INDREPTAR DE SPOVEDANIE

Cel fãrã pãcat dintre voi sã arunce cel dintâi piatra asupra ei.
Ioan 8, 7
Adevãrat, adevãrat vã spun cã voi veti plânge si vã veti
tângui, iar lumea se va bucura. Voi vã veti întrista, dar
întristarea voastrã se va preface în bucurie.
Ioan 16, 20
S-a sculat de la Cinã, S-a dezbrãcat de haine si, luând un
stergar, S-a încins cu el.
Dupã aceea a turnat apã în vasul de spãlat si a început sã
spele picioarele ucenicilor si sã le steargã cu stergarul cu care
era încins.
Ioan 13, 4-5
Iar la masã era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre
ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus.
Ioan 13, 23
Poruncã nouã dau vouã: Sã vã iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi,
asa si voi sã vã iubiti unul pe altul.
Ioan 13, 34
Întru aceasta vor cunoaste toti cã sunteti ucenicii Mei, dacã veti avea dragoste
unii fatã de altii.
Ioan 13, 35

Ce este pãcatul

Pãcatul este cãlcarea legii lui Dumnezeu, cãlcare voitã sau nevoitã, cu stiintã sau
fãrã stiintã, cu fapta, cu cuvântul, cu gândul.
Pãcatul este necinstirea adusã lui Dumnezeu, ocarã, dispretuire, defãimare,
nerecunoastere si vãtãmare adusã fiintei Dumnezeiesti, dintr-un sentiment egoist.
Pãcatul este necredintã si neîncredere în Dumnezeu, în legea Lui si prea multã
credintã si încredere în sine, pânã acolo cã omul sã-si fie singur lege, pentru cã de
îndatã ce ai cãlcat Legea lui Dumnezeu, ai urmat o altã lege, fie a ta, fie a diavolului.
Pãcatul este a doua rãstignire adusã Mântuitorului, cãci prin pãcat se reînnoiesc
toate batjocurile de altãdatã si toate bãtãile primite. Piroanele, sulita, spinii, prin
pãcat Mântuitorul le simte din nou. Acum însã nu mai sunt bãtute de cei ce-L
defãimau si strigau: "Sã se rãstigneascã, sã se rãstigneascã"... Acum îi sunt
administrate de cei ce zic cã cred în El, cã-I urmeazã poruncile, cã-L iubesc. Acum Îl
scuipã în fatã cei ce sunt botezati, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc
crestini, acum Îi dau palmele, acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu sulita, cei
pentru care suferit batjocoriri si bãtãi si pentru care ªi-a dat sângele Sãu pe Golgota
pentru ca sã-I facã fii ai lui Dumnezeu, pentru ca sã le deschidã Raiul, sã sfarme
moartea si sã dãrâme Iadul.
Pãcatul este îndepãrtare de Dumnezeu si în schimb apropiere de diavol, este
îndepãrtare de casa Tatãlui si pãzire în tarã strãinã a porcilor diavolului.
Pentru cã suntem robi aceluia cãruia îi slujim (Ioan 8, 34), pãcatul înseamnã robia
diavolului.
Când pãcãtuiesti nu mai socotesti ceea ce a fãcut pentru tine Dumnezeu, nu-I mai
esti fiu, si nu te gândesti la dreptatea Lui, care va pedepsi pe cei ce pãcãtuiesc
împotriva Voii Lui.
Prin pãcat toate lucrurile lui Dumnezeu sunt pornite împotriva scopului pentru
care au fost fãcute.
Gura n-a fost fãcutã de Dumnezeu ca sã înjurãm cu ea, sã bârfim si sã blestemãm
pe aproapele, ci gura a fost fãcutã ca, cu ea, sã vorbim lucruri folositoare sufletului.
Mintea nu ti-a dat-o Dumnezeu ca, cu ajutorul ei, sã gãsesti argumentele care te
îndepãrteazã de Dumnezeu, ci ca sã gãsesti argumentele care te apropie.
Ochii nu au fost fãcuti spre a privi ceea ce aduce vãtãmarea sufletului, ci spre a
vedea creatiile lui Dumnezeu si spre a-I aduce multumiri.
Tot asa urechile, mâinile, picioarele n-au fost create spre a ne îndepãrta de
Dumnezeu.
Bunãtatea si îndelunga rãbdare a lui Dumnezeu nu vrei sã le socotesti ca atare?
Cãci sã stii cã tot timpul ti s-a dat ca sã câstigi raiul si tu te pierzi socotind cã El nu
va mai judeca, cã ne va ierta, cã sunt altii mult mai rãi decât tine.

Ce urmãri are pãcatul

Rãul pricinuit de el

1.. Prin pãcat pierdem darul cel mai presus de fire ce-l avem de la Dumnezeu.
Fãrã acest dar, sufletul rãmâne slut.
2.. Prin pãcat Duhul Sfânt este luat de la noi si nu mai suntem recunoscuti fii.
3.. Prin pãcat pierdem fericirea vesnicã a raiului; pierdem posibilitãtile unirii cu
Dumnezeu si petrecerea împreunã cu sfintii; pierdem lumina vesnicã si odihna.
4.. Câstigãm iadul cu focul cel nestins si cu întunericul cel ce este totdeauna.
5.. Prin pãcat pierdem toate bunãtãtile pe care le-am fãcut înainte, cãci Dumnezeu
te va judeca în ceea ce te va gãsi fãcând.
6.. Prin pãcat pierdem ajutorul lui Dumnezeu (atât cât esti în pãcat).

Spovedania

Nu plângi gândindu-te cã ai pierdut Raiul?
Nu te cutremurã mâhnirea adusã lui Dumnezeu?
Nu te înfioarã Iadul?
Nu cauti sã-ti dobândesti starea pierdutã?
Se mai poate ?
Da! Trebuie numai sã vrei ...
Dumnezeu a stiut dintru început neputinta noastrã si ne-a dat posibilitatea
curãtirii de pãcate. El a stiut cã omul cât va trãi va pãcãtui si cã, fãrã de gresealã,
nimeni nu este, de aceea spunea ucenicilor Sãi: Oricâte veti lega pe pãmânt vor fi
legate în Cer, si oricâte veti dezlega pe pãmânt vor fi dezlegate si în Cer, cuvinte
prin care se instituie si Taina Spovedaniei.

Spovedania sau pocãinta

este o baie din care sufletul scãldat iese usurat de
greutate si curat de murdãria pãcatelor, o baie în care se spalã si se pierd toate
întinãciunile si greselile noastre.
Spovedania este o doctorie care vindecã sufletul rãnit de draci, o doctorie ce
stricã otrava pãcatului.
Spovedania întoarce pe pãcãtos de la diavol la Dumnezeu si le pune din nou în
legãturã cu Fãcãtorul sãu.
Spovedania însemneazã aducerea sufletului la faptele si lucrurile care sunt
pentru si dupã firea lui.
Spovedania redã pe om curat lui Dumnezeu.
Spovedania pregãteste sufletul si trupul pentru primirea Sf. Trupului si Sângelui
Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Spovedeste-te în Bisericã de patru ori pe an la acelasi Duhovnic.
Când îti faci examenul de constiintã gãseste-te vinovat, nu te justifica; gândestete
la urmãtoarele puncte:
1.. Motivul sau scopul cu care sau pentru care ai pãcãtuit. A doua zi cautã sã
ocolesti momentul potrivit respectiv.
2.. Intentia-ce ai voit de ai pãcãtuit.
3.. Împrejurãrile, ocoleste-le a doua zi.
4.. Locul unde ai pãcãtuit.
5.. Cât l-ai rãspândit-ai îndemnat pe altii.
6.. Numãrul... Spovedania trebuie fãcutã cu zdrobire de inimã si cu pãrere de rãu.
Zdrobirea inimii este supãrarea si durerea ce ti se pricinuieste când îti aduci aminte
de pãcat.
Aceastã durere nu stã numai în a simti pãcatul, a suspina si a plânge pentru el, ci
stã mai ales în a urî pãcatul.
Pãrerea de rãu este durerea ce o simte cel ce se pocãieste pentru cã s-a lipsit de
darul lui Dumnezeu si a câstigat munca.
Biserica a stabilit înainte de spovedanie sã tii un post de sapte zile sau chiar mai
putin. Bolnavii sunt scutiti.
Scrie pãcatele pe hârtie si citeste-le singur înaintea Duhovnicului.
Angajeazã-te în fata lui Dumnezeu sã nu le mai faci.

CELE 10 PORUNCI

Porunca întâi: Eu sunt Domnul Dumnezeul tãu, sã nu ai alti dumnezei afarã de
mine.

1.. Crezi în Dumnezeu?
2.. Crezi în Sfânta Treime?
3.. Îl adori pe Dumnezeu?
4.. Îl iubesti?
5.. Îl cunosti? Te-ai silit spre a afla ceva despre Dumnezeu din cãrtile Sfintei
Scripturi, cãrtile bisericesti sau de altundeva?
6.. Nu cumva crezi în farmece?
7.. Nu ai umblat pe la ghicitori, prezicãtori?
8.. Nu faci spiritism?
9.. Nu crezi în vise? Crede numai în Dumnezeu.
10.. Nu cumva dai mai multã cinstire unei fiinte sau lucru decât lui Dumnezeu?
11.. Nu pretuiesti banul, mâncarea sau vinul, femeia sau bãrbatul, mai mult decât
pe Dumnezeu?
12.. Ai cârtit vreodatã împotriva lui Dumnezeu?
13.. Nu ai deznãdãjduit din cauza vreunui necaz, supãrare sau orice alt rãu venit
asupra ta?
14.. Nu te-ai împotrivit adevãrurilor si învãtãturii crestine?
15.. Nu ai citit cãrti împotriva credintei?
16.. Nu ai dat altuia sã citeascã?
17.. Nu ai fost la adunãrile necredinciosilor?
18.. Nu ai citit cãrtile si revistele lor cu scopul aflãrii altui adevãr decât cel al
Bisericii?
19.. Nu ai apãrat necredinta sau sectele sau mahomedanismul?
20.. Nu ai dus daruri sectarilor?
21.. Nu crezi în credinte desarte sau pãgânesti? Cã mi-a iesit un preot înainte îmi
merge rãu, mi-a iesit un cosar îmi merge bine, mi-a iesit cu plinul sau cu golul etc.?
22.. Este Dumnezeu centrul preocupãrilor tale?
23.. Ti-ai pus întotdeauna nãdejdea în Dumnezeu?
24.. Crezi cã existã Rai sau Iad?
25.. Crezi cã va fi Judecatã?
26.. Nu te încrezi prea mult în bunãtatea lui Dumnezeu si în felul acesta nu te temi
de judecatã?
27.. Nu crezi cã Dumnezeu nu te mai poate ierta din cauza prea multelor (tale) si
grelelor pãcate?
28.. Ai cerut totdeauna ajutorul lui Dumnezeu?
29.. Ti-ai fãcut regulat rugãciunile? Seara, dimineata si la prânz?
30.. La Bisericã mergi regulat?
31.. La rugãciune si în Bisericã te gândesti numai la Dumnezeu?
32.. Peste zi îti mai aduci aminte de Dumnezeu?
33.. Multumiri I-ai adus lui Dumnezeu dupã toate faptele tale?
34.. Si înainte de a face ceva I-ai cerut ajutorul?
35.. Rugãciunile nu le spui câteodatã numai din obicei sau sã te scapi?
36.. Nu te gândesti în altã parte în timpul rugãciunii?
37.. Nu-ti vin gânduri cã nu te mai poti mântui?
38.. Nu ai amânat pocãirea spre bãtrânete?
39.. Nu cauti sã mergi târziu la Bisericã?
40.. Asculti slujba atent?
41.. Nu râzi, nu vorbesti sau nu te uiti dupã lume în Bisericã?

Porunca a doua: Sã nu-ti faci chip cioplit nici asemãnarea vreunui lucru, din câte
sunt în cer, pe pãmânt, în ape sau sub pãmânt, nici sã te închini lor, nici sã le
slujesti.

1.. Nu cumva crezi cã unii oameni sunt mari si au valoarea pe care a avut-o
Mântuitorul? Exemplu: filosofii sau sefii de religii.
2.. Crezi în Sfintele Icoane?
3.. Cel de închinare le dai?
4.. Nu crezi cumva cã Icoana este chiar Sfântul pe care îl zugrãveste?
5.. Nu cumva crezi în oameni-femeia ta, bãrbatul tãu, copilul tãu, etc?
6.. Nu te închini vreunui lucru, banului, mâncãrii, bãuturii sau altor plãceri?
7.. Nu cumva mintea este singura ta lege si faci numai ceea ce-ti spune ea?

Porunca a treia: Sã nu iei Numele Domnului Dumnezeului tãu în desert.

1.. Ai înjurat vreodatã de Dumnezeu Tatãl sau de Mântuitorul Iisus Hristos?
2.. Ai înjurat de Îngeri, Arhangheli?
3.. Ai înjurat de Sfânta Fecioarã?
4.. Ai înjurat de Sfinti, Bisericã, Paste, Candelã, Icoane, Cruce si altele?
5.. Ai adus numele Domnului drept mãrturie mincinoasã?
6.. Ai luat altfel de mãrturii: ochii tãi, viata ta, mântuirea sufletului tãu? Cãci
Mântuitorul a zis: Vorba ta sã fie da si nu; cãci ce e mai mult vine de la diavol.
7.. Ai drãcuit? Ai trimis pe altii la dracu sau pe tine?
8.. Ai obiceiul sã blestemi pe cei ce-ti fac rãu? Mântuitorul ne-a învãtat sã ne
rugãm pentru ei.
9.. Jurãmânt fals ai depus?
10.. Dar jurãmânt adevãrat?
11.. Nu întrebuintezi ca jurãmânt formula "zãu", care este prescurtarea lui "pe
Dumnezeul meu"?

Porunca a patra: Adu-ti aminte de Ziua Domnului, sase zile sã lucrezi, iar a saptea
sã o serbezi.

Ziua Domnului este Duminica. Aceeasi valoare o au si toate sãrbãtorile instituite
de Sfânta Bisericã, de peste an.
1. Tinut-ai toate Duminicile si sãrbãtorile?
2. Fost-ai în toate aceste zile la Bisericã?
3. Cei din casa ta le-au tinut, au fost la Sf. Bisericã, nu i-ai oprit pentru vreun
lucru?
4. Altora nu le-ai dat de lucru în aceste zile? Nu mergi prea târziu la Bisericã?
5. Ziua Domnului o serbezi cum trebuie? Sau e pentru tine o zi obisnuitã sau o zi
de chefuri si petreceri? Dimineata mergi la Bisericã? Dupã masã citesti cãrti
folositoare, ziditoare de suflet?
6. Te îngrijesti de suflet mai mult în aceastã zi decât în altele?
7. Nu ai fãcut sau ai participat la clãci?
8. Nu te porti cu necuviintã în Bisericã?
9. Nu ai hulit Biserica si pe slujitorii Sf. Altar?
10. Pe preoti îi cinstesti ca pe slujitorii lui Dumnezeu? Nu-i batjocoresti? Nu-i
bârfesti spunându-le pãcatele?
11. Te rogi pentru ei? Îi asculti?

Porunca a cincea: Cinsteste pe tatãl tãu si pe mama ta ca sã-ti fie tie bine si sã
trãiesti ani multi.

1.. Nu ti-ai bãtut pãrintii sau socrii?
2.. Nu i-ai înjurat sau persecutat?
3.. Ai ascultat sfaturile lor?
4.. Nu i-ai înselat cu ceva?
5.. Nu le-ai speculat buna credintã?
6.. Când au fost în necazuri i-ai ajutat?
7.. Slujbe dupã moarte le-ai fãcut?
8.. Fratii, surorile, le-ai ajutat?
9.. Ai purtat grijã de sotie, de copii? Cãci Sf. Pavel zice: Dacã nu poartã cineva
grijã de ai lui si mai ales de cei din casa sa, s-a lepãdat de credintã si este mai rãu
decât un necredincios. (1 Timotei 5, 8)
10.. Nu ti-ai bãtut sotia? Nu te-ai purtat rãu cu ea? N-ai înjurat- o?
11.. Sotul ti l-ai cinstit? Sotia sau sotul ti-ai iubit ca pe tine însuti?
12.. Nu ti-ai înselat sotul sau sotia?
13.. Nu i-ai fãcut viata mai grea? Nu esti cicãlitor?
14.. De cele sufletesti ale celor din casa ta te-ai îngrijit suficient?
15.. Cum te-ai purtat cu pãrintii sufletesti? Nasi, profesori, preoti? I-ai respectat si
i-ai ajutat?
16.. Nu ai fost obraznic sau încãpãtânat cu pãrintii?
17.. Nu i-ai supãrat? Mâniat?
18.. Nu i-ai vorbit de rãu, batjocorit?
19.. Nu ai râs de neputintele lor?
20.. Ai luat seama sã-si facã datoriile religioase?
21.. Nu te-ai rusinat de ei?
22.. Nu ti-ai cheltuit banii pe lucruri nefolositoare (tutun sau alte plãceri) si în felul
acesta ai lipsit familia de cele trebuitoare?
De esti pãrinte
23.. Ai îndreptat pe copii tãi pe drumul Bisericii, cu fapta si cu cuvântul?
24.. Nu le-ai dat exemplul tãu de certuri, betii, vorbe porcoase, minciunã, furt,
necinste, clevetire, lene?
25.. Nu cumva trãiesti în concubinaj si copiii vãd acest lucru?
26.. Pentru faptele rele: certuri, minciunã, bãtaie, furt, i-ai pedepsit? Nu cumva din
milã i-ai crutat?
27.. Pentru copiii tãi, sotie, sot, frati, surori, pãrinti, ai fãcut rugãciuni?
28.. Nu ai fost prea aspru, sau prea blând cu copiii tãi?
29.. Slugi rele care sã învete copiii lucruri stricãcioase de suflet nu ai tinut? De
esti tutore
30.. Ti-ai îndeplinit toate îndatoririle materiale si morale fatã de copil? De esti
stãpân
31.. Cum te-ai purtat cu servitorii sau ucenicii tãi?
32.. Le-ai plãtit leafa cinstit, nu le-ai retinut pentru cine stie ce motive?
33.. I-ai îndemnat sã-si facã datoriile religioase?
34.. Nu i-ai îndemnat sã facã vreun pãcat? De esti slugã
35.. Ai ascultat stãpânii, patronii etc.?
36.. Ti-ai îndeplinit cu hãrnicie toate datoriile?
37.. Nu le-ai lucrat de mântuialã?
38.. Nu le-ai furat ceva?
39.. Nu le-ai povestit casa?

Porunca a sasea: Sã nu ucizi

1.. Nu cumva ai ucis vreodatã cu voie sau fãrã voie?
2.. Nu doresti sã ucizi, nu ai gânduri de rãzbunare? Ai lãudat pe cineva care a
omorât?
3.. Nu doresti moartea cuiva, fie pentru a-i lua averea, femeia, bãrbatul etc?
4.. Nu ai bãtut pe cineva?
5.. Nu ai amenintat?
6.. Nu urãsti pe cineva, esti împãcat cu toti cunoscutii?
7.. Doresti rãu cuiva, moarte, pagubã?
8.. Te bucuri de rãul ce se întâmplã semenului?
9.. Cum te porti cu cei din jur?
10.. De esti bãrbat ai admis lepãdarea de copii?
11.. De esti femeie, nu ai lepãdat prunc cu voie?
12.. Nu ai cãutat sã te sinucizi direct sau indirect?
13.. Ai fãcut vânãtoare?

Porunca a saptea: Sã nu preacurvesti.

Curvie face cel necãsãtorit; preacurvie cel cãsãtorit.
1.. Nu ai curvit sau de esti cãsãtorit n-ai preacurvit?
2.. Nu trãiesti în concubinaj?
3.. Nu pãcãtuiesti împotriva firii: onanie sau homosexualitate?
4.. Nu cumva poftesti sã curvesti cu bãrbatul sau femeia altuia?
5.. Nu cauti prilej de curvie?
6.. La lucruri rusinoase nu te gândesti prea mult?
7.. Nu cauti sã-ti aduci aminte de asemenea scene?
8.. Nu vrei sã vezi pãrtile rusinoase ale corpului?
9.. Nu vorbesti lucruri rusinoase?
10.. Nu ai citit cãrti care sã-ti producã plãceri sexuale?
11.. Nu ai îndemnat pe altul sã facã acest pãcat?
12.. Nu ai fãcut pe altul sã pãcãtuiascã prin îmbrãcãminte sau gãtire?

Porunca a opta: Sã nu furi.

Preotul nu poate ierta furtul neînapoiat; deci sã restitui ceea ce ai furat si apoi
spovedeste-te.
1.. N-ai furat bani sau alte obiecte de la stat, societate sau vreun om?
2.. N-ai pãgubit pe altii?
3.. Pe cel pãgubit l-ai despãgubit?
4.. De averea altuia, încredintatã tie, ai avut destulã grijã?
5.. Bani sau alte obiecte pe care le-ai luat împrumut, le-ai restituit?
6.. Ai primit lucruri furate?
7.. Lucrurile gãsite le-ai dat înapoi?
8.. N-ai schimbat hotarele pãmântului cu vecinul tãu?
9.. N-ai îndemnat pe altul sã facã acest lucru?
10.. N-ai luat dobândã prea mare?
11.. N-ai falsificat vreo marfã, n-ai vândut-o ca marfã bunã?
12.. La cântar sau socotealã n-ai înselat?
13.. N-ai luat de la cel mai mic decât tine lucruri cu de-a sila?
14.. N-ai luat mitã?
15.. N-ai învãtat copiii sã fure?
16.. N-ai gânduri de îmbogãtire pe cãi necinstite?

Porunca a noua: Sã nu mãrturisesti strâmb împotriva aproapelui.

1.. N-ai jurat strâmb?
2.. N-ai mintit?
3.. N-ai adus mãrturii mincinoase?
4.. Te-ai purtat corect cu semenul tãu?
5.. Nu l-ai mintit?
6.. Nu cumva ai purtat minciuni?
7.. Nu cumva ai umblat cu povesti de la unul la altul?

Porunca a zecea: Sã nu poftesti si sã nu doresti nimic, din ceea ce vezi cã are
fratele tãu.

1.. Dorit-ai femeia, fiica, bãrbatul sau fiul aproapelui tãu?
2.. Dorit-ai averea vecinului?
3.. Nu ai dorit starea socialã a celui mai mare ca tine?
4.. N-ai urât din aceastã cauzã pe vecin?
5.. N-ai dorit casa, sau pãmântul, sau vita, sau lucrul fratelui tãu?

CELE SAPTE PÃCATE DE MOARTE

Mândria

Este izvorul tuturor rãutãtilor sufletesti; ea este o lãcomie spiritualã pentru care
si dracii au cãzut din darul lui Dumnezeu.
1.. Nu esti mândru, fãlos, închipuit?
2.. Nu crezi prea mult în frumusetea sau averea ta, nu te-ai mândrit cu ele?
3.. Cum te porti cu cei mari?
4.. Nu dispretuiesti pe nimeni?
5.. Stai de vorbã cu oricine?
6.. Nu esti fãtarnic, ipocrit (una spui, alta faci)?
7.. Nu te-ai lãudat prin fapte, vorbe, îmbrãcãminte?
8.. Nu ai vorbit ceva spre a fi lãudat?
9.. Nu ai clevetit pe aproapele ca sã-i înjosesti cinstea si vrednicia si spre a te
ridica pe tine?
10.. Ai rãbdat ocara celui ce te-a ocãrât?
11.. Ai iertat pe cei ce s-au supãrat pe tine?
12.. Nu te-ai mândrit cu stiinta, cu cunostintele tale?

Lãcomia

Din abstract, egoismul se concretizeazã prin lãcomie.
Din acest punct de vedere priveste Sf. Apostol Pavel când zice cã lãcomia este
rãdãcina tuturor rãutãtilor.
1.. Nu esti lacom la mâncare sau bãuturã?
2.. Nu vrei sã strângi avere sau alte lucruri?
3.. În strângerea de bani nu esti lacom, n-ai înselat pe aproapele tãu din aceastã
cauzã?
4.. Nu ai mâncat sau ai bãut pe ascuns?
5.. Ai mâncat în sãrbãtori înainte de Sf. Liturghie?
6.. Ai mâncat mortãciuni?

Lenea

Este lipsa de întrebuintare a puterilor trupesti si sufletesti pe care Dumnezeu ni
le-a dãruit ca sã le folosim în viata noastrã
1.. Nu esti lenes?
2.. Nu pierzi timpul fãrã sã lucrezi?
3.. Nu te ocupi cu lucruri rele sau desarte (gãtirea trupului etc.)?
4.. Rugãciunea o faci regulat?
5.. De suflet te îngrijesti?
6.. Datoria ca functionar, lucrãtor, servitor, ti-o faci?
7.. Nu obligi pe cei mai mici sã facã lucrul tãu?
8.. Nu ai cãutat duhovnic mai iertãtor?

 9.Nu ti-ai facut canonul?



Mânia


Se întemeiazã tot pe pivotul lãcomiei.
Când omul nu-si poate îndeplini poftele sale, se înfurie cãci este împiedicat de la
scopul sãu cel rãu.
Omul se poate mânia numai contra pãcatului.
1.. N-ai fãcut rele în mânie, înjurãturi, bãtãi, etc.?
2.. Te mânii des? Cât te tine? Stii cã Sf. Pavel a spus: Soarele sã nu apunã este
mânia voastrã (Efeseni 4, 26) ?
3.. Acum esti supãrat pe cineva?
4.. Ai bãtut pe cineva cu bâta, cu palma?
5.. N-ai supãrat sau mustrat pe cineva fãrã temei, cu rãutate?
6.. Ai dorit rãul celui ce ti-a fãcut rãu? Dar celui ce ti-a fãcut bine?
7.. Nu te-ai mâniat pe vecin pe motivul cã e mai bun decât tine? Nu l-ai invidiat?
Nu-ti pare rãu?
8.. Nu ai vãrsat sângele cuiva (în betie)?
9.. Nu te-ai bãtut la duel?
10.. Nu te-ai rugat (în mânie) sã vinã rãul asupra vrãjmasilor tãi?

Zgârcenia

Este materialã si spiritualã.
Materialã este atunci când omul nu voieste sã mângâie trupeste pe cel sãrac, iar
spiritualã când nu voieste sã îndrumeze pe cel nestiutor din rãutate.
1.. Esti zgârcit?
2.. N-ai lipsit de cele necesare pe un vecin din zgârcenie?
3.. Ai ajutat pe sãrac?
4.. La masã ai chemat sãraci sau bogati? Stii cã Mântuitorul ne îndeamnã sã
chemãm la masã pe cei ce nu ne pot chema înapoi.
5.. Nu vinzi prea scump?
6.. Nu înseli?
7.. Nu-ti pare rãu cã ai fãcut vreun bine?
8.. Nu cumva mãnânci putin, te îmbraci prost (pe tine si pe ai tãi) spre a te
îmbogãti?
9.. Nu cumva nu te îngrijesti de sãnãtatea alor tãi, copii, sotie, pãrinti, frati, spre a
nu cheltui bani?

Invidia (cearta sau pizma)

Când cel furios nu poate birui cu mânia lui piedicile care i se opun, si neputând sã
facã altceva, se îndulceste cu inima în patima invidiei, ca sã acopere cinstea si
vrednicia sufleteascã si trupeascã a aproapelui si sã se înalte el.
1.. Esti certat cu cineva?
2.. Îti place sã te certi?
3.. Urãsti pe cineva?
4.. Batjocoresti?
5.. Sfaturi viclene dai?
6.. Acum ai pe cineva invidie?
7.. Vorbesti cu toatã lumea?
8.. Ai poreclit pe cineva?
9.. Nu ai bãgat vrajbã între frati?
10.. Nu porti pizmã pe cineva pentru faptul cã e mai bun ca tine sau se bucurã de
mai multã cinste, avere, situatie socialã etc.?

Desfrânarea (Curvia)

Este tot o lãcomie, dar nu de ordin material sau spiritual, ci de ordin sentimental.
Pãcatul curviei, ca nici un alt pãcat, se face în trup.
Trupul e templul Duhului Sfânt.
(Poti face desfrânare privind sau auzind lucruri care te-ar face sã pãcãtuiesti.
Chiar mâncând, dormind prea mult, vorbind etc.)
1.. Ai cãzut în curvie?
2.. Dar preacurvie?
3.. Nu cumva îti place sã vezi sau sã citesti cãrti care te fac sã pãcãtuiesti cu
gândul, nu cumva îti place sã asculti sau sã vorbesti vorbe porcoase sau de rusine?
Sã stii cã Sf. Pavel ne spune sã nu se audã din gura noastrã nici vorbe spurcate sau
porcoase, nici glume proaste care nu sunt cuviincioase, nici vorbe nechibzuite.
4.. Nu cumva îti place sã vorbesti cu rost sau fãrã rost?
5.. Nu te stãpâneste nici o patimã?
6.. Nu mãnânci sau dormi prea mult? Stii cã tot Sf. Pavel a spus: Toate îmi sunt
îngãduite, dar nu toate îmi sunt de folos (1 Cor 6, 12).
7.. Nu ai în casã tablouri cu chipuri goale? Nu le privesti cu patimã?
8.. N-ai curvit cu rudenii de sânge sau cu cele spirituale (finã, nase)?
9.. N-ai pipãit trupul altuia cuprins de patima desfrânãrii?
10.. N-ai vrut sã vezi pãrtile rusinoase ale corpului?

PÃCATE STRIGÃTOARE LA CER

A. Uciderea cu voie
1. Ai ucis pe cineva?
2. Ai cãutat sã ucizi?
3. Vrei sã ucizi pe cineva?
4. Vrei sã te rãzbuni luând viata cuiva?
5. Ai bãtut pe cineva?
6. Ai certat, ai amenintat pe cineva?
B. Sodomia (împreunare împotriva firii)
1.. Bãrbat cu bãrbat sau orice fel de animal?
2.. Bãrbat cu femeie împotriva firii?
3.. Onania. Ai fãcut onanie?
B. Oprirea pensiei sau simbriei la orfani, vãduve, muncitori, salariati sau servitori
1.. Ai oprit pensiile sau salariile? Din orice motiv, fie ca despãgubire pentru un
lucru stricat, fie din alte motive?
2.. Retineri partiale sau nedrepte ai fãcut?
3.. Ai plãtit totdeauna pentru ceea ce ti-au lucrat altii?
B. Asuprirea vãduvelor, orfanilor, invalizilor si neputinciosilor
1.. N-ai bãtut copiii, bãtrânii sau orfanii?
2.. Nu ti-ai bãtut joc de ei?
3.. N-ai asuprit pe cel mai mic decât tine?
4.. N-ai râs de ologi sau neputinciosi?
5.. Nu i-ai necãjit?
6.. Nu cumva ai avut datoria sã-i ajuti si nu i-ai ajutat?
7.. Pe cei ce nu ai avut datoria i-ai ajutat sau ai trecut pe lângã ei ca preotul si
levitul din Evanghelia cu Samariteanul milostiv?
8.. Pe orb l-ai fãcut sã cadã conducându-l rãu?
9.. De orice neputincios, surd, gângav, schiop, ciung, chior nu ti-ai bãtut joc?

DATORII FATÃ DE VIATA SUFLETEASCÃ A APROAPELUI

1.. A feri pe altul de a pãcãtui. Ai ferit sau nu ?
2.. A învãta pe cei nestiutori.
3.. A da un sfat bun celui ce are nevoie.
4.. A ne ruga lui Dumnezeu pentru altii.
5.. A mângâia pe cei întristati.
6.. A suferi cu rãbdare când suntem nedreptãtiti.
7.. A ierta greselile altora.

PORUNCI PRIVITOARE LA VIATA TRUPEASCÃ A APROAPELUI

1.. A da hranã celui flãmând. Ai dat sau nu?
2.. A potoli setea celui însetat.
3.. A îmbrãca pe cel gol.
4.. A îngriji pe cel bolnav.
5.. A primi si ospãta pe streini.
6.. A cerceta pe cei din închisori.
7.. A îngropa pe cei morti.

PÃCATE STREINE

1.. Când sfãtuiesti pe altul sã pãcãtuiascã.
2.. Când poruncesti altuia sã pãcãtuiascã.
3.. Când te învoiesti cu altul la pãcat.
4.. Când ajuti pe altul sã pãcãtuiascã.
5.. Când lauzi pe cel ce face pãcatul.
6.. Când poti, dar nu voiesti sã împiedici pe altul de a face pãcatul.
7.. Când stii si nu spui pãcatul altuia (sã i-l spui)

PÃCATE ÎMPOTRIVA DUHULUI SFÂNT

1.. Nesocotirea harului lui Dumnezeu si încrederea prea mare în tine.
1.. Sã crezi cã Dumnezeu n-are putere sã te ierte, e un pãcat foarte mare.
2.. Sã crezi cã tu esti totul si Dumnezeu n-are nici o putere în lume.
1.. Neîncrederea în Dumnezeu.
2.. Împotrivirea la Adevãrul stabilit de Sfânta Bisericã (sã nu crezi în vreo dogmã).
3.. Lepãdarea de Biserica Ortodoxã. Fereste-te de aceste pãcate, cãci Mântuitorul
spune: Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este
vinovat de osânda vesnicã (Marcu, 3, 29).

CELE 9 PORUNCI BISERICESTI

1.. Cercetarea Sfintei Biserici în toate Duminicile si sãrbãtorile legale.
2.. Pãzirea celor patru posturi din an.
3.. Respectul fatã de fetele bisericesti.
4.. Mãrturisirea pãcatelor în cele patru posturi.
5.. A ne feri de eretici.
6.. A ne ruga pentru conducãtorii statului si dregãtorii Bisericii.
7.. A nu face nuntã, petreceri, în post.
8.. A feri Biserica de a i se înstrãina lucrurile.
9.. A pãzi posturile si a face rugãciunile pe care chiriarhul (episcopul) locului le
pune în vremuri grele.

DIFERITE PÃCATE

1.. Neîndeplinirea angajamentelor:
a.. ai îndeplinit pe cele luate în fata lui Dumnezeu, a ta, a aproapelui?
b.. ai îndeplinit canonul dat la Spovedanie?
1.. Furtisag de cele sfinte:
a.. ai mintit la Spovedanie?
b.. ai ocolit sã spui tot si din ce motive?

SFATURI

a.. Spovedeste-te de cel putin patru ori pe an în posturi.
b.. Posteste înainte de spovedanie.
c.. Pãstreazã acelasi duhovnic.
d.. Fã-ti un serios examen de constiintã înainte de a merge la spovedanie.
e.. Scrie pe hârtie pãcatele, altfel le poti uita. Apoi arde hârtia imediat.
f.. Mãrturiseste singur nu numai pãcatele fãcute ci si (pe) cele din inimã.
g.. Nu ascunde nici un pãcat.
h.. Împacã-te cu cel ce ti-a gresit.
i.. Ocoleste prilejul de pãcãtuire.
j.. Pãrãseste pãcatul - angajeazã-te cã nu vei mai pãcãtui.
k.. Regretã pãcatele fãcute.
l.. Fereste-te pe cât poti de ele.
m.. Cuminecã-te numai dacã te simti curat. Altfel vei fi osândit.
n.. Îndeplineste cu sfintenie canonul dat de duhovnic.
o.. Judecã-te singur pentru fiecare pãcat fãcut.
Fiecare dintre noi avem o menire, dar trebuie sã stãm sub povata duhovnicului,
care înlãturã voia nepriceputã, fãcând loc voii lãsatã de Dumnezeu în fiecare dintre
noi. Duhovnicul dezvãluie intentiile lui Dumnezeu în noi. Dacã nu stãm sub povata
duhovnicului putem sã intrãm în rãtãciri mai mari ca patimile. Îl simt prieten pe
fiecare suflet care-mi trimite un singur gând de iubire. Si doresc si rog ca fiecare
prieten sã copieze acest îndreptar la spovedanie.
Am scris, cum am putut, în toatã graba, din dorinta curatã de a vã trimite acest
îndreptar la spovedanie.
Cu toatã dragostea, Valeriu.