"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Sfanta Parascheva in vremea domnitorilor moldoveni
In ziua de 14 octombrie, cand Biserica Ortodoxa o praznuieste pe
Sfanta Cuvioasa Parascheva, la Iasi are loc cel mai mare pelerinaj din
tara noastra. Pelerinajul de la Iasi a depasit de multa vreme granitele
tarii, la acesta venind crestini din intreaga lume. Pana sa poposeasca
in Iasi, insasi Sfanta Parascheva a savarsit un pelerinaj deosebit,
locuind vremelnic in cetatea Tarnova, in Belgrad si in Constantinopol.
Pelerinajul cinstitelor Moaste
In anul 1235, cinstitele Moaste ale Sfintei Cuvioase Parascheva
au fost asezate intr-o biserica din cetatea Tarnovo, din Bulgaria, unde
au stat pana in anul 1395, cand, din pricina atacurilor otomane, au fost
mutate in Belgrad. Aici au fost cinstite pana in anul 1521, cand
patriarhul ecumenic Ieremia I randuieste mutarea lor in Constantinopol.
In anul 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost
mutate iarasi, pentru ultima data, in cetatea Iasi, vestita capitala a
Moldovei. Astfel, dupa ce evlaviosul domnitor Vasile Lupu a platit toate
birurile impuse de catre turci Patriarhiei Ecumenice, patriarhul
Partenie I a hotarat sa-i ofere acestuia, drept recunostinta, cinstitele
Moaste.
Racla cu cinstitele Moaste a fost adusa cu o corabie, pe Marea
Neagra, pana in dreptul orasului Galati, iar mai apoi, pana la Iasi, a
fost adusa intr-un car cu boi, urmat de o multime de preoti, monahi si
credinciosi. In apropierea capitalei moldave, Moastele Sfintei
Parascheva au fost intampinate de domnitorul Vasile Lupu, insotit de
Sfantul Varlaam, mitropolitul Moldovei, si de episcopii de Roman si
Husi.
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele Moaste ale Cuvioasei
Parascheva au fost asezate in Biserica Sfintii Trei Ierarhi. Dupa ce au
ramas neatinse de foc, in urma incendiului ce a cuprins biserica, in
ziua de 26 decembrie 1888, Sfintele Moaste au fost mutate in Catedrala
Mitropolitata, unde se afla si astazi.
Cum era cinstita Sfanta Parascheva, in vremea domnitorilor moldoveni ?
Inca din data de 14 octombrie 1641, cand a fost praznuita pentru
prima data in tara noastra, Sfanta Parascheva s-a bucurat de o mare
popularitate in randul credinciosilor, precum si in randul domnitorilor
moldoveni, care i-au acordat o atentie deosebita.
Astfel, in fiecare an, sarbatoarea Sfintei Parascheva era
precedata de o ceremonie speciala, deschisa de insusi domnitorul
Moldovei. "Condica de ceremonii", scrisa in data de 5 noiembrie 1762, de
catre logofatul Ghiorgachi, la cererea domnitorului moldovean Grigore
Calimachi, descrie cu multa atentie aceasta ceremonie ce preceda
sarbatoarea Cuvioasei Parascheva.
Cu o zi mai inainte de praznicul Cuvioasei Parascheva,
domnnitorul Moldovei era invitat la hram de catre egumenul Manastirii
Sfintii Trei Ierarhi, unde se aflau pe atunci cinstitele ei Moaste.
Egumenul venea la domnitor, cu daruri, pentru a-l ruga sa participe la
maretul praznic ce urma.
Tot in ajunul praznicului, pe la pranz, in sunetul clopotelor,
cinstitele Moaste erau luate de la locul lor si asezate in mijlocul
bisericii, spre inchinare. Imediat dupa aceasta, incepea slujba
vecerniei mari, la care participa si sotia domnitorului. Doamna era
intampinata de egumen, cu Evanghelia. Dupa ce se termina slujba
vecerniei, strana canta Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, pana ce
toata lumea iesea din biserica.
Cu ocazia acestui mare praznic, slujitorii domnitorului aveau si
ei sarcini bine precizate, dupa cum urmeaza: "marele vistier" trebuia
sa trimita Bisericii Sfintii Trei Ierarhi, din partea domnitorului, doua
lumanari mari, din ceara curata, pictate pe diafara; "marele satrar"
trebuia sa amenajeze un loc special, in curtea bisericii, pentru familia
domneasca; "vataful de aprozi" trebuia sa aranjeze scaunele, atat
pentru domnitor, cat si pentru mitropolit.
In ziua praznicului, domnitorul venea la Biserica Sfintii Trei
Ierarhi, in sunet de clopote, insotit de un mare alai domnesc. Ajungand
in curtea bisericii, el era intampinat de catre mitropolit, in timp ce
strana canta Axionul si Doxologia mare.
Patru preoti ridicau cinstita racla, o puneau pe umeri si
inconjurau cu ea biserica. Ajungand in dreptul sau, domnitorul saruta cu
evalvie Moastele Sfintei Parascheva, dupa care se miruia si punea un
dar de bani in cutia milei. Imediat dupa aceasta, se intra in biserica
si se incepea Sfanta Liturghie.
Cinstitele Moaste ramaneau in curtea bisericii, spre inchinare,
pana la cantarea numita Heruvic. In acest moment, ele erau aduse in
biserica, iar dupa ce familia domneasca trecea pe sub ele, in semn de
binecuvantare, erau duse in Sfantul Altar si asezate pe Sfanta Masa.
Aici stateau pana dupa rugaciunea Tatal nostru, cand erau asezate la
locul lor, in absida bisericii.
Prezenta domnitorului Moldovei la hramul Cuvioasei Parascheva nu
era doar un semn de respect fata de domnitorul Vasile Lupu, care
adusese Sfintele ei Moaste in cetatea Iasi, ci si o datorie crestina
curata.
Traditii si obiceiuri romanesti de Sfanta Parascheva-generalizate la nivel de tara,nu numai in Moldova
In lumea satelor romanesti exista o serie de interdictii si
recomandari pentru aceasta zi sfanta. Se interzicea spre exemplu
aprinderea focului in vatra, spalatul rufelor sau cusutul hainelor,
crezandu-se ca daca nu respecti aceste interdictii iti vor aparea negi
pe mana sau diferite boli de piele. In schimb, ziua Sfintei Parascheva
este o sarbatoare care trebuia tinuta cu mic si mare de catre intreaga
comunitate a satelor: fetele pentru a avea soarta binevoitoare in iubire
si parte de un sot bun, dar si pentru a fi cinstite precum a fost
sfanta. Batranii tin sarbatoarea pentru belsug si sanatate.
Se crede ca in apropierea sarbatorii, Sfanta Paraschieva se
arata in visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau in
suferinte sufletesti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac rau.
De sfanta Parascheva se posteste, insa unele alimente precum
pepenele rosu, nucile, poamele negre sau cele cu cruce sunt interzise a
fi consumate. Se spune in schimb ca este bine ca femeile care urmeaza sa
aduca prunci pe lume sa imparta din bucatele lor copiilor sarmani
pentru a avea o nastere fara dureri si a primi alinarea Sfintei. Mai
mult, copilul care va veni pe lume va fi protejat de Sfanta Parascheva
si ferit de boala trupului.
In aceasta zi este si praznic pentru sufletul celor trecuti pe
lumea cealalta. Gospodinele impart lipii si must nou, dar si alte
bucate.
Ziua Sfintei Parascheva este in traditia populara si prilej
pentru previziuni legate de vreme. Daca ziua este frumoasa, senina si cu
soare, tot astfel va fi si vremea cu prilejul celorlalte mari sarbatori
de peste an. Daca ziua este innorata si ploioasa, va fi innorat si in
celelalte sarbatori de peste an. Pe de alta parte, in cazul in care in
zilele de dinaintea sarbatorii ploaia s-a lasat asteptata, iarna va veni
in mod neasteptat, spun inteleptii satului…
Pastorii obisnuiesc sa faca si ei predictii ale vremii in
dimineata zilei de Sfanta Parascheva, aducand valente pastorale
sarbatorii. Daca oile dorm stranse, una langa alta, pastorii stiu ca ii
asteapta o iarna grea, cu troiene inalte de zapada. Daca oile dorm
imprastiate, iarna va fi blanda. Tot pastorii trebuie sa aiba grija sa
nu ciopleasca nimic in aceasta zi sfanta daca nu isi doresc ca mieii sa
iasa tarcati. Odata ce aceasta sarbatoare trece si vara este ingropata
definitiv, se da drumul noilor activitati pastorale: turmele sunt
pregatite pentru iernat, iar berbecii sunt lasati laolalta cu oile,
pentru prasila.
Intreg albumul foto aici:
http://ro.netlog.com/artasireligie/photo/setid=...-
