Sfantul Teodosie de la Brazi

.

Sfantul Teodosie de la Brazi este praznuit de Biserica Ortodoxa Romana pe 22 septembrie. Sfantul Ierarh Teodosie s-a nascut in prima jumatate a sec. al XVII-lea, in tinutul Vrancei. A intrat de tanar in monahism. Datorita culturii sale, este numit secretar la cancelaria manastirii Bogdana. Mai tarziu, in calitate de egumen, se ocupa de reconstruirea acestui asezamant. In anul 1670 a fost hirotonit episcop de Radauti, iar in 1671, episcop de Roman.

Din cauza plecarii Sfantului Dosoftei in Polonia, scaunul de Mitropolit al Moldovei devine vacant. Moldova era condusa la acea vreme de domnitorul Dumitrascu Cantacuzino, o persoana fidela otomanilor. La cererea acestui domnitor, episcopii din Moldova il vor alege ca mitropolit pe Teodosie. Pastorirea sa in calitate de mitropolit nu va dura decat un an, din cauza faptului ca i-a cerut domnitorului sa puna capat asupririi otomane.

La revenirea Mitropolitului Dosoftei, ierarhul Teodosie pleaca la Focsani. Aici s-a ocupat cu reconstruirea Manastirii Brazi. La cererea sa este adus egumenul Zaharia, din Muntele Athos, o persoana instruita in tainele monahismului.

In anul 1688, pe cand se afla la Focsani, ierarhul a fost rapit de prietenii domnitorului Dumitrascu Cantacuzino si dus in Tara Romaneasca. Aici a fost chinuit timp de zece saptamani.

In toamna anului 1694, tatarii au navalit si la schitul Brazi. Acestia i-au cerut sa le predea avutul si obiectele de pret. Pentru ca Sfantul Teodosie a refuzat, acestia i-au taiat capul.

Moastele Sfantului Teodosie au fost descoperite printr-o minune

Sfantul Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe atunci frate la Manastirea Brazi, marturiseste: "Inainte ca arhim. Dimitrie sa fie staret al Manastirii Brazi din Moldova, el a trait viata pustniceasca aspra intr-o padure mare, unde din intamplare a gasit ingropat un vas mare plin cu bani de aur. In vas a gasit o insemnare, in care se spunea ca acesti bani sunt de la Mitropolitul Dositei (Teodosie - confuzie datorata apropierii dintre numele celor doi ierarhi contemporani) care i-a ascuns acolo, prevazandu-si sfarsitul sau mucenicesc din mana turcilor. In insemnare se mai spuneau si acestea: "Cine va gasi acesti bani este indatorat sa zideasca din ei o manastire si trei schituri" si ca "la terminarea de zidit a celui din urma, al treilea schit, va afla si moastele mele". Arhim. Dimitrie marturiseste intr-o insemnare din 20 februarie 1842, ca dupa ce a terminat de construit si cel de-al treilea schit, sapand in curte mormantul sau, a aflat sicriul cu moastele Sf. Teodosie. Capul era asezat alaturi, cu fata in jos, pe o caramida. Moastele erau intregi si raspandeau un miros foarte placut, ceea ce confirma evlavia credinciosilor care l-au considerat sfant inca din timpul vietii.

La 6 mai 1842, moastele Sfantului Teodosie au fost asezate intr-un mormant nou, zidit in partea de nord a paraclisului subteran de la Manastirea Brazi. Dupa un scurt timp, capul sau a fost scos din mormant si asezat spre inchinare in biserica, probabil tot de catre staretul Dimitrie. El a ramas in paraclisul subteran pana la desfiintarea asezamantului, in 1959, cand a fost pus inapoi in mormant. Dupa redeschiderea manastirii, in urma lucrarilor de restaurare, maica Iustina a redescoperit la 20 martie 2000, moastele Sfantului Teodosie.

Hotararea canonizarii sale s-a facut in sedintele Sfantului Sinod din 4-5 martie 2003. Slujba de proclamare a canonizarii a avut loc la 5 octombrie 2003, la Manastirea Brazi din judetul Vrancea.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Am fost si eu aici la aceasta frumoasa manastire de la Brazi....atasez cateva poze facute cu telefonul mobil...

Mormantul Parintelui Paisie Aghioritul

Am fost si eu aici,dar din păcate nu am vizitat decat mormantul..biserica era inchisă...


Mormantul parintelui Paisie Aghioritul se afla in Manastirea Sfantul Ioan Teologul, din localitatea Suroti, aflata la o distanta de numai 25 de kilometri de Tesalonic, in Grecia. Din orasul Tesalonic, se iese pe autostrada ce porneste spre Halkidiki, pana in dreptul indicatorului spre Tagarades, unde se coteste spre Tagarades, Agia Paraskevi si Suroti.

Manastirea Suroti este inchinata Sfantului Ioan Teologul, ea fiind ocrotita insa si de Sfantul Arsenie Capadocianul, ale carui Sfinte Moaste se afla asezate, cu mare evlavie, in biserica cea mare.

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti parinti care au vietuit in Sfantul Munte Athos. El s-a nascut in anul 1924, in localitatea Farasa, langa Capadocia, in Asia Mica, si a trecut la cele vesnice in data de 12 iulie 1994, in manastirea din Suroti, unde a si fost inmormantat.

Mormantul Parintelui Paisie Aghioritul

Parintele Paisie Aghioritul s-a nascut in data de 25 iulie 1924, in localitatea Farasa, langa Capadocia, in Asia Mica, fiind botezat de insusi Sfantul Arsenie Capadocianul, cu numele Arsenie. Parintii sai, Prodromos si Evloghia, erau foarte credinciosi. In acelasi an, odata cu schimbul de populatie, intre turci si greci, familia sa este mutata in Grecia, stabilindu-se astfel in Konita.



Dupa terminarea scolii, tanarul Arsenie a lucrat ca tamplar. In anul 1945, el a fost luat in armata. Vreme de cinci ani, pe tot parcursul actiunilor militare din timpului Razboiului Civil, viitorul parinte s-a distins prin spiritul sau jertfelnic si dragostea fata de ceilalti camarazi.

In anul 1950, dupa ce este lasat la vatra, Arsenie merge pentru cateva zile in Sfantul Munte Athos. Mai apoi, in anul 1953, el intra in obstea monahala athonita din Manastirea Esfigmenu. Dupa numai un an, el este numit rasofor, cu numele Averchie. In anul 1956, cu binecuvantarea duhovnicului sau, parintele merge la Manastirea Filoteu.




In data de 3 martie 1957, parintele primeste schima mica, cu numele Paisie. Peste numai un an, parintele Paisie se muta in Manastirea Maicii Domnului, din Konita, unde ramane pana in anul 1962. Dupa aceea, vreme de doi ani, el se nevoieste intr-o chilie din Muntele Sinai.


In anul 1964, parintele revine in Sfantul Munte Athos, unde se retrage la Chilia Sfintilor Arhangheli, de langa Manastirea Iviron. In aceasta perioada il cunoaste pe Cuviosul Tihon, un rus care se nevoia in Chilia Sfanta Cruce, a Manastirii Stavronikita. De la acesta primeste schima mare, in ziua de 11 ianuarie 1966.


In anul 1966, parintele Paisie se imbolnaveste, fiind internat, vreme de cateva luni, in Spitalul Papanicolau, din Tesalonic, unde este operat de plamani. In aceasta perioada, parintele este ingrijit de surorile din Manastirea Suroti, care abia se apucasera de zidirea noii manastiri.




La sfarsitul anului 1967, parintele Paisie se intoarce in Sfantul Munte, unde se aseaza la Chilia Sfantul Ipatie, de langa Manastirea Marea Lavra. Peste numai un an, el merge in Manastirea Stavronikita, pe care o randuieste chinovial. In primavara anului 1969, dupa moartea Cuviosului Tihon, duhovnicul sau, parintele Paisie se aseaza in Chilia Sfanta Cruce, unde se nevoieste pana in anul 1979. Mai apoi, alaturandu-se obstii din Manastirea Cutlumus, ii este incredintata Chilia Panaguda, inchinata Nasterii Maicii Domnului.

In anul 1988, parintele incepe sa fie cuprins iarasi de boala. In ziua de 22 octombrie / 4 noiembrie 1993, parintele Paisie paraseste definitiv Sfantul Munte Athos, pentru a participa la slujba de priveghere pentru Sfantul Arsenie Capadocianul, praznuit in ziua de 10 noiembrie, in Manastirea Suroti. Dorind a se intoarce in Sfantul Munte, parintele a fost cuprins de boala. Astfel, in ziua de 4 februarie 1994, este operat de cancer, in Spitalul Theaghenio, din Tesalonic, unde sta internat zece zile. Dupa aceasta, pentru recuperare, parintele a fost mutat in Manastirea Suroti, aflata la mica distanta de spital.





Pe la sfarsitul lunii iunie, starea de sanatate a parintelui se inrautateste simtitor. Astfel, in ziua de 12 iulie 1994, aproape de miezul noptii, parintele Paisie Aghioritul trece la cele vesnice, fiind inmormantat in Manastirea Suroti, potrivit dorintei sale. Imediat dupa adormirea in Domnul, mormantul parintelui a devenit "o noua scaldatoare a Siloamului", nenumarati crestini venind in acest loc, pentru binecuvantare, rugaciune si tamaduire.


Manastirea Suroti este deschisa zilnic, tot anul, intampinandu-si pelerinii cu mari bucurii duhovnicesti. Vara, in timpul saptamanii, manastirea este deschisa intre orele 10.00 - 13.00 si 16.00 - 19.00, iar duminica, intre orele 4:00 - 07:30, 09:00 - 12.00 si 16.00 - 19.00. Iarna, in timpul saptamanii, manastirea este deschisa intre orele 10.00 - 13.00 si 15.00 – 18.00, iar duminica, intre orele 03:00 - 06:30, 08:00 - 12.00 si 15.00 - 18.00.

Teodor Danalache