"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
de Preot Sorin Croitoru
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai bun, mai blând,
Aș vrea ca zâmbet, numai zâmbet
Să am pe buze și în gând..
Dar firea mea cea păcătoasă
De zâmbete s-a sărăcit,
E acră, rea și mofturoasă,
De asta eu m-am plictisit!
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai credincios,
Să nu-mi arăt credința-n vorbe,
Ci SĂ TRĂIESC cum vrea Hristos..
Dar firea mea cea păcătoasă,
De fapte bună s-a golit,
E leneșă și guralivă,
De asta eu m-am plictisit!
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai săritor,
Văzându-i în necaz pe oameni,
Eu să le vin în ajutor..
Dar firea mea cea păcătoasă
Mă trage la odihnă-n pat,
E pricepută doar la vorbe,
De asta eu m-am săturat!
Mă uit așa.. la mine însumi,
Și îmi vorbesc cu ton sever:
"Cu firea asta păcătoasă,
Vrei, omule, să mergi în Cer?..
Rușine mare să îți fie
Să vrei să urci murdar cum ești
În cerurile cele sfinte
Unde sunt oștile-ngerești!
Tu pune mâna și te schimbă,
Jertfește-ți duhul umilit,
Că cine știe, poate Domnul,
Văzându-te tâlhar smerit,
Se va-ndura să te prefacă
Prin harul Duhului Cel Sfânt,
Și-atunci nu vei mai face umbră
Degeaba pe acest pământ"!
de Preot Sorin Croitoru
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai bun, mai blând,
Aș vrea ca zâmbet, numai zâmbet
Să am pe buze și în gând..
Dar firea mea cea păcătoasă
De zâmbete s-a sărăcit,
E acră, rea și mofturoasă,
De asta eu m-am plictisit!
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai credincios,
Să nu-mi arăt credința-n vorbe,
Ci SĂ TRĂIESC cum vrea Hristos..
Dar firea mea cea păcătoasă,
De fapte bună s-a golit,
E leneșă și guralivă,
De asta eu m-am plictisit!
M-am plictisit de mine însumi,
Aș vrea să fiu mai săritor,
Văzându-i în necaz pe oameni,
Eu să le vin în ajutor..
Dar firea mea cea păcătoasă
Mă trage la odihnă-n pat,
E pricepută doar la vorbe,
De asta eu m-am săturat!
Mă uit așa.. la mine însumi,
Și îmi vorbesc cu ton sever:
"Cu firea asta păcătoasă,
Vrei, omule, să mergi în Cer?..
Rușine mare să îți fie
Să vrei să urci murdar cum ești
În cerurile cele sfinte
Unde sunt oștile-ngerești!
Tu pune mâna și te schimbă,
Jertfește-ți duhul umilit,
Că cine știe, poate Domnul,
Văzându-te tâlhar smerit,
Se va-ndura să te prefacă
Prin harul Duhului Cel Sfânt,
Și-atunci nu vei mai face umbră
Degeaba pe acest pământ"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.