistola catre romani, capitolul 10, versetul 10:“Caci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se marturiseste spre mantuire”.Textul acesta pare a-i fi fost calauza celui pe care-l praznuim astazi si gandesc ca trebuie sa ne fie si noua indreptar permanent.
Daca un singur tanar ar merge astazi pe urmele Sf. Arhidiacon Stefan ar schimba fata tarii.
“Un exercitiu ascetic prin care ne-am raporta cu onestitate propria noastra viata la semnificatiile martirajului Sf. Stefan ne-ar aduce in situatia de a vedea nemijlocit realitatea care ne inconjoara, totodata si cele doua singure posibilitati de a vietui: ori privind ca si Stefan, la Hristos, netematori si liberi, statornici in adevarul de credinta si gata de orice sacrificiu, ori ramanand mai departe sclavi, inrobiti si batjocoriti de lasitatea noastra”.

Sfântul Arhidiacon Ştefan

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

27 - Decembrie

+ ) SFANTUL APOSTOL INTAIUL MUCENIC SI ARHIDIACON STEFAN

Sfantul Ştefan, unul din cei şapte diaconi.
, Apostolul cu chip de înger

Creştin-ortodocşii îl prăznuiesc în cea de-a treia zi de Crăciun pe Sfântului Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan, unul dintre cei şapte diaconi. Sfânta Scriptură ne învaţă despre cum au ales şi hirotonit primii şapte diaconi cei 12 Apostoli ai Mântuitorului (numărul Sfinţilor Apostoli s-a reîntregit după ce Iuda Iscarioteanul a fost înlocuit cu Matia), astfel încât numărul creştinilor sporea pe zi ce trecea cu mii de creştini. Între ei s-a aflat şi Sfântul Apostol Ştefan.

În Vieţile Sfinţilor se arată de asemenea că Sfântul Ştefan îşi punea mâinile pe bolnavi, care se însănătoşeau, îi întărea pe credincioşi prin cuvânt, îi mustra pe iudeii necredincioşi. “S-a făcut odată întrebarea între iudei, saduchei, farisei şi elini despre Domnul nostru Iisus Hristos. Unii spuneau că este prooroc, alţii că este înşelător, iar alţii că e Fiul lui Dumnezeu. Atunci Ştefan a stat pe loc înalt şi a binevestit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos, zicând: «Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au înmulţit răutăţile voastre şi s-a tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a îndoit în Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât pentru păcatele noastre şi S-a născut din Sfânta şi curata Fecioară, cea aleasă înainte de întemeierea lumii. El a luat neputinţele noastre şi a purtat slăbiciunile noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leproşi i-a curăţit, pe demoni i-a izgonit». Când l-au auzit grăind aşa, l-au dus în sinedriu la arhierei, că nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi duhului cu care grăia.”

În Faptele Apostolilor se spune că au intrat atunci câţiva bărbaţi, care au susţinut că l-au auzit că “a grăit cuvinte de hulă împotriva locului celui sfânt şi a Legii”. “Iar Ştefan, fiind plin de Duh Sfânt şi privind la cer, a văzut slava Lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Şi a zis: «Iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu!» Iar ei, strigând cu glas mare, şi-au astupat urechile şi’ntr’un cuget s’au năpustit asupra lui. Şi scoţându-l afară din cetate, îl loveau cu pietre.

Se spune că, privindu-l pe Sfântul Ştefan, cei prezenţi “au văzut faţa lui ca faţa de înger”. Sinaxarul arată că nemaiputând răbda ruşinea biruinţei, aceştia l-au lovit cu pietre şi l-au omorât. “Iar Sfântul se ruga pentru ei, zicând: «Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!». Dumnezeiescul şi întâiul mucenic Ştefan, prin aşa socotita lui cădere, a doborât pe împotrivă-luptătorul diavol şi s-a odihnit cu somnul cel dulce, arătând minunate moaştele sale. Nişte bărbaţi evlavioşi au luat acele sfinte moaşte, le-au pus într-o raclă făcută din lemn de Persia, l-au acoperit şi l-au aşezat alături de templu. Gamaliel, învăţătorul de Lege, şi Avelvus, fiul lui, crezând în Hristos, au fost botezaţi de apostoli.”

Sfinte Arhidiacone Ștefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!