Prima sambata din Postul Sfintelor Pasti
este cunoscuta sub denumirea de Sambata colivelor sau Sambata Sfantului
Teodor Tiron. Cu aceasta zi incep pomenirile celor trecuti in lumea
vesniciei. Aceste pomeniri se vor face in fiecare sambata din Postul
Sfintelor Pasti, pana in sambata Floriilor.
Sambata Sfantului Teodor sau a colivelor
Praznicul Sfantului Mucenic Teodor Tiron este, dupa Karabinov, cea mai veche sarbatoare fixa deplasata in ciclul liturgic mobil. Marea popularitate a acestui sfant, al carui sanctuar din Euhaita atragea multimile, a facut ca pomenirea lui sa fie transferata in prima sambata a Postului Mare, dupa cum atesta Typikon-ul Marii Biserici.
Sambata Sfantului Teodor sau a colivelor
Praznicul Sfantului Mucenic Teodor Tiron este, dupa Karabinov, cea mai veche sarbatoare fixa deplasata in ciclul liturgic mobil. Marea popularitate a acestui sfant, al carui sanctuar din Euhaita atragea multimile, a facut ca pomenirea lui sa fie transferata in prima sambata a Postului Mare, dupa cum atesta Typikon-ul Marii Biserici.
Nu este insa vorba doar de un transfer
al sarbatoririi praznuite de Triod. Caci, in timp ce Typikon-ul Marii
Biserici nu indica decat sinaxa mucenicilor, Triodul
comemoreaza in aceasta zi mai precis minunea colivelor, a carei
naratiune e atribuita patriarhului Nectarie al Constantinopolului
(sfarsitul secolului IV).
In timpul domniei tiranice a imparatului
Iulian Apostatul, acesta a poruncit sa se stropeasca cu sangele
animalelor sacrificate idolilor toate produsele vandute pe piata cetatii
imperiale, pentru a intina astfel prima saptamana din Postul Mare al
crestinilor. Dar mucenicul Teodor s-a aratat in vis arhiepiscopului de
atunci, Eudoxie (360-369), descoperindu-i planul lui Iulian si
sfatuindu-l sa fiarba graunte de grau (kolva) si sa le distribuie
locuitorilor Constantinopolului pentru ca acestia sa nu mearga sa
cumpere de la piata.
Fiind astfel izbaviti de intinaciunea
idolatriei gratie acestui mucenic surpator al idolilor, arhiepiscopul a
poruncit credinciosilor sa serbeze in fiecare an, la incheierea primei
saptamani a Postului Mare, un praznic care sa comemoreze acest
eveniment. Aceasta prima sambata e, asadar, ocazia unei duble bucurii:
incheierea primei perioade a postului si praznuirea mucenicului.
"Sa ne odihnim in sambata de astazi,
oamenilor, incetand ostenelile cele de ieri, pentru Cel ce a
binecuvantat aceasta zi cu odihna si cu praznuirea cea de acum a
mucenicului".
Praznicul mucenicului e dublu si el,
pentru ca in el ne bucuram atat de minunea colivelor, cat si de
nevointele mucenicesti ale Sfantului Teodor. De aceea, slujba zilei nu
are "Aliluia" pentru adormiti, ca in celelalte sambete, ci "Dumnezeu
este Domnul". Imnologia cuprinde piese rezervate laudei lui Teodor si
altele inchinate minunii colivelor. Lectura sinaxarului care relateaza
aceasta minune e completata de cea a panegiricului Sfantului Teodor
atribuit Sfantului Grigorie al Nyssei.
Comemorarea mucenicului Teodor Tiron
intr-o sambata in mod normal consacrata memoriei colective a sfintilor
si a martirilor apare, asadar, drept o specificare a acesteia,
inscriindu-se ca un fel de concluzie a seriei celor trei sambete
festive: Sambata Mortilor, Sambata Ascetilor si Sambata lui Teodor.
Pe de alta parte, cu exceptia Sambetei
Acatistului, celelalte sambete din Postul Mare nu vor cuprinde
comemorari deosebite, sarbatoarea colivelor
ingaduind astfel evidentierea caracterului privilegiat al primei
saptamani. La incheierea acesteia din urma, adunarea mucenicilor
reprezentata de Sfantul Teodor se asociaza, asadar, prin rugaciunile si
exemplele ei eforturilor intreprinse de credinciosi, pentru a-i ajuta pe
calea ce le ramane de parcurs in saptamanile urmatoare.
"Postul cel curat si fara prihana la noi
acum ajungand, a adus cu sine savarsire de minuni mucenicesti. Caci
prin post ne curatim de intinaciunile si de necuratiile cele sufletesti
iar prin dovezi si lupte vitejesti asupra patimilor ne imbarbatam.
Pentru aceasta si cu darul sfintei postiri luminandu-ne si cu minunile
mucenicului Teodor intarindu-ne in credinta intru Hristos, cerem de la
El sa dea mantuire sufletelor noastre".
Ca si in Sambata Mortilor, dupa Vecernie
(si Liturghia Darurilor mai inainte sfintite) de vineri se trece la
Panihide si la binecuvantarea colivelor, dar aici semnificatia e putin
diferita. E vorba mai putin de supravietuirea vechilor ospete funerare
ale primilor crestini, cat de un oficiu festiv comemorand minunea
colivelor si biruinta impotriva planului perfid al Iui Iulian Apostatul,
gratie interventiei miraculoase a mucenicului Teodor.
Aceasta diferenta apare si in structura
Panihidei: aceasta nu mai cuprinde Psalmul 90 si "Aliluia" ca la
Panihida adormitilor, ci Psalmul 142 si "Dumnezeu este Domnul" festiv,
un canon al Sfantului Ioan Damaschinul la aceasta minune, binecuvantarea colivelor si apolisul Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite, la sfarsitul careia se reintra in procesiune in trapeza pentru prima masa oficiala a saptamanii.
Obiceiul lavrei Sfantului Sava cel Sfintit
si al chinoviei Sfantului Eftimie era ca in cursul acestei mese sa se
acorde o dispensa de vin si untdelemn intru cinstirea sfantului zilei,
dar Typikon-ul tiparit precizeaza ca a fost desfiintat din pricina
respectului datorat primei saptamani a Postului Mare.
Ieromonahul Makarios Simonopetritul
SF. TEODOR TIRON SI MARIE MAGDALENA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.