"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
Scopul vieţii este umplerea de Duhul Sfânt. Această umplere se poate face fie la începutul vieţii, fie aproape de ultima clipă a ei, ca în cazul celor doi tâlhari răstigniţi împreună cu Mântuitorul.
Pentru intrarea în sferele Duhului Sfânt nu interesează data la care începi să te umpli de har, ci cantitatea de har ce o cuprinzi la moartea ta. Pentru om este mai uşor dacă această umplere cu Duhul Sfânt se face treptat, de la tinereţe.
Cum obţii aceasta? Desprinzându-te de instinctele animalice, desfiinţând din vocabularul tău doi termeni duşmani ai Împărăţiei Cereşti: „Al meu” şi „Eu” prin post. În vasul golit de animalietate să chemi, prin rugăciune, pe prietenul Duh Sfânt.
Cum te desprinzi de „Al meu”? Dând lui Dumnezeu tot ce ai şi stăpâneşti şi aşteptând de la el totul.
Cum te desprinzi de „Eu”? Iubind pe Dumnezeu din toată puterea şi pe oameni ca pe tine însuţi, îlocuind prin aceste iubiri iubirea de tine însuţi.
De tine se va îngriji Dumnezeu, tu fiind ocupat cu grija de ceilalţi.
Extras din “Părintele Sofian Duhovnicul”, Editura Bizantină, Bucureşti 2012, p. 141.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.