PARACLISUL SFÂNTULUI APOSTOL IOAN EVANGHELISTUL ( 8 mai)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciunile începătoare

Troparul

Apostole al lui Hristos Dumnezeu, iubite, grăbeşte de izbăveşte pe poporul cel fără de răspuns, că te primeşte, când cazi către Dânsul, Cel ce te-a primit când te-ai răzimat pe pieptul Lui. Pe Acesta roaga-L, de Dumnezeu cuvântătorule, ca norul păgânilor cel pus asupra noastra să-l risipească, cerându-ne nouă pace şi mare milă.

Slava... Si acum... asemenea:

Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Canonul Sf. Apostol Ioan

Cântarea I

Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru la izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu ce numiri te vom împodobi, Sfinte, cel ce ai fost Apostolul prea iubit al lui Hristos, canonul celor feciorelnici, scriitorul tainelor mai presus de minte îngerească, propovăduitorul Adevărului, fiul cel ales şi mângâierea Maicii Domnului ?

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu tunetul cuvântului tău ai risipit norii înşelăciunii de pe cerul minţilor, însă alungă şi de la mine neştiinţa, ca întru lumina Duhului să măresc prăznuirea ta cea izvorâtoare de înţelepciune.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Arătat-ai înţelepte, că Dumnezeu este Iubire şi pe toţi ai sfătuit să rămână în iubire, pe care roagă-te să ne-o dăruiască şi nouă Izvorul iubirii, Care are putere a curăţi gândurile noastre cele de răutate şi a sălăşlui pacea iubitoare de oameni a lui Hristos în inimile noastre .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Din întunericul patimilor scoate-mă la lumina pocăinţei, Ceea Ce ai născut tuturor pe Lumina lumii, Care cheamă pe toţi din negura greşelilor.

Cântarea a III-a

,, Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Iubitorule de feciorie, tu ţi-ai păzit minunat sufletul şi trupul de orice întinăciune, arătându-te icoană îngerească a curăţiei, cu razele căreia roagă-te să fim luminaţi şi noi, cei întru care pururea izvorăsc cugete viclene.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din mrejele lumii ai fost pescuit de Hristos, ca să pescuieşti din adâncurile tainelor Duhului înţelegerile cele dumnezeieşti cu care luminează şi adâncurile întunecate de neştiinţă şi uitare ale sufletelor noastre.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu raza Duhului luminându-te ai ajuns încă din această viaţă pe Soarele dreptăţii, cu razele darurilor Căruia luminează pe cei ce cu suspinuri caută cetatea cea de sus .

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Oglindă a darurilor Treimii, zugrăveşte şi în inima mea icoana virtuţilor, ca urmându-o pe aceasta să mă izbăvesc de legăturile gândurilor întinăciunii.

Apoi aceste stihiri:

Apostole preaiubite al lui Hristos, de pieptul Stăpânului te-ai rezemat şi ai cunoscut valurile dorului dumnezeiesc ce înseta de mântuirea întregii zidiri, iar acum pentru aceasta roagă-te şi tu, cel ce eşti rază de Dumnezeu sfinţită .

Maica Vieţii, scoate-mă din întunericul patimilor, pe mine, cel ce am alunecat în adâncul fărădelegilor şi pe cărările cele luminate ale pocăinţei îndreptează-mă, mai înainte de a trece pragul acestei vieţi .

Sedealna

glas 2, podobie: Ceea ce esti rugatoare calda...

Ca nişte raze ale Soarelui dreptăţii au strălucit Apostolii lui Hristos, una din aceste raze fiind tu, iubitorule de feciorie, pe care te rugăm să curăţeşti minţile noastre de toate gândurile cele ce ne despart de Hristos.

Cântarea a IV-a

,, Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !”.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Carte sfinţită a tainelor Duhului întru care s-au odihnint gândurile Cuvântului după voinţa Tatălui pe tine te ştim, fericite, pe care te rugăm să scrii şi în cartea inimii noastre cuvintele tale spre întărire pe calea credinţei.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Când voi sta înaintea scaunului de judecată al lui Hristos să te grăbeşti a aduce mai înainte ca dar jertfa rugăciunii tale spre a nu fiu eu osândit în focul cel veşnic, ci iertat şi rânduit în ceata celor mântuiţi.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu lanţurile iubirii dumnezeieşti ţi-ai întărit sufletul, însă rupe lanţurile păcatelor cu care însumi din nepricepere m-am legat, spre a nu fi eu legat de îngeri şi aruncat în focul cel veşnic.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Risipeşte toată tulburarea patimilor mele, ca Una Ce ai născut pe Cel Ce prin patima Sa a izbăvit tot neamul omenesc din robia celui rău.

Cântarea a V-a

,, Căutând cu ochiul Tău cel neadormit , milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii”.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Martor patimilor lui Hristos ai fost fericite, apoi paharul pătimirii ai băut şi tu, pentru dragostea Învăţătorului tău, pe Care roagă-L să ne întărească pe noi pe calea nevoinţelor credinţei.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sfârşitul a toată lumea şi tainele cele înfricoşătoare ale venirii lui Hristos numai ţie ţi s-au descoperit, însă mai înainte de ceasul acela roagă-te cu stăruinţă să dobândim noi sfârşit întru pocăinţă.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Mintea ta cea sfinţită de Duhul a pătruns în adâncurile cele mai tainice ale înţelepciunii dumnezeieşti şi de acolo a scos mărgăritarele cuvintelor cu care străluceşte şi sufletele noastre cele întunecate de păcat.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Ca Una Ce eşti Pom binecuvântat al Împărăţiei cerurilor, hrăneşte-mă pe mine cu roadele rugăciunii, ca să nu fiu vătămat de viermii patimilor.

Cântarea a VI-a

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un apostol prea iubit al lui Hristos stai la masa cerească împreună cu toţi Sfinţii, dar precum la cina cea de taină te-ai rezemat de pieptul Stăpânului, aşa şi acum cu căldură roagă-L să ne slobozească pe noi din răutăţi, hrănindu-ne cu pâinea cuvântului dumnezeiesc.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiu prea dorit al Maicii Domnului ai fost ales prin poruncă dumnezeiască, iar acum împreună cu Stăpâna lumii roagă-te să ne arătâm noi fii ai Luminii prin fapte bune.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Pe morţi ai înviat cu puterea rugăciunii, însă din mormântul patimilor scoate-ne pe noi, cei ce nădădjduim la prea puternică mijlocirea ta.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Vezi necazul sufletului meu, vezi şi nedumerirea şi dă-mi ajutorul tău cel grabnic, ca să Te cinstesc totdeauna cu mulţumire.

Apoi aceste stihiri:

Pe mulţi ai adus la lumina cunoştinţei de Hristos, fiind tu rază mărturisitoare de cele înalte, iar cu lumina rugăciunii tale scoţi pe mulţi din noaptea patimilor la lumina fricii de Dumnezeu, ca toţi să ne îngrijim de sfârşitul vieţii pământeşti.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

Condacul

Măririle tale, Iubitorule de feciorie, cine le va spune? Că verşi minuni şi izvorăşti tămăduiri şi te rogi pentru sufletele noastre, ca un cuvântător de Dumnezeu şi prieten al lui Hristos.

Prochimenul, glas 4:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.

Stih: Fericit barbatul cel ce se teme de Domnul...

Evanghelia dupa Matei:

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca¬tre Tatal Meu si nimeni nu cu¬noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i desopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule...

Slavă... glas 2:

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: "Toata nadejdea..."

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Iubitorule de feciorie, ajută-mă pe mine a păzi nestricată legătura fecioriei minţii prin lucrarea harului, ca să nu fiu scos afară cu fecioarele cele nebune pentru petrecerea întru înşelăciunea lumii.

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.

Doamne, miluieste (de 12 ori).

Cântarea a VII-a

Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Evanghelia păcii lui Hristos vestind, pe mulţi ai scos din întunericul întristării, însă cu slovele rugăciunii scrie şi în cartea inimii mele cele ascunse ale înţelepciunii cereşti.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Multe scârbe ai răbdat pentru mărturisirea Cuvântului, dar ai avut în suflet diamantul credinţei adevărată, cu strălucirile căruia risipeşte întunericul sufletului meu.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Martor arătării Treimii pe Tabor ai fost, îndulcindu-te de lumina cea mai presus de lumină, întru care veselindu-te acum fără vălul trupului, roagă-te să se lumineze şi sufletele noastre cu raza credinţei.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Nu mă depărta pe mine de la faţa Ta, Preacurată, măcar că în multe păcate m-am rătăcit şi mă arată pe mine mai curat prin roua pocăinţei.

Cântarea a VIII-a

,, Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strând razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta, Te rog Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimle sufletului meu !”.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cel slăbănog ai ridicat, însă nu te întoarce nici dinspre sufletul meu slăbănogit de păcat, ci îl ridică cu puterea credinţei.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lanţuri şi cătuşe ai fost legat de cei rău credincioşi, dar sufletul îţi era întărit de lanţurile iubirii dumnezeieşti, cu care ne împodobeşte şi pe noi, cei chinuiţi de legăturile patimilor .

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cu multă dragoste te-ai purtat cu cei ce te chinuiau, arătând că eşti ucenic desăvârşit al lui Hristos, pe Care roagă-L să întărească şi legătura dragostei noastre unii faţă de alţii spre sporire pe calea mântuirii.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Numai Tu Te-ai învrednicit a odihni în pământul pântecelui Tău pe Cel Ce a zidit tot pământul cu mâna Sa, pe Cel ce primeşte ridicarea mâinilor Tale la rugăciune pentru noi.

Cântarea a IX-a

Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Taberele vrăjmaşilor le-ai alungat cu focul rugăciunii tale şi ai mistuit capiştile idoleşti, însă alungă fericite, şi idolii patimilor cuibăriţi în sufletul meu ca să te laud pe tine cu credinţă.

Stih: Sfinte Apostole Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Nu te întoarce dinspre suspinurile inimilor celor ce aleargă întru rugăciune către tine, ci cu îndrăzneala ta cea feciorelnică cere Stăpânului să ne slobozească din întunericul păcatelor.

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Apostole prea iubite al lui Hristos, cel ce te-ai învrednict de mari şi prea minunate vedenii prin care lumea s-a întărit, dă-ne nouă a ne vedea păcatele noastre şi prin aceasta a ne umili şi a ne pregăti cum se cuvine de ceasul sfârşitului nostru.

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cu îndrăzneala ta de Maică cere lui Hristos să ne dăruiască iertare de multele alunecări în păcat şi risipeşte norul gândurilor celor rele.

Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea Ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:

"Ceea ce esti mai cinstita...".

Bucură-te, trâmbiţa dulce vestitoare a tainelor Luminii, comoara înţelegerilor celor mai înalte ale Treimii, râul cel izvorât din Raiul desfătărilor spre adăparea sufletelor însetate de Adevăr, ca unul ce de pieptul Cuvântului te-ai rezemat ascultând bătăile inimii Celui Ce râvneşte mântuirea tuturor, cere Acestuia să bată la poarta inimii noastre cu picăturile rugăciunii, ca să ne deschidem sufletele către mântuire.

Martor ai fost minunilor Celui Ce a venit să ridice ocara lui Adam, pe Care Îl şi roagă să reverse tuturor ploaia binecuvântării Sale dumnezeieşti spre a scăpa noi de blestemul păcatului.

Ca un serafim ai stat înaintea Celui Ce Se odihneşte pe scaun de heruvimi şi acoperindu-te cu aripile rugăciunii, cere cu smerenie să fim noi izbăviţi de năvălirile patimilor, ci să dobândim mântuirea cea dorită.

Pe Tabor ai văzut pe Soarele dreptăţii întru strălucirea frumuseţii Sale, pe cât ţi se putea, iar acum chipurile noastre cele întunecate de patimi le luminează cu razele rugăciunii tale.

Cuvântător de Dumnezeu eşti după dreptate numit, căci tu ai descoperit că Iubire este Dumnezeu şi pe toţi ucenicii ai învăţat ca pe scara dragostei curate să urce căttre El, Cel Ce aşteaptă cu dor împărtăşirea de cuvintele Lui.

Ca un vultur te-ai purtat pe culmuie înţelepciunii şi minuni multe ai lucrat în lume, ca să arăţi tuturor cele neajunse de minte omenească spre slava Stăpânului.

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfântul. Apostol şi Evanghelist Ioan şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule...Preasfanta Treime...Tatal nostru...

si dupa ecfonis cantam Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne intampina...

Nu înceta a te ruga Apostole Sfinte, pentru noi, cei bântuiți de multe patimi, ca să iubim pe vrăjmașii noștri și să aflăm calea care duce către limanul mântuirii.

Apoi cantam aceasta stihira glas 2, podobie: "Cand de pe lemn...", vreme în care ne închinăm icoanei Sfântului:

Cu serafimii stând înaintea scaunului Ziditorului a toate, adu-ți aminte de toți cei care te cinstesc, cerând mântuirea noastră și împărtășire din lumina cea negrăită a Înțelepciunii.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

sursa

http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/2014/09/paraclisul-sfantului-apostol-ioan_26.html

DESPRE TRUFIE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

          Omule, cine eşti tu că te porţi cu trufie faţă de aproapelui tău: să-l umileşti, să-l vorbeşti de rău, să-l nedreptăţeşti, să-l judeci, să-l minţi, să-l ameninţi, să-i pricinuieşti necazuri, să te răzbuni pe el, să râzi de el, să-l batjocoreşti când pofteşti, să-l furi sau să-l ucizi? Te-a pus cineva judecător? Te-a făcut cineva stăpân peste alţii? Ţi-a spus cineva că eşti mai presus decât toţi?
Chiar judecător să fii şi să trebuiască să împarţi dreptatea, o poţi face numai dupa voia Dreptului Judecător. El te va judeca şi pe tine cel ce ai fost pus să judeci dar nu după voia ta. Sau, judecător n-ai fost pus, dar, judeci pe aproapele. De ce te urci singur în Locul lui Dumnezeu? Cum va fi judecata unui nejudecător ce judecă?
Chiar drept de răzbunare să socoţi că ai, răzbunarea nu este a ta şi nu stă la tine, ci la Dumnezeu şi El se răzbună, la tine stă doar păcatul. Tu care eşti mai orb decât toţi, mai mincinos decât oricare dintre ei, mai hoţ decât cei ce fură, şi rău ca adâncul răutăţilor, vrednic de orice ocară şi batjocură, de orice umilinţă şi râs, de ce te ridici cu un adânc duh de mândrie asupra aproapelui, osândindu-l?
Omule, cel ce carte ai învăţat, cu cât eşti mai presus decât cel ce carte n-a învăţat? Chiar dacă cel neînvăţat nu ştie ceea ce tu ştii, dar, nici tu nu ştii ceea ce el ştie fără să fie învăţat. El nu ştie cum să scrie, cum să vorbească corect, nu ştie literatură, nu ştie matematică, nu ştie istorie, nu ştie filozofie, pe care tu le-ai învăţat, dar nici tu nu ştii ceea ce ştie el fără de carte. Nu ştii cum rodeşte pământul, cum cresc copacii, cum creşte iarba, cum să faci o pâine, cum să faci o casă, cum să torni oţelul, cum să faci un clopot, cum să torci firul, cum se creşte grâul, cum se ţese pânza, cum se coc strugurii, cum cresc legumele, cum se strâng fructele, cum cresc păsările, cum se hrănesc vitele, oile, cum se cosesc fânaţele, cum se cântă doinele, cum se-ngrijesc pădurile. Cu ceea ce ştie el, tu te îmbraci, te hrăneşti, îţi creşti copii, te înveseleşti, te încălzeşti, şi de multe te foloseşti. Dar, nici el fără de tine cel cu carte, nu poate trăi, pentru că prin tine îşi alungă bolile, îşi învaţă copii, îşi îngrjeşte sufletul, are la îndemână uneltele, descoperă lumea, poezia, istoria şi de multe se foloseşte. Deci, unul fără altul nu puteti, sunteti ca doi fraţi, ca două sfere dintr-un cerc. Sunteţi de aceeaşi statură, respiraţi acelaşi aer, vă încălzeşte acelaşi soare, vă adăpaţi cu aceeaşi apă, şi vă hrăniţi cu aceeaşi hrană, vă îmbrăcaţi cu aceeaşi haină şi aveţi acelaş Dumnezeu. Şi atunci, care dintre voi este mai mare şi care mai mic? Cine trebuie să se mândrească şi care să se smerească?
Omule bogat, te-a ales pe tine Dumnezeu mâna cu care să hrănească pe cel flămând, să adape pe cel însetat, să-l îmbrace pe cel gol, să-l mângâie pe cel în necaz, să meargă la cel din închisoare, să-l cerceteze pe cel bolnav. Ţie ţi-a dat o parte din bogaţia Lui pe care tu ai pus-o în „hambare”. Gândeşte-te, că pe tine te-a ales şi ţie ţi-a dat din vistieria Lui, nu pentru că ai fi fost cineva, nici pentru că ai merite prisositoare faţă de alţii, ci pentru că aşa a vrut El, Dumnezeu, ca prin tine să-şi împartă bogaţia Sa celor ce nu le-a dat, nu că nu ar fi meritat sau că sunt mai prejos decât tine, ci tocmai să-i înalţe către a Sa Împărţie, iar tu să-i îndestulezi. Pe tine te-a ales să-i fii „sluga cea bună şi credincioasă care peste puţine te-a pus şi peste multe te va pune”. Acum ştii de ce ţi se întâmplă să fii bogat? Ştii cine eşti şi ce trebuie să faci? Ştii cum să fii ceea ce trebuie să fii? Te mândreşti cu ceea ce ţi-a dat ţie Dumnezeu? Este pentru tine? Pe săraci îi umileşti, şi te zgârceşti să-i miluieşti. Îi desconsideri. Ce va face Domnul, cu astfel de slugă?
(ARHIM. ILARION ARGATU "Pilde si istorioare adevarate" 2011 )

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

O, Mergatorule inainte al Domnului si Botezatorule al lui Hristos, mari si multe sunt vredniciile date tie de la Dumnezeu, fiindca tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, dupa fagaduinta si proorocie ingereasca, te-ai si nascut. Numele tau prin cuvantul Arhanghelului Gavriil mai inainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegarii limbii tatalui tau s-a pecetluit. Tu, din copilarie, in pustie ai vietuit si, ca o pasare a cerului, desavarsit neagoniseala ai iubit, cu agurida si cu miere salbatica te-ai hranit. Tu ai fost crinul cel cuvantator al vailor si al pustiilor, care in loc de podoaba hainelor, cu darul cel de sus imbracand trupul tau, cu peri de camila l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat in pustie si calea Domnului o ai pregatit. Tu, cu duhul si cu puterea lui Ilie, in lume te-ai aratat si nelegiuirea lui Irod si a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu esti martorul cel preavestit al Preasfintei si de viata facatoarei Treimi. Tu pe Mantuitorul catre multimea popoarelor L-ai marturisit si cu degetul tau L-ai aratat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii. Tu, de catre insusi Domnul, mai mult decat prooroc ai fost marturisit si dupa Nascatoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om nascut din femeie.

Deci, pentru toate aceste vrednicii si daruri, multimea popoarelor crestine te socoteste pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare indrazneala catre El. De aceea si eu, smeritul si mult pacatosul, cu multa evlavie, cu durere de inima si cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, sa-mi fii mie, pacatosului celui nemernic si cu totul neputincios, mare aparator si grabnic izbavitor de toate ispitele si incercarile acestea ale vietii de acum. Roaga pe Preamilostivul Dumnezeu ca, cu a Sa nebiruita putere, sa ma pazeasca in toata vremea de primejdiile vazutilor si nevazutilor vrajmasi, sa ma sprijineasca cu a Sa mila la vreme de ispita si sa ma intareasca cu darul Sau, pentru rugaciunile Preasfintei si Preacuratei Stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, ca sa pot rabda pana la sfarsit toate necazurile, ispitele, durerile si suferintele, ca si intristarile veacului acestuia de acum. Si asa, prin mijlocirea sfintelor si preaputernicelor tale rugaciuni, sa dobandesc mila lui Dumnezeu si a Mantuitorului nostru Iisus Hristos in ceasul cel de pe urma al sfarsitului meu. Amin

Cuvînt la zămislirea cinstitului şi slăvitului Prooroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, Ioan

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Zămislirea mîntuirii noastre apropiindu-se, s-a zămislit Sfîntul Ioan, Înainte Mergătorul, cu mărire şi cu minune. Multe mame zămislesc fii, dar puţine sînt acelea pe a căror zămislire ar mări-o şi ar prăznui Biserica lui Dumnezeu. Numai trei mame au fost de ale căror zămisliri în pîntece s-a minunat lumea; acestea au fost Sfînta şi dreapta Ana, Sfînta Elisabeta şi Prea Sfînta, Preacurata Fecioara Maria. Dreapta Ana a zămislit pe Născătoarea de Dumnezeu; Elisabeta, pe Mergătorul înainte; iar Fecioara Maria, pe Hristos, Mîn-tuitorul nostru. Deci, toate aceste zămisliri prin vestitor ceresc s-au binevestit şi s-au săvîrşit de darul lui Dumnezeu, dar nu fără a vor-bi bunul vestitor şi cu zămislitorii, de vreme ce Însuşi Dumnezeu avea trebuinţă de învoirea celor ce zămisleau. Drept aceea, bine-vestitorul, Sfîntul Arhanghel Gavriil, care slujea atunci în rînduiala săptămînii sale înaintea lui Dumnezeu, a început a vorbi astfel: "Nu te teme, Zaharie, că s-a auzit rugăciunea ta şi femeia ta, Elisaveta, va naşte ţie un fiu, şi-l vei numi Ioan şi va fi ţie bucurie şi veselie şi se vor bucura mulţi de naşterea lui" (Luca 1,13).

Răspuns-a Zaharia: "Străine şi neaşteptate lucrări îmi vesteşti mie, vestitorule de bucurie; că a naşte fii la bătrîneţe nu este lucru potrivnic firii? Fiindcă eu sînt bătrîn şi femeia mea trecută în zilele ei, deci, cum vom putea să zămislim şi să naştem fiu?" Îngerul a zis: "De la începutul cuvintelor tale te găsesc pe tine cu puţină credinţă, Zaharie, pentru că nu aştepţi împlinirea cuvintelor mele, căci, deşi potrivnic firei tale ţi se pare lucrul acesta, nu e potrivnic puterii lui Dumnezeu, Căruia nimic nu este cu neputinţă; că Dumnezeu poate şi din pietre să ridice fii lui Avraam.

Au nu ştii că era cu putinţă lui Dumnezeu a zidi pe Adam din pămînt iar pe Eva din coasta lui şi prea îmbătrînita Sara a-i da lui fiu pe Issac? Deci, şi femeii tale, Atotputernicul Dumnezeu îi dă să nască la bătrîneţe fiu, că s-a auzit rugăciunea ta". Răspuns-a Zaharia: "Eu acum aduc rugăciunile mele lui Dumnezeu pentru venirea doritului Mesia, pe care s-a făgăduit, prin gurile sfinţilor săi prooroci, ca să-l trimită mai degrabă pe pămînt să mîntuiască seminţia lui Avraam din robia altor neamuri. Încă mă rog şi pentru greşelile mele şi pentru neştiinţele poporului. Iar de aceasta, ca să am fiu, acum nu mă rog, că m-am învechit cu anii şi femeia mea a îmbătrînit".

 Grăit-a lui Îngerul: "Eu sînt Gavriil, cel ce stau înain-tea lui Dumnezeu, cu a cărui descoperire ştiu că acum nu pentru primirea fiului te rogi, ci pentru lucrurile de care spui. Însă mai înainte de bătrîneţile tale şi mai înainte de stîrpiciunea soţiei tale, Elisabeta, te-ai rugat cu osîrdie ca să vă dea vouă Dumnezeu să aveţi un fiu. Iar întrutot milostivul, Domnul, de Care nici cea mai mică mişcare de inimă omenească nu se tăinuieşte, Cel ce ascultă rugăciunile celor ce se roagă Lui şi face voia celor ce se tem de el, Acela, auzind rugăciunile tale cele mai dinainte, îţi dăruieşte ţie, măcar, deşi, nu degrabă, însă bine, fiu cu numele darului numit. Pentru că ştie după a Sa bunăvoire să împlinească cererile sfinţilor Săi. Şi va fi mare înaintea Domnului cel ce va să se nască ţie fiu". 

 Răspunse Zaharia: "Te văd pe tine, binevestitorule, că eşti înger al lui Dumnezeu, că vorba ta arată aceasta; vederea frumuseţii tale te vădeşte şi puterea cuvintelor tale mărturiseşte. Drept aceea, de la începutul arătării şi vestirii tale îndată m-am spăimîntat, precum oarecînd şi Daniil proorocul, văzînd pe înger, s-a temut. "Am văzut, zice, o arătare mare şi n-a rămas în mine tărie".

 Aşijderea şi maica lui Samson a zis:

  "Un om al lui Dumnezeu a venit la mine şi chi-pul lui ca şi chipul îngerului lui Dumnezeu era înfricoşat". 

Drept aceea m-am temut şi eu şi nu îndrăznesc a grăi cuvinte potrivnice cuvintelor tale celor îngereşti. Însă te întreb: Pentru ce fiul, cel ce se va naşte, va fi mare? Au doar mai mare şi mai cinstit va fi decît Ieremia proorocul, către care era cuvîntul Domnului cel ce zice: "Mai înainte de a te zidi eu pe tine în pîntece te-am cunoscut şi mai înainte de a ieşi tu din mitras te-am sfinţit şi prooroc în neamuri te-am pus". Răspuns-a îngerul: Că nu se va scula între cei născuţi din femei altul mai mare decît Ioan Botezătorul. 

Precum o stea din toa"Va fi mare înaintea Domnului fiul tău, cu neasemănată mărime duhovnicească, cu care va întrece pe Ieremia. Acela s-a sfinţit mai înainte de naşterea sa, dar acesta cu mult mai mult se va umple de Duhul Sfînt, încă din pîntecele maicei sale. Ieremia a fost însemnat numai ca să proorocească pentru Mesia, iar acesta înainte a fost rînduit ca şi mîna să-şi pună pe Dînsul şi să-L boteze. Încă nu numai pe Iere-mia, ci şi pe ceilalţi sfinţi îi va întrece cu mărimea darului lui Dumnezeu. te celelalte stele covîrşeşte în slavă, aşa şi între sfinţii lui Dumnezeu, unul pe altul cu slavă şi cu cinste întrece. Că şi într-ale noastre îngereşti ierarhii - zice Gavriil - care totdeauna văd dumnezeiasca faţă, nu la toţi într-un fel descoperă Dumnezeu tainele voinţei Sale, ci prin mijlocirea celor mai de sus arată poruncile celor mai de jos. Multe stele apun înainte de ivirea soarelui şi numai singur luceafărul merge înaintea soarelui. 

Mulţi profeţi au propoveduit despre venirea lui Mesia, pruncul însă cel ce va să se zămislească şi să se nască din tine, nu numai cu cuvîntul va propovedui, ci şi cu degetul său va arăta popoarelor pe Mieluşelul lui Dumnezeu, Cela ce ridică păcatele lumii. Şi pentru aceea va fi mai mare decît toţi cei ce se nasc din femei, pentru că pe cît împlinirea vestirii celei de bucurie este mai primită decît însăşi vestirea, pe atîta mai cinstit va fi proorocul cel ce are să se zămislească şi să se nască, decît alţi prooroci.

Toţi proorocii şi legea au proorocit pînă la acest prooroc, iar acesta va fi săvîrşirea tuturor proorocilor şi sfîrşitul legii celei vechi, şi înainte mergător al darului celui nou".

Grăit-a Zaharia: "Bună şi de bucurie este vestirea ta, o, îngere! că dacă "tot fiul cel înţelept veseleşte pe tată", cu cît mai mult fiul cel mai înţelept decît toţi proorocii m-ar veseli pe mine, bătrînul. Cu toate acestea, cum oare mă voi veseli, de vreme ce mă îndoiesc de cuvintele tale; iar bucuria şi veselia în lucrurile cele de îndoire nu se fac, ci numai în cele vrednice de credinţă. 

Deci, rogumă ţie, îngere al lui Dumnezeu, să-mi spui mie: după ce voi cunoaşte cele binevestite de tine?". Răspuns-a îngerul: "Au încă te îndoieşti şi nu crezi cuvintele mele o, Zaharie?! Au doar minciuni îţi spun, trimis fiind de la Dumnezeu, Care este credincios în toate bunătăţile Sale şi drept în toate lucrurile Sale? Nu este cu neputinţă la Dumnezeu tot cuvîntul!!!  

Eşti preot şi învăţător al lui Israel şi pe acestea oare nu le ştii: că vremea venirii lui Mesia a sosit, pe care eu, prin şeptimea anilor, am numărat-o trimis fiind în Babilon la Daniil proorocul? Au n-aţi citit proorocirile lui? 

 Cercetează şi vezi că, iată, s-a apropiat cel ce mîntuieşte pe Israel şi înainte va merge înaintea feţei lui îngerul cel în trup trimis, care va fi fiul tău, cel ce va găti calea lui Mesia, mergînd înaintea lui cu duhul şi cu puterea lui Ilie. Dar de vreme ce n-ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor, să fii tăcînd şi neputînd a grăi, pînă la ziua în care vor fi acestea!". Şi îndată limba lui Zaharia s-a legat cu amuţire, legăturile nerodirii Elisabetei s-au dezlegat, iar îngerul s-a dus să stea înaintea Atotţiitorului Dumnezeu, Căruia se cuvine slava în veci. Amin.

În această zi mai facem şi pomenirea sfinţilor mucenici Andrei şi Ioan şi a fiilor lui Ioan: Petru şi Antonin, care în Africa au pătimit pentru Hristos de la Paşa Ibrahim.

Andrei a fost lovit cu suliţa mai întîi în piept, apoi între spete şi, pătruns fiind, pe urmă îi tăiară capul cu cuţitul. Iar Ioan s-a sfîrşit deasupra fiilor săi, Petru şi Antonin, cei cumplit munciţi cu cuţitul, în grumaji străpuns fiind s-a sfîrşit.

Şi a sfintei muceniţe Iraida, fecioara din Alexandria, care, ieşind la un izvor să scoată apă, a văzut mulţime de fecioare, bărbaţi, preoţi, diaconi şi călugări legaţi în corabie şi duşi la chinuire pentru mărturisirea numelui lui Iisus Hristos. Deci, aruncîndu-şi ea vasul cu apă, s-a amestecat între cei legaţi ai lui Hristos şi au legat-o şi pe ea cu dînşii. Apoi, sosind ei la Antinopol, cetatea Egiptului, după felurite munci, îi tăiară capul mai întîi ei, iar după dînsa, şi ceilalţi toţi îşi puseră capetele lor pentru Hristos.

Şi a cuvioaselor femei: Xantipei şi Polixeniei, uceniţele apostoleşti, care, fiind luminate de sfinţii apostoli în Spania, multe minuni au făcut cu numele lui Hristos şi pe mulţi i-au încredinţat şi cu pace s-au dus la Domnul.

Zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul

Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Pentru cei ce nu pot avea copii

Sfântul Zaharia a fost tatăl Sfântului Ioan Botezătorul și fiul lui Varahia, din neamul lui Abia, unul din fiii lui Aaron. El slujea ca arhiereu în Templul din Ierusalim, numărându-se în a opta ceată preoțească din seminția lui Aaron.

Sfânta Elisabeta, femeia sa, era fiica Sofiei și sora Sfintei Ana, maica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

În vremea împăratului Irod, ucigașul de prunci, într-una din zile, sfântul Zaharia era la rând să slujească la Templul de la Ierusalim.
Sfantul Arhanghel Gavriil i-a vestit lui Zaharia, in timp ce slujea la templu, ca sotia sa Elisabeta, inaintata in varsta, va naste un fiu care se va numi Ioan. Nasterea lui Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus.
Sfântul Ioan nu are nevoie de laude omeneşti. L-a lăudat Însuşi Hristos când a spus că, între mulţimile oamenilor care s-au născut până atunci, el este mai presus de toţi (vezi, Matei 11, 11). Este mai presus de Noe, de Avraam, de Iacov, de patriarhi, mai presus de toţi marii bărbaţi.

Atunci i se arătă îngerul Domnului și frică mare căzu peste el. Iar îngerul spuse către dânsul:

- Nu te teme, Zaharia! și îi vesti că sfânta Elisabeta va naște un fiu, căci Dumnezeu S-a plecat către rugăciunea lor.

Însă inima sfântului Zaharia fiind cuprinsă de îndoială căci ei erau înaintați în vârstă, iar nașterea de prunc i se părea cu neputință, spuse îngerului:

- După ce voi cunoaşte aceasta? Pentru că eu sunt bătrân şi femeia mea trecută în zilele ei.

Atunci îngerul îi zise:

- Eu sunt Gavriil, cel ce stau înaintea lui Dumnezeu, şi sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi vestesc ţie aceasta. Şi, iată, vei fi mut şi nu vei putea grăi până la ziua în care se vor plini acestea, fiindcă nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor.

Zăbovind Zaharia în altar, oamenii cei ce aşteptau în biserică se minunau. Ieşind, Zaharia le făcu semn că era mut, iar poporul cunoscu faptul că preotul văzu vedenie în biserică.
Apoi, săvârşindu-şi slujba, sfântul Zaharia se întoarse la casa lui.

1. Sf Zaharia si Elisabeta, parintii Sf Ioan Botezatorul

El nu mai putu grăi până ce nu se născu fiul său, iar dânsul scrise pe o tăbliță: „Ioan va fi numele lui” (Luca 1, 63).

La 6 luni după zămislirea Elisabetei, arhanghelul Gavriil fu trimis de Dumnezeu în cetatea Nazaretului în casa lui Iosif pentru a aduce Fecioarei Maria minunata vestire a Nașterii Mântuitorului notru Iisus Hristos. După puțină vreme, Maica Domnului merse în casa sfântului Zaharia, căci se grăbea să se întâlnească cu sfânta Elisabeta, aflând de la înger de zămislirea ei.

1. Sf Zaharia si Elisabeta, parintii Sf Ioan Botezatorul

Atunci sfânta Elisabeta se umplu de Duhul Sfânt și strigă cu glas mare zicând:

- Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău! Și de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Caci iată, cum veni la mine glasul închinării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. Și fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. (Luca 1, 42-45)

Atunci Maica Domnului zise:

- Mărește suflete al meu pe Domnul și s-a bucurat Duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile, că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui și mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. (Luca 1, 46-50)

Și rămase Maica Domnului împreună cu sfânta Elisabeta vreme de 3 luni, apoi se înapoie la casa ei.

Apoi sfânta Elisabeta născu prunc pe care îl numiră Ioan. Mare le fu bucuria bătrânilor părinți care mulțumeau lui Dumnezeu pentru mila coborâtă către dânșii.

1. Sf Zaharia si Elisabeta, parintii Sf Ioan Botezatorul

După o vreme, când Domnul Iisus Se născuse, iar Irod împăratul începu a ucide pruncii din Betleem, el trimise oameni să-l caute și să-l ucidă și pe fiul sfântului Zaharia, căci auzise toate câte se făcuseră cu Zaharia și în ce chip se născuse Ioan.

Văzându-i pe ostași venind, sfânta Elisabeta luă în brațele sale pe Ioan care la vremea aceea avea un an și jumătate și, fugind cu dânsul din casă, se duse într-un loc stâncos și pustiu.

Când văzu că ostașii sunt pe urmele ei, sfânta Elisabeta strigă muntelui:

- Munte a lui Dumnezeu, primește o maică cu pruncul ei!, iar stânca se despică, ascunzând înlăuntrul ei pe maică și pe prunc.

Atunci Irod, mâniindu-se că pruncul Ioan nu fusese ucis, porunci ca în locul lui să fie ucis sfântul Zaharia dinaintea altarului.

Sângele sfântului Zaharia se vărsă pe pardoseala de marmură și se făcu vârtos ca o piatră, spre a da mărturie de fapta cea rea a lui Irod.

În locul în care se ascunse sfânta Elisabeta cu Ioan se făcu o peșteră din care țășni apă și crescu un finic roditor, toate acestea prin puterea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu.

După 40 de zile de la moartea sfântului Zaharia, se săvârși și fericita Elisabeta, iar pruncul Ioan rămase în pustie, hrănit de un înger și păzit de purtarea de grijă cea dumnezeiască până în ziua cănd se arătă la Iordan.

S-a născut prin minune, din părinţi bătrâni, Zaharia şi Elisabeta, care era stearpă. Pe cât e cu putinţă ca dintr-o piatră să răsară o floare, tot aşa era cu putinţă ca din cele dinlăuntru ale Elisabetei să se nască prunc. Embrion încă, el a săltat în pântecele maicii lui, când ea a primit-o pe cea asemenea însărcinată, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. De atunci era sfinţit. Precum unii sunt Iude, copii ai blestemului, din pântecele maicii lor, aşa alţii sunt binecuvântaţi din scutecele lor.
Prin ingerii Lui, Dumnezeu a vestit nasterea lui Isaac varstnicei Sara, nasterea lui Samson femeii sterpe a lui Manoe si a lui loan, parintilor varstnici Zaharia si Elisabeta. Sfantul Nicolae Velimirovici spune ”Daca dorim sa stim cum se pot naste copii din parinti sterpi si varstnici, sa nu mergem sa-i intrebam pe oameni, caci nu vor avea ce sa ne spuna. Faptele despre care se intreaba sunt mai presus de stiinta naturala. Mai curand sa mergem sa privim la puterea lui Dumnezeu care le-a facut pe toate din nimic, care nu a avut nevoie de parinti tineri sau varstnici ca sa-l faca pe Adam. Decat sa fim curiosi, mai bine sa dam slava lui Dumnezeu care ne-a descoperit puterea Sa noua pacatosilor.

Biserica i-a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui - 23 septembrie; nasterea - 24 iunie; soborul lui - 7 ianuarie; taierea capului - 29 august; prima si a doua aflare a capului - 24 februarie; a treia aflare a capului sau - 25 mai.
Sursa
ARTĂ SI RELIGIE ...MARIAN PIOS

Rugaciune catre Sfantul Teodosie de la Brazi

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfintite Ierarhe Teodosie, care - de cununa muceniceasca invrednicindu-te, prin taierea cinstitului tau cap de catre pagani, pe cand te aflai la Manastirea Brazi din Tinutul Vrancei -, acum, impreuna cu ingerii locuind, te bucuri de marirea cea gatita sfintilor, nu ne uita pe noi, pacatosii, cei ce, nadejde avand in puterea ta de mijlocitor catre Imparatul Hristos - ca unul ce stai inaintea tronului Sfintei Treimi -, tie, cu credinta, graim unele ca acestea: Bucura-te, ca la Manastirea Brazi ai stralucit prin mucenicie! 

 Bucura-te, ca acel loc al muceniciei tale s-a facut cunoscut tuturor prin tine si, acolo, calugari si calugarite s-au nevoit cu nevointa cea bineplacuta lui Dumnezeu, pomenindu-te necontenit intre ctitori! 

 Bucura-te, ca, pentru credinta cea adevarata si pentru apararea sfintelor odoare ale bisericii, spre a nu le lasa prada nelegiurii, ti-ai jertfit viata! 

Bucura-te, ca Dumnezeu a insuflat gand de evlavie ucenicilor tai, si Lavrentie episcopul ti-a pus piatra de marmura deasupra cinstitului tau mormant! 

Bucura-te, ca o caramida pusa sub patimitorul tau cap, cu numele Teodosie inscris pe ea, te-a facut cunoscut urmasilor de peste ani! Bucura-te, ca trupul tau, cazut sub ascutisul sabiei celei salbatice, s-a descoperit in vremurile cele mai de pe urma! 

Bucura-te, ca te-ai invrednicit de proslavire din partea lui Dumnezeu, Care a dat gandul cel bun ieroschimonahului Dimitrie spre a cauta in pamant, unde, sapand, a gasit piatra de marmura a mormantului tau si caramida cu inscrisul de pe ea, pe care era asezat capul tau cel desprins de trup, ca si intreg trupul tau!

 Bucura-te, ca, si prin moarte, s-a aratat intreaga ta smerenie, caci capul asezat, cu gura in jos, pe caramida, arata ca mereu ai avut fruntea plecata spre pamant, rugandu-te, cu caldura, ca si vamesul: "Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului!" 

Bucura-te, ca prin randuiala dumnezeiasca s-a facut lucrarea de dezgropare a cinstitului tau trup, dupa mai bine de o suta cincizeci de ani si, cu sobor de preoti, in cantari duhovnicesti, a fost pus in paraclisul de taina din pestera Manastirii Brazi, unde se savarsea Sfanta Liturghie pana nu demult! Fericindu-te pe tine, mult nevoitorule si mult rabdatorule Mucenice Teodosie, ne cucerim si zicem: Roaga-te pentru noi, cei ce facem, cu dragoste, pomenirea ta si ne intarim duhovniceste de lucrarea ta in pamantul scumpei noastre Patrii si in ogorul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Romane. Bucura-te, Mucenice Teodosie! Amin

Cu ajutorul lui Dumnezeu , am vizitat frumoasa manastire...

mai multe cititi aici: 

http://babylenuta-dinsufletpentrusuflet.blogspot.ro/2011/12/manastirea-brazi.html

PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Rugăciunile începătoare

Troparul
Credinţa cea mântuitoare comoară nerăpită ai socotit-o, de trei ori fericite, păgânătatea cea părintească părăsind-o şi, urmând Stăpânului, te-ai îmbogăţit cu darurile cele dumnezeieşti. Adriane mărite, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Slava… Si acum… asemenea:
Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Canonul
Cântarea I
Pe Faraon, cel ce se purta în car, l-a cufundat toiagul lui ,,Moise, cel ce a făcut minuni oarecând, în chipul Crucii lovind şi despărţind marea şi pe Israel fugăritul şi mergătorul pedestru l-a izbăvit; pe cel ce cântă cântare lui Dumnezeu”.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu ce cununi de cântări vom împodobi prăznuirea voastră cea cinstită, Sfinților Mucenici, căci valea chinurilor ați trecut-o cu nădejdea în Hristos, pe Care rugați-L pentru cei ce vă cinstesc pe voi.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Stând înaintea Ziditorului a toate și aducând jertfe de rugăciuni pentru toată lumea, pomeniți pe toți cei din primejdii, ca să se izbăvească de focul chinurilor celor de multe feluri.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Ce vom lăuda mai întâi Sfântă Natalia, iubirea ta cea pentu Sfinții Mucenici ai lui Hristos sau vitejia soțului tău, care toate le-a defăimat, ca să dobândească pe Mărgăritarul Cel ceresc ?
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
În pântecele Tău S-a sădit Cel Ce dă viață lumii și ocrotește pe toți cei ce aduc Ție cântare de laudă.
Cântarea a III-a
,, Tu eşti tăria mea, Doamne, Tu şi puterea mea, Tu, Dumnezeul meu, Tu bucuria mea, Cel Ce n-ai lăsat sânurile părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu profetul Avacum, strig către Tine: Slavă puterii Tale, iubitorule de oameni.”
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Întrebat-ai Sfinte Adrian pe creștini pentru ce își primejduiesc viața lor și răspunsul lor cel minunat de Duhul insuflat a lucrat și în inima ta, însuți aruncându-te în valurile chinurilor pentru Hristos.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Veniți să o fericim toți pe mărita Natalia, care mucenicie sufletească a răbdat, văzând pe soțul ei răbdând chinurile trupului pentru Viața lumii.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu toiege ai fost cumplit bătut Sfinte Adrian, dar cugetai la dulceața mângâierii Duhului, Care te întărea a răbda cumplita nevoință.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Măcar că ai adormit cu trupul, vie ești mai ales în inimile credincioșilor Tăi robi Stăpână, ridicând povara necazurilor lor.
Apoi aceste stihiri:
Ocrotitori ai familiei fiind, întăriți-ne și pe noi a duce Crucea rânduită de Hristos spre dobândirea mântuirii.
Maica Luminii, cu ploaia rugăciunilor Tale curățește sufletul meu cel întinat în păcate și îmi dăruiește lumina pocăinței .
Sedealna
Cu vitejie ai stat Sfinte Adrian, înaintea asupritorilor și pentru răbdarea ta ai luat cununa muceniciei, rugându-te acum și pentru întărirea noastră în răbdarea necazurilor.
Cântarea a IV-a
,, Nepăzind poruncile Tale Stăpâne, cu mintea mea intrând în patimile desfătărilor, am fost golit de har şi pentru răni zac gol; ci mă rog Ţie, Mântuitorule, mântuieşte-mă !”.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Pântecele tău a fost cumplit lovit, dar s-a zdrobit pântecele vrăjmașului care căuta să te tragă în adâncul iadului; de înșelăciunea acestuia și pe noi ne păzește.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Rugăciunile soției tale și ale Mucenicilor împreună nevoitori cu tine te-au întărit a sta neclintit pe piatra mărturisirii.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Pe Hristos ai mărturisit, primind Botezul sângelui și împărtășire cu lumina cea neapusă a Sfinților.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Potolește valurile ispitelor care înviforează puntea inimii mele și fă să răsară mie lumina mântuirii.
Cântarea a V-a
,, Căutând cu ochiul Tău cel neadormit, milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel Ce ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând Hristoase, noaptea păcatului, Cel Ce eşti lumina dreptăţii”.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Caută cu milostivire spre cei ce te cinstesc pe tine, Sfinte Adrian, și de toată mânia vrăjmașilor nevăzuți îi izbăvește.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Păziți-ne pe noi de toate cursele celui rău, ca fără de primejdia căderii duhovnicești să trecem podul acestei vieți trecătoare .
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Mâinile și picioarele tale s-au tăiat Sfinte Adrian, dar de tot ai tăiat pe cel rău ce voia să te împiedice de la nevoința muceniciei.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Poarta mântuirii deschide-mi mie, Ceea Ce ești Poartă a Împăratului Celui Mare prin Care a venit în lume lumina mântuirii.
Cântarea a VI-a
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu tari cuvinte ai îmbărbătat pe soțul tău, ca să rabde chinurile și să ia cununa slavei Sfinților lui Hristos.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Cu sângele Sfinților ai uns trupul tău, Sfântă Natalia, ca și cu un mir sfințit.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Credincioasă fiind soțului tău pâna la sfârșit, ai adormit întru Domnul și tu după săvârșirea lui, ca împreună să vă bucurați de darurile lui Hristos în Împărăția cea veșnică a Luminii .
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cu ale Tale rugăciuni scoate sufletul meu din tulburarea patimilor, Ceea ce ești Liniștea robilor Tăi credincioși.
Apoi aceste stihiri:
Doimea cea prea strălucită a mucenicilor să fie încununată cu laude, căci trufia vieții au biruit și au ales calea anevoioasă a mântuirii.
Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.
Condacul
Aleşilor slujitori ai lui Dumnezeu şi mucenici ai lui Hristos, cei ce toată slava cea deşartă a lumii acesteia pentru dragostea lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de nimic o aţi socotit, şi vieţile voastre jertfă curată şi fără de prihană aţi aşezat, dorind chinuri şi moarte mai curând a primi, decât a vă lepăda de Dumnezeu cel adevărat: cu dragoste vă lăudăm pe voi, Sfinţilor Adrian şi Natalia. Înaintea scaunului slavei Domnului cu bucurie stând, şi cu vederea aceleia pururea desfătându-vă, rugaţi-vă pentru noi, păcătoşii, care cu credinţă şi cu cinstire cădem către voi, ca să strigăm vouă cu mulţumire: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Adrian şi Natalia, prealăudaţilor mucenici ai lui Hristos şi luptători nebiruiţi!
Prochimenul :
Evanghelia
Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule…
Slavă… glas 2:
Pentru rugăciunile Mucenicilor Tăi, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Şi acum…
Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.
Stihira
Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.
Jetfa rugăciunilor voastre aduceți pentru cei ce vă cinstesc pe voi, ca să trecem și noi cu bine marea grijilor lumești.
Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.
Doamne, miluieste (de 12 ori).
Cântarea a VII-a
Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri ! ”.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Desfătarea Raiului ați moștenit, fericiților, iar acum vă rugați pentru cei întristați, ca să afle calea mântuirii.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Chinurile cele cumplite ai răbdat și de slava cea mucenicească te-ai împărtășit, rugându-te și pentru sufletele noastre.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Paharul durerilor ai băut, Sfinte Adrian, ca să te izbăvești de durerile cele veșnice și împreună cu credincioasa ta soție te veselești în corturile Stăpânului.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Bucuria mucenicilor, întărește-mă și pe mine a răbda ocările și toate necazurile cele îngăduite pentru păcatele mele.
Cântarea a VIII-a
,, Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strând razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel Ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta, Te rog Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimile sufletului meu !”.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Lăudăm tăria ta de suflet Sfântă Natalia, căci pe soțul tău ai întărit să rabde chinurile cele pentru viață.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Icoană a Mucenicilor v-ați arătat și soților sunteți întăritori în căsnicie, ca să săvâșească cu bine mucenicia jertfirii pentru ceilalți.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu picăturile rugăciunii voastre umpleți și paharul inimii mele, ca să aduc vouă ploaie de laude cerești.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Bucură-Te, Cea mai strălucită decât toți Sfinții, Care ai purtat în brațele Tale pe Arhiereul Cel veșnic, Cel Ce pentru rugăciunile Tale dă iertare păcatelor noastre.
Cântarea a IX-a
Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Lauda mucenicilor, nu încetați a vă ruga să se izbăvească din mâna celui viclean cei ce vă cinstesc pe voi cu credință.
Stih: Sfinților Mucenici Adrian și Natalia, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi.
Rugați-vă pentru pacea lumii și pentru întărirea în credință a celor ce cu dragoste prăznuiesc pomenirea voastră cea dătătoare de nădejde.
Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu făcliile rugăciunilor voastre luminați întunericul sufletului meu și povățuiți-mă la limanul Adevărului.
Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Nu înceta a Te ruga pentru mântuirea robilor Tăi și pentru izbăvirea de primejdia căderii în păcat.
Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pe Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea Ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, Care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.
Bucurați-vă, doime sfințită de mucenici, stele ale Bisericii lui Hristos, flori prea frumoase ale Raiului, vasele nădejdii, nu încetați a cere întărire în mărturisirea dreptei credințe celor ce vă cinstesc pe voi .
Durerile cele cumplite ai răbdat, Sfinte Adrian, și acum, după vrednicie, te odihnești întru bucuria Treimii.
Sfântă Natalia, lauda femeilor credincioase, adu jertfa rugăciunilor tale și pentru întărirea noastră în mărturisirea dreptei credințe .
Cu candela rugăciunii voastre luminați și sufletul meu, cel ce s-a adâncit în întunericul păcatelor celor multe .
Veselește-te Sfinte Adrian, căci ai trecut cu bărbăție marea chinurilor și acum te desfătezi la limanul cereștii bucurii.
Cu ale voastre rugăciuni cereți pace lumii tulburate de multe necazuri și surparea eresurilor celor stricătoare de suflete.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Sfinții Mucenici Adrian și Natalia şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.
Sfinte Dumnezeule…Preasfanta Treime…Tatal nostru…
Cinstea mucenicilor, rugați-vă pentru pacea și întărirea în credință a familiilor celor credincioase care așteaptă cu nădejde binecuvântarea Stăpânului Hristos.
Pereche prea strălucită, voi de chinuri nu v-ați temut, ci pe Hristos cu tărie ați mărturisit, iar acum trimiteți raze de rugăciuni celor ce vă cinstesc pe voi.
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

Iisus în celulă

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist şi ce-nalt părea Crist !
Luna venea după El în celulă
şi-L făcea mai înalt şi mai trist.
Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L bătea cu argint pe veştminte
argintându-i pe mâini vechi spărturi.
Uimit am sărit de sub pătura sură:
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a făcut semn ca să tac.
S-a aşezat lângă mine pe rogojină:
- Pune-mi pe răni mâna ta!
Pe glezne-avea urme de cuie şi rugină
parcă purtase lanţuri cândva.
Oftând şi-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Luna lumina, dar zăbrelele groase
lungeau pe zăpada Lui, vărgi.
Părea celula munte, părea căpăţână
şi mişunau păduchi şi guzgani.
Am simţit cum îmi cade capul pe mână
şi-am adormit o mie de ani…
Când m-am deşteptat din afunda genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă şi era lună,
numai Iisus nu era nicăiri…
Am intins braţele. Nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul: nici un răspuns !
Doar razele reci, ascuţite-n unghere,
cu suliţa lor m-au străpuns…
- Unde eşti, Doamne ? Am urlat la zăbrele .
Din lună venea fum de căţui…
M-am pipăit… şi pe mâinile mele,
am găsit urmele cuielor Lui.
de Radu GYR

Rugaciune la Acatistul Mantuitorului

Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos, alcătuită de Sfântul Isaac Sirul

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe care l-ai încredințat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povățuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut. Nu am pocăința, nici umilința care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumești, și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistie­rul bunătăților, dăruiește-mi pocăință neștirbită și inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi așadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne; să nu mă părăsești. Am ieșit de la Tine; ieși în căutarea mea. Du-mă la pășunea Ta cea duhovnicească. Numără-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrănește-mă împreună cu ele din verdeața dumnezeieștilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălașul Tău și se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Strălucirea Ta este mângâierea și odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri și în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învrednicește și pe mine, nevrednicul, cu harul și cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Sfaturi de la parintele Iustin Parvu

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfaturi duhovniceşt smerenie credinta prigoana crestinilor

* Să-i iubeşti şi să pătimeşti împreună cu cei săraci, ca şi tu să fii miluit de Dumnezeu.

*  Să nu-i mustri pe cei care au întristare în inimă, ca să nu fii  pedepsit cu acelaşi toiag şi căutănd pe cineva care să te măngăie, să nu  afli pe nimeni!* Aminteşte-ţi că şi tu ai trup de ţărănă şi fă binele tuturor, fără deosebire.

* Mai presus decât toate virtuţile este dreapta socoteală.
* Să nu mustri pe nimeni pentru greşeala lui, ci să te consideri răspunzător pentru toate, chiar şi pentru greşeala aproapelui.

* Mai bine să fiti dispreţuit, decât să dispreţuieşti pe altul. Mai bine să fiti nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti .

*  Să nu locuieşti împreună cu omul mândru, ca să nu piardă sufletul tău  harul Sfântului Duh, şi astfel să devină sălaş al patimilor viclene .

* Cel care fuge de slava cea deşartă a lumii, unul ca acesta simte în sufletul său slava veacului ce va să fie .

* Urăşte odihna şi traiul bun, ca să-ţi păzeşti gândurile tale netulburate.

* Fereşte-te de întâlnirile cele multe şi îngrijeşte-te de sufletul tău, ca să-ţi păstrezi liniştea sufletească .

* Păzeşte-te de păcatele cele mici, ca să nu cazi în cele mari .

* Îţi este mai de folos să înviezi sufletul tău din patimi, cugetând la cele dumnezeieşti, decât să înviezi morţi.

*  Mulţi oameni au făcut lucruri minunate, au înviat morţi, s-au ostenit  să-i aducă pe cei înşelaţi la calea rnântuirii şi alte minuni mari.  Mulţi oameni au fost povăţuiţi cu ajutorul lor la cunoaşterea de  Dunmezeu. Mai târziu, însă, aceştia care au înviat morţi, au căzut în  patimi de ocară, ungănd astfel sufletul lor. Prin aceasta, prin faptele  lor păcătoase ce s-au făcut arătate, ei au smintit pe mulţi. În  realitate ei erau cei bolnavi şi în loc să se îngrijească de sănătatea  lor sufletească, au ieşit în marea lumii acesteia ca să tămăduiască şi  să mântuiască sufletele altora, pierzând astfel nădejdea ce o aveau în  Dumnezeu şi sufletele lor.

* Cel care se scârbeşte de înşelarea şi  răspândirea minţii în cele lumeşti, vede înlăuntrul inimii sale pe  Stăpânul şi Domnul său.

* Pentru ca Dumnezeu să ia în considerare  virtuţile noastre, trebuie ca ele să fie însoţite de înfrânare trupească  şi de conştiinţă curată.

* Mai bine să locuieşti împreună cu vulturii decât cu cel lacom şi nesăţios.

* Mai bine să trăieşti împreună cu cel infirm şi cu cel neînsemnat, decât cu cel mândru.

*  Mai bine să fiii prigonit, decât să prigoneşti; să fii răstignit, decât  să răstigneşti; să fii nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti; să fii  clevetit, decât să cleveteşti.

* Îndreptăţirea de sine nu are loc în viaţa creştinilor şi nu este cuprinsă nicăieri în învăţătura lui Hristos.

*  Dacă iubeşti blândeţea, vei avea pace în sufletul tău. Iar dacă te vei  învrednici să dobândeşti pacea. te vei bucura în orice încercare.

* Dumnezeu rabdă toate neputinţele noastre. însă nu-l suferă pe cel care tot timpul cărteşte, ci îl pedepseşte ca să-I îndrepte.

* Gura şi inima, care în flecare încercare Îi mulţumesc Lui Dumnezeu, primesc binecuvântarea Lui şi harul dumnezeiesc.

* Harului dumnezeiesc îi premerge smerita-cugetare, iar pedepsei, cugetarea semeaţă.

*  Atunci când viaţa ta este după Dumnezeu, să nu te întristezi pentru  necazurile şi relele tale pătimiri, căci Dumnezeu ţi le va ridica într-o  bună zi. Să nu te temi nici de

moarte, pentru că Dumnezeu a pregătit  bunătăţile cele viitoare ca să te facă mai presus de moarte.

” - Şi dacă va fi prigoană cum să rezistăm, părinte?

- Păi rezistăm, uite aşa. Ai văzut cum mai sunt nişte trăistari din ăştia aşa pe ici pe acolo? Să fii fericită dacă ai să ajungi aşa, şi să te mântuieşti. Sau o să-ţi laşi serviciul de director şi de mare, mă rog, ştiu eu ce, şi să iei un colţ de ogor acolo, să lucrezi aşa la milimetru, să scoţi de acolo şi sfecla şi porumbul şi fasolea şi să trăieşti într-un bordeiaş, unde să faci acolo rânduiala ta, mergi duminică la o biserică, s-ar putea să mergi la cine ştie al câtelea sat, ca să găseşti o biserică sau un preot care mai face o liturghie curată. Şi o să vină vremea când o să te prigonească chiar ai tăi. „Mă, tu eşti nebun, nu vezi că tot satul merge aşa, şi tu acum ce ai, îi fi tu mai sfânt decât celălalt?” Şi atuncea ai tăi din casă, că aşa spune Mântuitorul, când vor fi vremurile acestea când vă vor da în judecăţi, vă vor da celor mari, vă vor judeca: copii, părinţi, tată, mamă, fii, fiică. Şi lucrurile acestea trebuie şi ele să se împlinească, trebuie să le împlinească cineva. Creştinismul nostru a mers aşa, cam într-o permanentă persecuţie, aşa a fost.

- Dar dacă s-ar putea să nu putem să răbdăm prigoana din cauză că atunci, la momentul respectiv, vom fi prea slăbiţi duhovniceşte?

- Dumnezeu te întăreşte numai să vrei oleacă să te ţii, că Dumnezeu te întăreşte. Fiii lui Brâncoveanu au mers unul câte unul, ia aşa până la cel mai mititel…. Şi câţi alţii în istoria asta a vieţii nu au mai fost!…în toate temniţele.

Şi eu, slavă Domnului, am fost într-o marginalizare permanentă, până astăzi. Nu-mi pasă mie de ei …ei cu ale lor, eu cu ale mele. Că zice, mă ocup de nu ştiu ce mentalitate, tulbur lucrurile normale, …dar ei cu-a lor, eu cu-a mele, fiecare cum poate. Şi slavă Domnului, mă chinui aşa cu bătrâneţile mele. Şi pot spune orice despre mine. Eu mă gândesc la Domnul care a zis – nu vă gândiţi ce veţi răspunde celor mai mari că Duhul lui Dumnezeu vă va da cuvânt. Aşa e şi aicea, noi suntem cu harul lui Hristos care ne întăreşte. Păi, ce, mergeau uriaşi în faţa lui Diocleţian? Nişte prăpădiţi de creştini îi întorceau în cuvânt, de nu le putea sta nimeni împotrivă. „Îi fi tu împărat, dar eu am pe împăratul Hristos, care-i şi peste tine“. Şi până la urmă îl convingeau şi pe el.

- Dar dacă noi nu avem credinţa lor, ce facem?

- Ţi-o dă Dumnezeu. Să ne-o întărim.

- Dar ce să facem să ne întărim credinţa?

- Pune mâna pe Biblie, ia vieţile sfinţilor model. Prin cei slabi, măi, se dovedeşte puterea harului lui Dumnezeu, nu prin cei tari. Aşa că stai liniştită, nu te teme. Creştinul n-are de ce să se teamă, dacă are pe Mântuitorul Hristos lângă el, Stăpân şi Împărat şi mergi cu El înainte şi nu vă temeţi de ce vă vor spune vouă, nu vă temeţi deloc. Al Domnului este pământul şi stăpânirea lui. Şi noi suntem creştini, a noastră-i toată împărăţia şi asta de pe pământ şi cealaltă. Cu asta ne pregătim pentru cealaltă. Cum spune psalmistul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi”. Dacă El mă paşte, ce mă mai tem eu că n-o să am de mâncare mâine? Dă Dumnezeu la fiecare.

- Oricum, vin foarte multe ştiri tulburătoare peste noi…

- Intenţia lor este ca să slăbească tăria noastră, să ne pună la îndoială, şi în felul acesta ne prăbuşim. În fine, trebuie să ne pregătim de orice, că e omul Bisericii, că e în afara Bisericii, noi cu noi trebuie să fim într-o unitate cât se poate mai apropiată, să ne ţinem aşa cât mai aproape unul de altul, să putem rezista aşa mai uşor. Să nu ne dispersăm, să nu ne lepădăm, să nu trădăm, …să nu ne batjocorim, într-un cuvânt. Să putem înfrunta primejdia cu o oarecare seninătate. Când vezi că-i băga la îngheţ pe cei patruzeci mucenici! Nu-ţi poţi imagina cum să stai acolo şi să vezi, cum te prinde frigul, cum te cuprinde ca nişte menghini, aşa, din toate părţile. Vezi, din 40 a ieşit unul totuşi! S-a lăsat ispitit şi a căzut. I-a luat coroana altul care i-a luat locul.

- Aţi spus că şi casnicii noştri pot fi duşmani, spre mântuirea noastră. Cum trebuie să procedăm, să-i aducem pe calea cea bună sau să ne îndepărtăm de ei?

- Să-i aducem pe calea cea bună, prin rugăciuni, prin tot efortul nostru, să-i dobândim pentru că nu ei sunt cei care devin vrăjmaşii noştri, ci diavolii din ei care-i stăpânesc. Noi suntem datori să-i scoatem, să desatanizăm duhul acesta, să-l transformăm din demonul care este în înger; să transformăm omul din rău cum e în bun”.

(Extras din convorbirile cu parintele Justin Parvu publicate in noul numar, 2/2008 al revistei ATITUDINI)