
''Întoarce-te ,părinte ,la Altar
Și săvârșește Sfânta Liturghie
Ca un sihastru ,fiindcă n-o să fie
Nici umbră de creștin, în jur,măcar..
Doar dumneata și sfinții din icoane
Să mijlociți pe lângă Dumnezeu
Și pentru cel mai înrăit ateu
Și pentru pruncii nenăscuți, din mame.
Slujește ,căci în ceasu-nchinăciunii
Vei lua pe umeri munții de păcate
Și sufletele noastre adăpate
Cu toate zoaiele deșrtăciunii !
Căința ne-o aprinde la icoane
Să ardă în luminile de ceară,
Căci trupurile ne-au rămas pe- afară,
Dar sufletele noastre plâng în strane.
............................................................
Azi am veni dar ușa-i încuiată,
Și noi suntem captivi în neputință,
Între pereți și-n propria conștiință,
Privește-ne,ni-i ruga-nlăcrimată!
Vezi sufletele noastre-nspăimântate
De umbra morții ce stă să ne-apună
Și ne îndeasă-n ceasul de pe urmă
O disperare grea printre păcate.
...........................................
Întoarce-te ,părinte,la altar
Și trage clopotele să răsune
Tot cerul ,de urgia ce-i în lume,
Ca Tatăl Nostru să se-audă iar!''
(Liliana Burac)
