Sfantul Mucenic Iulian din Tars

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

Sfantul Mucenic Iulian era din cetatea Anazarvia care este a doua eparhie a Siciliei. El s-a nascut dintr-un tata de neam bun senatoresc , cu credinta elin si dintr-o mama crestina, care, dupa moartea barbatului sau s-a mutat in Tarsul Ciliciei. 
Acolo , botezandu-si pruncul in sfanta credinta, il creste in invatatura cartii si in dreapta credinta. Iar cand copilul era de 18 ani, s-a pornit prigoana mare impotriva crestinilor din porunca lui Diocletian. Si fiind prins fericitul Iulian, a fost dus la Ighemonul Marchian spre intrebare. Acesta, schingiuindul mult , uneori il amagea cu imbunari, iar alte ori prin ingroziri si munci il silea spre idolestile jertfe; insa el nu s-a lepadat de Hristos. Deci a fost purtat un an intreg prin felurite cetati ale Ciliciei si pretutindeni a fost muncit in felurite chipuri; insa el era ca un diamant tare in marturisirea lui Iisus Hristos. 

Iar cand a fost dus in cetatea de langa mare, care se numea Egheia, slujitorii cei diavolesti, deschizand gura sfantului cu sila, i-au bagat vin si carne jertfa idolior, vrand ca cu acele jertfe idolesti, sa spurce pe curatul si sfantul rob al lui Hristos. Apoi, fiind aruncat in temnita, a venit la dansul fericita lui maica, care de departe ii urma lui pretutindeni, rugandu-se lui Dumnezeu sa intareasca pe fiul ei intru ne-vointa cea muceniceasca. 

Deci au prins-o pe ea paganii si au pus-o de fata la judecata, iar ea a rugat pe igheman sa o lese la fiul ei trei zile, ca sa-l sfatuiasca a se inchina zeilor. Si i-a poruncit Ighemonul sa mearga la fiul sau fara de opreala. Iar ea, sezand langa el ziua si noaptea, il ruga cu multe lacrimi si cuvinte de iubire, ca o mama buna si-l indemna pe dansul sa rabde pentru Hristos pana la sfarsit muncile cele de putina vreme, pentru ca prin aceasta sa se invredniceasca de la Domnul de vesnicile bunatati si sa fie numarat in ceata sfintilor mucenici. 

Iar dupa ce au trecut cele trei zile, sfantul, impreuna cu maica sa au fost scosi la judecata Ighemonului. Iar Ighemonul, nadajduind ca maica lui l-a induplecat spre a jertfi idolilor pe fiul ei, a inceput, a o ferici pe dansa cu laude. Dar ea, deschizandu-si cinstita si de Dumnezeu insuflata sa gura, a marturisit cu mare glas numele lui Iisus Hristos, iar idoleasca paganatate a rusinat-o cu multe mustrari si ocari .
Asemenea facea si Sfantul Iulian, marturisind cu indrazneala pe Hristos, unul si adevaratul Dumnezeu si ocarand multimea zeilor paganesti. Atunci Ighemonul, manaindu-se , i-a muncit pe amundoi fara mila. Pe maica mucenicului, dupa ce a batut-o mult, a a poruncit sa i se taie calcaile picioarelor cu care a urmat fiul ei venind dupa dansul din Tars, apoi sa o izgoneasca. Iar pe Sfantul Mucenic Iulian a poruncit sa-l bage intr-un sac cu nisip in care erau jivine si taratoate veninoase si apoi sa-l arunce in mare. Astfel, Sfantul Mucenic Iulian a luat cununa muceniciei si s-a sfarsit muceniceste si sfanta lui maica, luand cununile biruinte de la Hristos Dumnezeul nostru. 

Iar trupul Sfantului Iulian fiind scos de valuri la uscat, o oarecare dreptcredincioasa femeie vaduva luandu-l l-a dus in Alexandria si l-a ingropat cu cinste. Dupa un timp, sfintele lui moaste au fost aduse in Antiohia. Iar pomenirea Sfantului Mucenic Iulian, a fericit-o si a cinstit-o cu cuvant de lauda Sfantul Ioan Gura de Aur, pe cand traia in Antiohia, intru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru. 

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor Nostri , Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi. Amin!