Icoanele poate ca plang, ca sa ne Invete cum sa ne rugam
Fiind localizata In manastirea Sfintei Treimi si a Sfantului
Ilie de langa Cernigov (In prezent resedinta episcopala), Icoana este
numita cu primul hram stabilit al manastirii: „Sfantul Ilie”. Este vorba
totusi de o Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, nu a
Sfantului Ilie, foarte renumita In spatiul rus, model pentru alte Icoane
facatoare de minuni celebre, precum Icoana Cernigov – Ghetsimani a
Maicii Domnului (pomenita la 1 septembrie).
Manastirea a fost ridicata In timpul cuviosului Antonie al
Pesterilor, venit In Cernigov prin 1069, cand s-a stabilit Intr-o
pestera de pe muntele Boldinia. In scurt timp, Insusi regele Sviatoslav
Iaroslav a binevoit sa construiasca biserica manastirii, langa pestera
cuviosului, In cinstea Sfantului Prooroc Ilie. Lacasul a fost distrus de
tatarii mongoli In 1237 si reconstruit In 1649, prin donatiile
generalului – erou Stefan Pobodailo.
In acea perioada de secol XVII, manastirea a devenit un centru
ortodox de pelerinaj, prin Icoana realizata de localnicul Grigorii
Constantinovici Lubenski, calugarit cu numele de Ghenadie, zugrav de
icoane. Aceasta a primit de la Inceput numele de Icoana „Sfantul Ilie” a
Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.
In partea de jos a Icoanei exista trei inscriptii:
„Aceasta Icoana Sfanta a Maicii Domnului, numita Icoana Sfantul Ilie din Cernigov, a fost pictata In anul 1658”,
„Minunea lacrimilor care au curs din aceasta Icoana s-a petrecut In anul 1662, din 15 pana In 24 aprilie”,
„In anul 1662, tatarii au invadat orasul Cernigov, dar
mainile necurate ale saracinilor nu au putut atinge Icoana facatoare de
minuni”.
Este o Icoana de tipul Hodeghetria, In care Preasfanta Fecioara
tine Pruncul pe bratul stang, amandoi fiind Incoronati. Fiul lui
Dumnezeu binecuvinteaza cu mana dreapta, iar cu stanga tine un sul.
Prima minune consemnata In legatura cu Icoana este cea din
inscriptia a doua: Maica Domnului a plans, In 1662. In legatura cu
aceasta s-a stabilit o pomenire a Icoanei, la 16 aprilie. Numai ca
plansul Icoanei a fost diferit interpretat de teologi si istorici, cum
se Intampla si In cazul altor Icoane facatoare de minuni care plang.
Istoriograful cazac Samiilo Veliciko mentioneaza: „Maica
Domnului a plans atunci, de mila Bisericii Ortodoxe a Ucrainei… pentru
ca din cauza discordiei, dezbinarii si conflictelor dintre oameni au
murit deja multi, dintre cei ce se lupta cu arme; altii dintre saraci au
ajuns prizonieri, departe de pamantul natal; altii au fost amenintati
cu ideea captivitatii, iar altii au fost pe punctul de a-si pierde
vietile, sau chiar si le-au pierdut In propria tara, din cauza
conducatorilor avizi de putere, care au cautat asemenea conflicte”.
In zilele noastre, Insa, aceste lacrimi sunt privite altfel: nu
ca semn de tristete si disperare, ci ca urme vizibile ale rugaciunii
sincere a Maicii Domnului catre Hristos Cel Inviat din morti, Care a
Invins deja moartea.
In inscriptia a treia se precizeaza o alta minune, petrecuta cu
Icoana tot In anul 1662, dupa lacrimi; tatarii au descins pe neasteptate
In Cernigov, la miezul noptii, cu gand de prada si ucidere. Calugarii
au alergat la biserica si s-au Inchinat Icoanei Maicii Domnului, apoi
s-au ascuns In pestera Sfantului Antonie, fondatorul manastirii. Tatarii
au navalit In biserica, au rasturnat toate Icoanele si obiectele
sfinte, au ales ce li s-a parut mai valoros, dar – fiind orbiti, In mod
nestiut – nu au observat Icoana Ilinsk-Cernigov („Sfantul Ilie”). Mai
apoi, au cautat pe calugari, In zadar. Cu torte, s-au apropiat de locul
pesterii, Insa nu i-au zarit intrarea. Dintr-o data s-au speriat de o
viziune ramasa necunoscuta, si au fugit. O minune asemanatoare s-a
petrecut In legatura cu Icoana Maicii Domnului de la Poceaev.
Minunile Icoanei Maicii Domnului de la Cernigov-Ilinsk au fost
descrise de Sfantul Dimitrie al Rostovului, In lucrarea sa „Runo
Orosenoe”, si de Sfantul Ioan de Tobolsk (…1715).
Aceasta Icoana a continuat sa fie pricina de minuni, pana
astazi. Este pomenita In mod special In ziua Sfintei Treimi – hramul
manastirii, la 10 martie (In legatura cu o minune ramasa neprecizata),
la 16 aprilie, si In ziua Sfantului Profet Ilie.
Atunci, Maica Domnului a plans. A plans la rugaciunea dansei pentru noi.
Rugaciune
Preamarite si preaminunate proorocule al Lui
Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pamant cu viata ta Ingereasca, cu
ravna ta fierbinte catre Dumnezeu Atottiitorul, cu semnele si cu
minunile tale, si cu marea Lui Dumnezeu bunavointa fata de tine, fiind
ridicat la cer cu trupul Intr-un car de foc; Invrednicindu-te a vorbi cu
Dumnezeu pe Muntele Taborului, In timpul schimbarii Lui la fata, acum
salasluind In locasurile Raiului si stand In fata tronului Imparatului
ceresc, auzi-ne pe noi, pacatosii si nevrednicii, care In ceasul acesta
stam In fata Sfintei tale icoane si cu umilinta alergam catre mijlocirea
ta. Roaga-te pentru noi, Lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, sa ne dea
noua duhul pocaintei, al izbavirii de pacate si cu atotputernica Sa
bunavointa sa ne ajute sa ne departam din calea pacatului, Indrumandu-ne
spre tot lucrul bun; ca sa ne Intareasca In lupta Impotriva poftelor si
a patimilor noastre, sadind In inimile noastre duhul smereniei, al
blandetii, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunatatii, al rabdarii,
al Intelepciunii, al ravnei pentru cuvantul Lui Dumnezeu si al
izbavirii aproapelui. Nimic este prin rugaciunile tale, proorocule,
naravurile cele rele ale lumii, ce Intineaza neamul crestinesc prin
necinstirea credintei dreptslavitoare, fata de randuielile Sfintei
Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea parintilor si a
stapanitorilor ce ne stapanesc, aruncand astfel lumea In bezna
necinstei, a desfraului si a pierzaniei.
Departeaza de la noi, preamarite proorocule, prin
mijlocirea ta catre Domnul, dreapta manie a Lui Dumnezeu; apara orasele,
satele si tara noastra de seceta, de foamete, de furtuni napraznice, de
cutremur, de boli si rani aducatoare de moarte, de neIntelegeri Intre
frati, de navalirea asupra noastra a altor neamuri si de razboiul cel
dintre noi. Prin rugaciunile tale, preamarite, Intareste poporul nostru
binecredincios si ajuta-l In toate faptele lui bune. Mijloceste,
proorocule al Lui Dumnezeu, pastoritilor nostri ravna fierbinte catre
Dumnezeu, purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a pastoritilor,
Intelepciune In purtare si Invatatura, cucernicie si tarie In ispite;
judecatorilor daruieste-le nepartinire si lepadare de pofta
castigurilor, dreptate si mila fata de cei obijduiti; tuturor
carmuitorilor purtare de grija fata de supusi, mila si dreapta judecata,
iar dreptcredinciosilor supunere si ascultare fata de carmuitori, cum
si Indeplinirea cu sarguinta a tuturor Indatoririlor lor; ca astfel, In
pace si cucernicie, sa petrecem veacul acesta. Sa ne Invrednicim de
Impartasirea bunatatilor celor vesnice In Imparatia Lui Dumnezeu si a
Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvine cinste si
Inchinaciune, Impreuna cu Tatal cel fara de Inceput si cu Preasfantul
Duh, acum si pururea si In vecii vecilor. Amin.
TRADITII POPULARE:
Cea mai raspandita traditie despre Sfantul Ilie este ca mana
printr nori un car de foc tras de doi – patru cai Inaripati, In timpul
furtunilor si trimite fulgere catre diavoli si pacatosi.
De frica, diavolii se ascund prin pomi, pe sub streasina
caselor, In turlele bisericilor, In corpul unor animale, In special
caini si pisici, spre care Sfantul Ilie trimite traznete. In popor se
crede ca diavolii se ascund mai mult In lemnul de carpen, de aceea acest
lemn nu este folosit In gospodarie si nu se ascunde nimeni sub un
carpen, pe vreme de furtuna.
In credinta populara se spune ca daca In ziua de Sfantul Ilie
este furtuna, nu trebuie sa se deschida nici usile nici geamurile
caselor, sa nu cumva sa se ascunda vreun diavol ce fuge de furia
Sfantului.
In unele zone din Moldova, se mananca grau nou fiert, cu miere
de albine. Daca graul nu a fost treierat pana In ajunul acestui praznic,
femeile Isi pun hainele de sarbatoare si merg sa secere cativa snopi de
grau pe care apoi Ii scutura de boabe, piseaza graul si Il fierb pentru
a-l cunsuma cu miere de albine.
In alte zone se mananca fructe proaspete, pentru a fi sanatos
tot anul ce va urma, dar nu mere varatece, pentru a nu fi lovit de
traznete. Acela care va musca din mar, va avea parte dupa moarte numai
de mere, dar si pe acelea, cand va dori sa le atinga, vor disparea.
In unele sate, femeile duc mere la biserica In ziua de Sfantul
Ilie, pentru a fi binecuvantate, crezandu-se ca dupa moarte, ele se vor
transforma In mere de aur.
In alte zone ale tarii, fetele nemaritate se duc pe ascuns In
lanurile de canepa si se tavalesc mai mult goale prin roua. Daca noaptea
vor visa canepa verde, Inseamna ca ele se vor marita cu baieti tineri,
iar daca vor visa canepa uscata, se vor marita cu cineva mai In varsta.
Ce mai bune ierburi de leac, se culeg In zorii zilei de Sfantul Ilie si sunt puse la uscat In locuri umbroase.
.jpg)
