🙏 Bucuria mea, langa raul Eufrat este un sat numit Capersana. De aici a fost fericitul Salaman, care, iubind viata linistita, a aflat in satul de dincolo de rau o chilie mica, in care s-a inchis fara sa-i lase usa sa poata iesi si fereastră să aibă lumina. Numai o dată pe an, sapa pamantul pe dedesubt si iesea afara de-si strangea hrana pentru tot anul. Arhiereul locului afland de viata lui imbunatatita, s-a dus la el, vrand sa-i dea preotia. Si gaurind o parte a chiliei, a intrat inauntru si punandu-si mainile pe capul lui, a savarsit rugaciunea hirotoniei, i-a spus multe si l-a vestit ca i-a dat darul preotiei.
Dar Sfantul n-a grait nimic. Iar Arhiereul s-a dus, poruncind sa se zideasca iarasi partea cea gaurita a chiliei. Alta data crestinii locuitori ai satului au trecut noaptea Eufratul, i-au stricat chilia, l-au luat si l-au dus in sat, fara ca el sa se impotriveasca, si fara sa-i intrebe de ce fac asa si l-au pus in alta chilie ce o aveau gata. Iar cuviosul statea linistit si acolo, fara sa vorbeasca cu cineva.
Dupa putine zile, crestinii locuitori din alt sat de dincolo de rau s-au dus noaptea, i-au stricat chilia aceea, au ridicat pe Sfant şi l-au dus in satul lor, fara ca el sa se impotriveasca cu cuvantul si fara sa se duca de voia lui. Asa cu desavarsire s-a facut pe sine mort fericitul in viata aceasta. Pentru care si adeverind glasul Sfantului Apostolul Pavel, zicea de trei ori fericitul: „De aceea nu mai viez eu, ci viaza intru mine Hristos, iara cei ce acum vietuiesc in trup, vietuiesc intru credinta Fiului lui Dumnezeu, Celui ce m-a iubit pe mine si S-a dat pre Sine pentru mine” (Galateni 2:20).
In astfel de chip nevoindu-se fericitul Salaman, si-a petrecut viata ca nimeni altul, pana s-a mutat catre Domnul, ca sa se veseleasca in veci.
Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🔔
