Părintele Arsenie Papacioc

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

IISUSE, IISUSE , MILUIESTE - NE !

Oricare ar fi motivul unei întristări sau al unei mâhniri, este numai de la draci! 

Ai mare grijă, nu te lăsa, că așa vin relele și  pagubele în casa ta!

 Fă așa, ca să fii ferit! 

Vezi aici, pas cu pas :

Să fiţi veseli! Dragă, eu ştiu ce vă spun, cu toată siguranţa: oricare ar fi motivul unei întristări sau al unei mâhniri, este numai de la draci! N-avem motive. Dacă îţi creează starea aceasta de agitaţie, de tristeţe, îşi face cuib satana şi-şi cloceşte ouăle; nu mai poţi iubi, nu mai poţi vedea cu perspicacitate niţel în viitor, cu raţiunea care ţi-a dat-o Dumnezeu, nu mai poţi, pentru că tu eşti trist. Adică nu eşti în stare de nimic – o stare drăcească foarte greu de suportat. Când sunteţi trişti, gândiţi-vă la lucrul ăsta:

 „Stai, că este ceva drac aici’.”

 Şi nu acceptaţi !

Bagă-ţi mintea acolo şi zi: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” Deci, dacă ai o stare de veselie, de descongestionare, de dispoziţie, inima se desface şi ea.

Ce înseamna asta: 

,,Eu sunt amărât”? Cum eşti amărât, când Hristos a înviat, când suntem înţelegători în ceea ce priveşte crucea pe care trebuie să o ducem şi noi. Un om care crede în Hristos este vesel, e plin de nădejde, că Hristos nu-l lasă cu nici un chip. Şi această stare continuă de veselie pe unde trăieşti, este şi o stare de rugăciune şi o trăire creştină şi de inimă prezentă la Dumnezeu. Pentru că asta este secretul: să ai inima prezentă. Pentru că Dumnezeu nu are nevoie de cunoştinţele tale, ştie ce vrei. Are nevoie de cererea ta, de atenţia ta. Vezi, nişte părinţi, mama şi tata, când văd pe copilul lor că-şi pune toata nădejdea în ei, mor de dragul lui şi nu ştiu ce să-i mai dea.

Extras din ”Ne vorbeste părintele Arsenie”, Vol. III, Ed. Mânăstirea Sihastria, 2004, pag. 105

CRESTINII SUNT SOCOTITI INAPOIATI MINTALI FIINDCA CRED IN IISUS HRISTOS

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Să ştiţi că nu e o glumă relaţia noastră cu Dumnezeu,să ştiţi că toată această lume,cu toată civilizaţia ei,este un moft.Ai închis ochii şi nu mai ştii nimic de civilizaţie şi de mergerea pe Lună sau pe Marte şi aşa mai departe…Toate sunt mofturi,un singur lucru este adevărat: relaţia noastră cu Dumnezeu,nemurirea sufletului nostru şi ceea ce ne aşteaptă dincolo de moarte,adică o moarte spirituală veşnică sau o viaţă veşnică.Hristos este azi mai batjocorit decât oricând..Acum,când Iisus Hristos este mai batjocorit ca oricând,sub pretextul democraţiei şi al libertăţii,cele în care noi am crezut,virtuţile,faptele bune,credinţa pe care Biserica le propovăduieşte,toate sunt batjocorite.Democraţia e o ticăloşie,după cum se vede.Libertatea este o anarhie.Şi nu mă supăr aşa mult,că occidentalii batjocoresc pe Dumnezeu,dar când aflu că o scriitoare româncă scrie o piesă ticăloasă,pe care o reprezintă la Iaşi,o femeie care a fost frustrată,probabil,de a fi mamă sau de a fi soţie,sau nu ştiu ce s-a întâmplat cu ea şi care se răscoală împotriva lui Dumnezeu şi foloseşte cele mai urâte expresii.O ticăloşie fără margini…O femeie care a pierdut simţul matern,simţul feminităţii,simţul responsabilităţii pentru creşterea copiilor,această femeie îl batjocoreşte pe Iisus şi propriul suflet,trimiţându-l în iad.Din nefericire,au fost actori care au jucat şi regizori care au pus în scenă această piesă la Iaşi.Dar noi să nu ne lăsăm doborâţi nici de minciună,nici de teroare,nici de învăţături greşite,nici de erezii,nici de toate aceste contestări ale Mântuitorului.NE-AM OBISNUIT CU RAUL - Astăzi ne-am obişnuit cu toate ereziile.Aşa ne-am obişnuit cu ele,încât nu se mai tulbură nimeni de nici o erezie nouă care apare.Nu se mai tulbură nici de homosexuali,nu se mai tulbură nici de "Codul lui da Vinci“.Ne-am obişnuit cu răul. Aceasta este partea cea mai grea pentru societatea noastră.Ne-am obişnuit cu răul în aşa măsură,încât nu-l mai sesizăm.Aceasta a ajuns situaţia noastră morală,în momentul de faţă,în lume.Orice erezie care apare,în primul rând îşi câştigă prezenţa în cetate prin legea murdară a societăţii.Toate societăţile con­temporane au legi murdare.Toate sunt antihristice,toate sunt pentru distrugerea morală pentru izolarea individului,pentru dezbinarea lui,pentru a face din el un sclav,o rotiţă a Guvernului.Indiferent unde este,în cea mai mare democraţie!Toate acestea,incet-încet ne-au obişnuit cu răul.Astăzi nimeni nu mai strigă că se întâmplă aşa sau că se întâmplă aşa,sau că Iisus este batjocorit,sau că toată credinţa noastră este transformată într-un fel de joc murdar.Creştinii sunt socotiţi înapoiaţi mintal fiindcă cred în Iisus Hristos.Nu avem altă credinţă,spun cei de azi,decât credinţa care este palpabilă:avem dreptul la bucuria vieţii acesteia,fără frâu!
PETRE TUTEA SI IUBIREA UMANISTA - Dincolo de toate meritele Sfântului împărat Constantin,el a făcut un lucru pe care noi astăzi îl călcăm:a tăiat erezia din rădăcină.Atât de puternică a fost această tăiere,încât după Sinod,în câteva luni de zile Arie a dispărut.Astăzi ereticii înfloresc,intră în palatele patriarhale,se duc la Sfântul Munte Athos,merg la Constantinopol şi oriunde,şi toţi îi primesc,pentru că ei vorbesc în numele unei iubiri universale,o iubire fără chip.Imi aduc aminte că Petre Ţuţea spunea:"Când îi aud pe umaniştii aceştia vorbind despre dragostea extraordinară pe care o poartă tuturor oamenilor,zic aşa:dacă unul dintre ei ar fi fost pus într-o celulă cu trei oameni,pe care zice că îi iubeşte,in trei zile i-ar fi strâns de gât!”.Pentru că una este iubirea umanistă şi alta este iubirea lui Hristos,adică să iubeşti pe vrăjmaşul tău,să binecuvântezi pe cei care te blesteamă,să te rogi pentru cel care-ţi face rău.Aceasta e iubirea creştină.Nu este adevăr în iubirea umanistă,nu e adevăr în iubirea ecumenistă.
PACATUL ESTE PACAT - În lumea aceasta păcatul este din ce în ce mai mare, e tot mai general.In mod sistematic şi copleşitor,lumea de astăzi încearcă să spună că păcatul nu există,că totul ne este îngăduit.Moraliştii care sunt credincioşi spun:Dumnezeu,Care ne-a făcut pe toţi,ne iubeşte,căci noi suntem fiii lui Dumnezeu.Fie că suntem buni sau suntem răi,El ne iubeşte! Păcat nu există! Cei care nu sunt creştini,spun:De ce să te omori cu rugăciunea,cu postul,cu spovedania şi altele,că tot acolo mergi! Şi nu e adevărat.În viaţa aceasta din afara Bisericii suntem atacaţi de o serie întreagă de argumente lumeşti.Nu vreau să spun că cineva anume ne agresează,ci că ne sună mereu în urechi informaţiile acestea.Ne sună în urechi până când ajungem să vorbim ca ei,să gândim ca ei! Pentru ca până la urmă,să crezi că toleranţa totală faţă de păcat este bună,că Dumnezeu ne-a făcut pe toţi fiii Săi,că poţi să fii păcătos ori să fii sfânt,tot acolo mergi...Nu e adevărat! Dumnezeu ne-a făcut,ne-a dat chipul Său şi puterea de asemănare,adică să lucrăm pentru Dumnezeu,încât să dobândim asemănarea cu El.Ne-a dat răsplătirile bune şi ne-a dat şi pedepse pentru păcatele noastre.In faţa lui Dumnezeu păcatul este păcat şi virtutea este virtute.Nu ca în faţa oamenilor

Pr.Gh.Calciu

Pr.Dionisie de la Colciu

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...DESPRE ROMANII VREMURILOR DE PE URMA-IMPARATIA LUI ANTIHRIST,DEJA LUCREAZA-

Da,situaţia e înfricoşată.Datoria părinţilor,cât sunt copiii mici,este să le arate adevărul,că noi suntem creştini şi ortodocşi.Că după ce copiii merg la studii şi fac tovărăşii cu alte persoane mai rele decât ei,cu mare greutate poţi acum să-i mai întăreşti în bine,după cum scrie şi ne învaţă veşnic Sfânta Scriptură şi Biserica.Astea-s răutăţile mileniului al VIII-lea!

S-a terminat,omenirea s-a stricat cu desăvârşire.Dar vedeţi cu câtă diplomaţie a intrat răutatea în omenire?Conducătorii omenirii au iscodit,au descoperit multe înlesniri,multe maşinării,cum e şi televizorul.Dacă conducătorii ar fi nişte oameni cu frica lui Dumnezeu şi ar pune la televizor ceea ce e de folos sufletului şi trupului omenesc,ar fi toată omenirea în alt mod.Dar ei,ca să te amăgească,pun o imagine,două,ceva omenesc,şi pe urmă arată toate mişeliile şi spurcăciunile şi toate păcatele la care numai cu gândul dacă se gândeşte omul,are păcat.

De-acuma omenirea le tot vede la televizor,şi ca şi cum ar fi un curent,zice că aşa trebuie să fie lucrurile,că "aşa a văzut la televizor”.Împărăţia lui Antihrist deja lucrează!Eh,numai Bunul Dumnezeu să facă milă cu noi.Ne modifică,ne modifică pe toţi propovăduirile ăstora care au luat puterea omenirii.Uniunea Europeană sub nici un motiv nu-ţi dă voie să aminteşti de cele adevărate,decât numai de cele ce le spun ei.Asta-i adevărul,ce spun ei.“Drepturile omului”,dreptul omului.Uite,un exemplu de drepturile omului – încă de mic,copilul,dacă părinţii l-au crescut oleacă,de-acuma are “dreptul” ca să nu-l supere părinţii,să-l lase să facă ce vrea el.Asta-i dreptul omului,să-l lase să facă ce vrea el.

Încotro duc toate acestea?

La pieirea,la distrugerea omenirii.Cunosc lucrul ăsta cei care au pus legile Uniunii Europene,dar ei vor să distrugă omenirea.Fiindcă nu cred în Dumnezeu,ei spun că aici îi raiul şi aici îi viaţa,şi că după ce ai murit ai pierit ca orişice vietate care nu-i după chipul lui Dumnezeu.Eh,aşa socotesc ei.Şi de aceea oamenii se osârduiesc să facă numai doi-trei copii sau unul,sau deloc:“Ce ne trebuieşte copii?Noi să ne distrăm şi cutare şi cutare”zic ei

.Şi te distrezi,dar cât?

Cât eşti tânăr.Dar după ce îmbătrâneşti,ce distracţie mai ai?Nu mai poţi ca să te distrezi,că cea mai mare distracţie a omului este să se împreuneze cu femeia.După aceea tu nu mai poţi,şi care mai este bucuria ta?Aşa că...cazi.De aia nu înţeleg oamenii lucrurile astea,fiindcă e instalat în cugetul lor,gândul că aici îi raiul şi aici îi iadul,şi de-acuma,sigur,se osârduiesc să trăiască în raiul ăsta de pământ.Ei spun că acuma-i adevărul;că ce-i asta,ce-a fost până acuma?

Dar adevărul lor este adevărul Satanei şi “adevărul” Satanei este ca să ne distrugă cu desăvârşire,nu numai trupeşte,ci şi sufleteşte,ca să nu poţi căpăta Impărăţia Cerului,să te duci direct în partea lui.Legat de vremurile noastre,se poate spune că cei care conduc lumea pun adevărul lor în locul lui Hristos.Vedeţi cât îi de meşteşugăreţ vrăjmaşul?A inventat “Drepturile omului” şi-acuma avem dreptul omului ca să facă cele mai mari răutăţi.Dacă omul nu vrea să se căsătorească religios,dar vrea să trăiască în fărădelegi,îi dreptul lui.Şi i se dă dreptul,li se spune oamenilor că aşa trebuie să fie.Vezi?O ajuns desăvârşită lucrarea satanicească.

Nu mai ascultă nimenea de Biserică şi de Adevăr.

Dacă-l pedepseşti pe copilul tău,îţi vin imediat cu drepturile omului:“De ce-l ocărăşti pe băiatul tău că se duce la desfrâu?Ε dreptul lui.”Auzi,dumneata!Ε sfârşitul.Ce să mai zici?”Părinte,acuma dacă-l trag părinţii pe copii de urechi,copiii au voie să se ducă să-i reclame,să-i bage în puşcărie.Ei,acuma să judece omenirea cei mai proşti oameni:a cui lucrare e asta?Îi lucrarea Satanei,ca să devină vremurile cum citim la Psaltire,că “nu este cel ce face bunătate,nu este până la unul”.Vezi?Pe copilul tău,pe care tu l-ai născut şi tu eşti dator ca să-l creşti în frica lui Dumnezeu,şi să-l pedepseşti şi cu varga dacă altfel nu te ascultă,nu mai ai dreptul să-l creşti normal.

   Vezi?Şi asta pentru ca să ajungă omenirea toată la o destrăbălare cu totul neomenească.Vezi,asta înseamnă drepturile omului.Dumnezeu să ne fie întru ajutor şi să ne lumineze,că omul în cel rău zace.Zicea cineva,că un om mare de acolo,de la Parlament,a spus aşa:"După părerea mea,n-avem nici un folos să ne băgăm în Uniunea Europeană.Ce folos să avem?Noi să ne ţinem ţara noastră deoparte”.Că ei,cei de la Uniunea Europeană,spun că te ajută,dar eşti obligat să dai şi tu bani acolo,îţi comandă cât să plăteşti ţărilor care-s mai înapoiate,sau cine ştie cum e… Dar primejdia e că nu mai eşti bun stăpân în ţara ta,ca român,fiindcă ei au legile lor.De la începutul începuturilor,tot aşa a fost,omenirea s-a schimbat când într-un fel,când în altul,până la turnul Babel,când oamenii s-au adunat cu toţii ca să facă o clădire,să întreacă norii şi să nu se mai teamă de potopul pe care l-a dat Dumnezeu înainte.Şi vezi,Dumnezeu le-a încurcat mintea şi a rămas nefăcut turnul.Dar acum,nu-i tot turnul Babel?Da.Conducătorii Uniunii Europene vor să facă un sistem fără de Dumnezeu,care să n-aibă nevoie de nimic altceva "perfect"cum zic ei.

O sa reuseasca?!

Eh!…O să reuşească,cu Antihrist.Antihrist o să fie cel mai bun om,cel mai milostiv,contra închinării la idoli,contra curviei,a dezmăţului,până când va amăgi toată lumea.

După aceea îşi va arăta răutatea lui.Eh...să ne lăsăm în purtarea de grijă a lui Dumnezeu

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neam

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...5 August

)

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie. A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei. Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici. La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea "Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani. In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.

In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.

Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: "Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus. Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse."

Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.

Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata "Hrana duhovniceasca", tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

Sfinte Cuvioase Iacob, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Rugăciune către Maica Domnului a Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Hozevitul)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Preasfântă Maică şi Fecioară,
Nădejdea sufletului meu,
Tu eşti a mea mijlocitoare
La Milostivul Dumnezeu.

De n-ar avea la ceruri lumea
Rudenie de pe pământ,
Atunci ar fi pustie viaţa,
Asemenea unui mormânt.

De nu erai Tu primăvară
A veacului înţelenit,
Ar fi rămas de-a pururi iarnă,
Şi soarele n-ar fi zâmbit.

De n-ai fi revărsat Tu zorii,
Peste pământul adormit,
Atuncea umbra cea de moarte
Ar fi rămas fără sfârşit.

Iar astăzi, Preacurată Maică,
Când toţi ne-am abătut la rău,
De nu te vei ruga fierbinte
Ne părăseşte Fiul Tău.

Trimite semn de pocăinţă
Norodului nedumerit
Şi adă iarăşi la credinţă
Pe sufletul cel rătăcit.

Dezleagă, Preacurată Maică,
Cătuşele celor robiţi
Şi dăruieşte-le răbdare,
Creştinilor năpăstuiţi!

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA TEODORA DIN TESALONIC,IZVORÂTOARE DE MIR ȘI VINDECĂTOARE DE BOLI

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfântă Teodora, izvorâtoare de mir și mare făcătoare de minuni, la vreme de necaz la tine alergăm cu zdrobire de inimă, știind că mult i-ai ajutat pe toți cei care ți-au cerut ajutorul cu credință. Cum ai binecuvântat încă din timpul vieții Mănăstirea Sfântului Ștefan, așa binecuvântează toate mănăstirile și schiturile ortodoxe, pe toate monahiile și pe toți monahii, pe toți cei începători în viața monahală ca să rămână statornici pe calea cea îngustă pe care au pornit. Tu, care te-ai folosit de sfințenia duhovnicului tău, ajută-i pe toți preoții să fie păstori pricepuți ai turmelor pe care le păstoresc. Roagă-te, sfântă, pentru toți ierarhii Bisericii lui Hristos, să rămână în dreapta credință și să o mărturisească fără teamă la vreme de prigoană sau rătăcire. Ai grijă de toate familiile creștine, de toți părinții și de copiii lor. Îndepărtează de la ei toată tulburarea, toată ispita, toată cearta. Vezi șovăiala tinerilor care nu știu unde le e locul, în lume sau în mănăstire, și roagă-te pentru ei, ca să își înțeleagă chemarea și să facă întru toate voia lui Dumnezeu.

Așa cum pe fiica ta, Sfânta Teopisti, ai ajutat-o să urce pe scara virtuților, așa ajută-ne și pe noi, că greu e războiul care ne stă înainte. Povățuiește-ne pe calea smereniei, pe calea rugăciunii și a nevoinței.

Alungă de la noi pe necuratul diavol, care vrea să ne facă de rușine, aruncându-ne în tina păcatului. Fii în fața inimilor noastre ca o icoană vie, Sfântă Teodora, ca ducând noi lupta cea bună să ne învrednicim de raiul cel gătit sfinților și de bucuria Împărăției Cerurilor, pe tine să te lăudăm, iar Dumnezeului cel în Treime lăudat să Îi aducem slavă și închinăciune în vecii vecilor. AMIN.