
de Preot Sorin Croitoru
Privind spre răsăritul vieții mele
Văd mult păcat, puțină rugăciune
Și mă apucă lacrimile grele,
Căci iată, viața mea încet apune..
Din ce-am făcut, puține-au fost făcute
Așa cum Domnul în Scripturi ne cere..
Mi-ascund cu greu suspinele tăcute
Și îmi înghit a inimii durere..
Mă doare cel mai mult că-atâta vreme
Eu am fugit de-a Domnului iubire,
Crezând că este poate cam devreme
Să mă ofer cu suflet și simțire..
Și-n locul Lui eu am iubit de toate,
Vai, lucruri ce erau deșertăciune..
Și stau acum și-mi amintesc păcate,
Da, mult păcat, puțină rugăciune..
Iisuse, e târziu să vin la Tine?..
Iisuse, mă primești ca pe tâlharul?..
Iisuse, Te înduri din nou de mine
Și îmi trimiți în inimă iar harul?..
Soarele încet sub zări coboară,
Lăsând locul său din cer la lună..
Bine e cu Tine să răsară,
Cel ce vrea cu Tine să apună..