
Ştefan este cel întâiul
Ce cu viaţa a plătit
Judecându-l Sinedriul
Ce pe Fiu l-a Răstignit
Un diacon al credinţei
Ce-L urmase pe Iisus
Urmând calea biruinţei
Prin cuvântul ce l-a spus
Către oameni, ca să ştie
Ştefan indemna poporul
Viaţa veşnică să vie
Urmându-şi Mântuitorul
Chiar Apostoli-l numiră
Pe diaconi să-i conducă
La rang mare îl suiră
Dreapta cale să aducă
Farisei din vechea lege
Lui Moise închinători
N-au voit a înţelege
Altfel de predicatori
Acuzând de blasfemie
Pe Ştefan prin ce spunea
I-au cerut napoi să vie
În credinţa lor să stea
Lui Caiafa -n judecare
Drept răspuns, l-a a acuzat
Prin părinţii lor cei care
Toţi Prorocii şi-au negat
Ucigându-i pe aceia
Ce Hristosul l-au Vestit
Să nu tulbure ideia
În poporul Farisit,
Ştefan dârz şi fără frică
Le-a răspuns la întrebări
Neoprindu-se să zică
Către ei, doar acuzări...
Condamnat de blasfemie
Morţii negre l-au sortit
Ca exemplu să le fie
Altor ce s-au răzvrătit..
Cu pietre că să-l ucidă
Prin crudul lor obicei
Răzbunarea lor perfidă..
Să-şi gaseasc-al ei temei
Către toţi ce s-ar opune
Un exemplu să le fie...
Ca oricine- altfel ar spune..
Ar fi glas de Blasfemie.
Printre pietre şi durere
Ştefan aducea rugare
Pentru ucigaşi, a cere
Multă milă şi iertare !......
( Andrei Botosanu )
