"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
In vinerea din Saptamna Luminata, crestinii ortodocsi
sarbatoresc Izvorul Tamaduirii. Aceasta sarbatoare ne aduce aminte de
una dintre minunile Maicii Domnului, petrecuta cu un orb. Inainte de a
fi imparat, Leon cel mare a gasit intr-o padure un orb, care i-a cerut
apa. La indemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului sa bea apa
dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa.
Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon cel
Mare a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit
apoi multe minuni. Aceasta Biserica, situata in vechiul cartier
Vlaherne, se mai vede si astazi in Istanbul.
Icoana pictata de Arsenie Boca
Sarbatoarea Izvorul Tamaduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa in timpul secolelor V - VI.
In toate bisericile si manastirile ortodoxe, dupa oficierea
Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o
randuiala adecvata Saptamanii Luminate.
Izvoare tamaduitoare la noi in tara
Maica Domnului a daruit si poporului roman izvoare tamaduitoare.
Unul din acestea se afla la Manastirea Ghighiu din judetul Prahova, la
mai putin de 5 km de municipiul Ploiesti. Potrivit Traditiei, episcopul
sirian care a adus icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului in
aceasta manastire (1958), a cerut iertare Fecioarei pentru ca a luat
icoana din locul in care se afla, iar a doua zi, in locul in care s-a
rugat, a aparut un izvor tamaduitor.
Un alt izvor cu apa vindecatoare se afla la Manastirea Dervent.
Traditia spune ca acest izvor a tasnit din locul in care Apostolul
Andrei a impuns piatra cu toiagul.
Izvorul Tamaduirii de la manastirea Dervent
Alt loc binecuvantat cu apa tamaduitoare este izvorul de la
Manastirea Horaicioara din judetul Neamt. Acest izvor a fost descoperit
acum un secol, datorita rugaciunilor monahilor catre Maica Domnului de a
le darui un izvor mai aproape de manastire. El izvoraste de sub muntele
Feriga si se afla la 50 m de biserica manastirii.
Nu trebuie uitate izvorul de la Manastirea Cetatuia Negru Voda,
din judetul Arges si cel de la Biserica Greaca din Braila, descoperit in
anul 1863, in vremea efectuarii unor lucrari de constructie la sfantul
lacas.
Nu pot cuprinde si aduce aminte tot ce am vizitat,asa ca apelez la
un ghid cu manastirile si bisericile ce adapostesc sau au ca
hram-Izvorul Tamaduirii
În ţara nostră sunt mai multe izvoare considerate făcătoare de minuni şi tămăduitoare:
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbata de Sus, com. Voila, jud. Braşov – izvor şi fântână tămăduitoare;
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Şinca, jud. Braşov – izvor
tămăduitor (sub care se zice că sunt moaşte ale Sf. Ioan Botezătorul)
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Cărpineţ, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvaşu de Sus (Haţeg), com. Prislop, jud.
Hunedoara – izvor tămăduitor (tot aici se află şi mormântul părintelui
Arsenie Boca)
• Mănăstirea Râmeţ, com. Râmeţ, jud. Alba – izvor tămăduitor în paraclis
Izvorul Tamaduirii din manastirea Ghighiu
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tămăduitor
• Schitul Călugăra, com. Ciclova Montană (Oraviţa) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Româneşti, com. Tomeşti, jud. Timiş – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săraca, com. Şemlacu Mic, jud. Timiş – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, oraşul Bocşa, jud. Caraş Severin – izvor tămăduitor în capelă
• Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caraş Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsa, com. Bărbăteşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (Izvorul Frumos)
• Mănăstirea Bistriţa, com. Costeşti, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
ce picură în peştera Sf. Grigorie (Vânturariţa), Galeria Asceţilor
• Mănăstirea Frăsinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoeneşti, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paşte
• Schitul Horăicioara, com. Crăcaoani, jud. Neamţ – izvor tămăduitor
• Fântâna din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica “Greceasca”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanţa – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Peştera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanţa – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea “Sf. Ioan Casian”, comuna Târguşor, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea “Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanţa – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetăţuia, com. Cetăţeni, jud. Argeş – izvor tămăduitor
în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august,
“Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşateşti, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Nămăieşti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ştefan cel Mare, jud. Argeş – izvor tămăduitor
• Biserica “Sf. Nectarie Taumaturgul şi Sf. Calinic de la Cernica – a
Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crâmpoţani, com. Merişani, jud. Argeş
(DN Piteşti – Curtea de Argeş) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de
putere vechi; regula “tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântâna din satul Prodăneşti, com. Ioneşti, jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Fântâna din satul Glambocu (lângă Piteşti), jud. Argeş – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lânga Ploieşti) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Ruşani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica “Sf. Gheorghe – Mărţişor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Măn. Văcăreşti)
Imformatia am preluat-o din ghidul editat de editura Sophia
Izvorul Tamaduirii in iconografie
In icoana sarbatorii Izvorul Tamaduirii, Maica Domnului si
Hristos se afla intr-un bazin asemanator cu o cristelnita, vasul in care
primim Taina Botezului. Fecioara Maria este reprezentata cu mainile
inaltate, semn al rugaciunii, iar Mantuitorul binecuvantand cu ambele
maini, ca raspuns al rugaciunilor maicii Sale. Din bazin izvoraste apa
care are darul tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti.
Aceasta icoana exprima ideea ca Fecioara L-a nascut pe Hristos,
Care este Datatorul apei vii a Duhului. De altfel, insusi Hristos i-a
spus femeii samarinence: "De ai fi stiut darul lui Dumnezeu si
cine este Cel ce zice tie: da-mi sa beau, tu ai fi cerut de la Dansul si
ti-ar fi dat tie apa vie" (In. 4, 10; In. 7, 38).
Icoana „Izvorul Tamaduirii” a Maicii Domnului, vineri In Saptamana
Luminata este unul din praznicele iubite de cei aflati in nevoi fizice.
Am sa insist in continuare pe originea locului din Istambul,locuri vizitate de mine.
Icoana „Izvorul Tamaduirii” Infatiseaza realitatea existentei
unui izvor minunat, In apropiere de Constantinopol (Istanbul), cunoscut
Inainte de sec. V. In Icoana, central, apare un potir urias din piatra,
cu apa, din care rasare Preasfanta Fecioara cu Pruncul Sfant In brate.
In unele variante ale icoanei, potirul are marginea de sus In forma de
cruce – si, conform unelor surse, asa aveau forma vasele de botez din
primele secole crestine.
Izvorul Tamaduirii ,manastirea Brancoveni
Langa Maica Domnului, In cateva reprezentari iconografice ale
„Izvorului Tamaduirii”, apar si Sfintii Arhangheli, iar la baza
potirului cu apa sunt multi oameni veniti pentru revigorare sufleteasca
si trupeasca.
Asadar, se stia din vechime ca langa Poarta de Aur a
Constantinopolului curge un izvor unde se Intampla minuni. Locul era
pazit de Nascatoarea de Dumnezeu. Se afla Intr-o dumbrava de chiparosi,
dar cu trecerea timpului apa izvorului s-a tulburat si el a cazut In
uitare.
Intr-o zi, viitorul rege Leo (Leon) Marcellus, razboinicul, a
trecut prin dumbrava si a Intalnit un om orb care se dezorientase. El
l-a ajutat si s-a dus sa caute apa pentru orbul Insetat. A auzit o voce
care i-a spus „Leon, nu cauta departe, apa e aproape”. Cu toate acestea,
Leo nu a gasit izvorul prea curand
. Din nou vocea i-a zis: „Rege Leo, mergi si afla izvorul, cu
care sa potolesti setea omului. Dar apoi unge ochii lui cu noroi de la
izvor, si atunci veti afla cine sunt eu, care de mult timp binecuvintez
acest loc. Apoi In scurt timp te voi ajuta sa ridici aici o biserica In
numele meu, iar toti cei care vor veni aici, chemand numele meu cu
credinta, vor primi raspuns la cererile lor, si eu Ii voi vindeca.”
Leo a facut Intocmai, iar orbul si-a recapatat vederea. El s-a
Intors In Constantinopol, slavind puterea rugaciunii Maicii Domnului
pentru credinciosi.
Izvorul tamaduirii din biserica cu acelasi hram din Istanbul
Evenimentul s-a petrecut In timpul Imparatului Marcian (391-457).
Dupa el, a urmat la tron Leo (Leon) Marcellus (457-473), care nu a
uitat acea voce si acea vindecare, si nici acea profetie cu privire la
el Insusi (ca va ajunge rege). El a ordonat ca izvorul sa fie curatat de
mal, sa se construiasca terasamente pentru a-l izola de alte izvoare
din apropiere, iar apa a fost captata Intr-un bazin mare, de piatra,
circular. Mai sus de acesta s-a ridicat o biserica In cinstea Maicii
Domnului.
Izvorul a fost numit de Imparat „datator de viata” sau
„tamaduitor”. Un alt Imparat, Iustinian cel Mare (527-565), a beneficiat
de harul izvorului. El suferea de edem. Intr-o noapte, a auzit o voce
care i-a spus: „Rege, nu te vei Insanatosi pana cand nu vei bea din
izvorul meu”. Regele nu stia despre ce izvor este vorba si a cazut In
deznadejde. Pe parcursul zilei, Maica Domnului i-a vorbit iarasi si i
s-a aratat: „Rege, mergi la izvorul meu, bea si vei primi sanatate, ca
mai Inainte”. Bolnavul a ascultat voia Maicii Domnului, a gasit izvorul,
a baut, si s-a Inzdravenit. Langa biserica ridicata de Leo (Leon), a
ridicat un alt maret lacas, devenit manastire.
In sec. XV, cand Constantinopolul a cazut In mainile turcilor,
biserica de la izvorul tamaduirii a fost distrusa, iar materialele de
constructie folosite la ea au fost preluate pentru moscheea sultanului
Baiazid. Locul bisericii a fost acoperit cu pamant si piatra, Incat nici
macar urma fundatiei nu s-a mai cunoscut. Zona Invecinata s-a
transformat In cimitir musulman, iar langa ruinele bisericii a fost
postata o santinela, ca niciun crestin sa se mai apropie.
Treptat, interdictia s-a ridicat, iar crestinii au ridicat o noua
bisericuta la izvor. Dar si aceasta a fost daramata, In 1821. S-au
Incercat noi curatari ale izvorului si s-au consemnat noi minuni (zece
din perioada 1824-1829).
Izvorul Tamaduirii ,manastirea DERVENT
In timpul sultanului Mahmud, ortodocsii aflati sub ocupatie au
primit dreptul de a savarsi liber serviciile religioase. Atunci s-a
ridicat pentru a treia oara o biserica la izvor. In 1835 ea a fost
sfintita de patriarhul ecumenic Constantin, In sobor. Langa ea s-a
construit si un spital, ca si o casa pentru saraci. Musulmanii au
Inceput sa respecte locul si sa primeasca si ei ajutor de la „izvorul
Maicii Domnului”, a carui apa ei o numesc „apa Sfintei Maria”. Ultima
distrugere a bisericii s-a facut In 1955, tot de catre turci. In prezent
la izvor este ridicata o mica biserica, iar izvorul lucreaza pana azi
tamaduiri.
zvorul ajuta oameni din toate categoriile sociale: regi, patriarhi,
dar si oameni simpli, de toate religiile. Se cunosc cazuri de vindecari
In randul armenilor, catolicilor si musulmanilor.
Pe langa evenimentele relatate, legate de izvorul real,
tamaduitor, Icoana prezinta Potirul cu apa cea vie – Hristos, Izvorul
vietii vesnice.
Sarbatoarea de astazi este mai mult decit celebrarea unei
minuni, pentru ca in lumea de dupa Invierea lui Hristos, o simpla
fintina a devenit locul unei prezente. Izvorul din Constantinopol nu mai
e un simplu izvor, o apa buna de baut. E un loc al cerului. Pentru ca,
dupa ce Iisus s-a inaltat promitind totusi ca ramine pe pamint, fiecare
loc de aici, de jos, este un semn al unui loc de sus. Si legatura cu
cer, scara pe care urca sufletul, este fiecare dintre noi, aflat in
relatia personala cu Mintuitorul Hristos. Multi crestini ies astazi la
mormintele celor dragi pentru a da de pomana, a ingriji locurile de
veci.
Marian Pios
