Noi ortodocsii ii cinstim pe sfinti ca sa laudam pe Hristos, a Carui lucrare si-a dovedit eficienta prin rodirea sa in ei; ii cinstim, cinstind criteriul dupa care trebuie sa lucram si noi. Cerem ajutor sfintilor, Maicii Domnului, socotindu-ne smeriti fata de ei, si convinsi ca noi insine nu putem avea o atat de mare ascultare de la Dumnezeu ,pentru ca nu suntem atat de smeriti ca ei.
14 decembrie 2010
Parintele Cleopa si INIMA DE MAMA
Care-i cel dintai si cel mai de folos gand al omului in viata asta si ce-i trebuie omului ca sa se mantuiasca?
Pe langa credinta dreapta ii trebuie aceste trei lucruri, dupa invatatura Sfintilor Parinti: sa aiba catre Dumnezeu inima de fiu, catre sine minte de judecator, iar catre aproapele sa aiba inima de mama.
Iata, asa trebuie sa fim noi, fiii lui Dumnezeu dupa dar! Noi avem darul punerii de fii prin dumnezeiescul Botez. Biserica este mama noastra duhovniceasca, care ne-a nascut pe toti prin apa si prin Duh. Prin dumnezeiescul botez avem punerea de fii, darul infierii, fii dupa dar ai lui Dumnezeu, nu dupa fiinta, ca dupa fiinta numai unul este, Hristos.
Dar daca suntem fiii lui Dumnezeu dupa dar si daca zicem lui Dumnezeu: “Tatal nostru, Care esti in ceruri”, apoi cum este un fiu adevarat al unui parinte pe pamant? Un copil adevarat, care intr-adevar iubeste pe tatal sau si nu cu viclenie, ci cu toata inima, el se teme tare sa nu-l mahneasca pe tatal sau, nu de frica, ci ca nu cumva sa-l supere pe cel care i-a dat fiinta si l-a nascut si l-a crescut.
Indata ce a gresit acest copil, alearga la tata si isi cere iertare. “Iarta-ma, tata, ca am gresit!” Si-i foarte bucuros cand tata il iarta si-i spune: “Dragul tatei, fii atent, sa nu mai gresesti!” Asa trebuie sa avem si noi grija fata de Tatal nostru cel din ceruri.
Noi suntem fiii lui Dumnezeu dupa dar, fiii Tatalui Ceresc. Avem un Parinte acolo Care priveste spre toate popoarele lumii, cum zice psalmul: Ochii Lui spre neamuri privesc. Genele Lui cerceteaza pe fiii oamenilor (Psalm 10, 4 ). Iar Mantuitorul ne invata: Voi tata sa nu numiti pe pamant! De ce ? Unul este Tatal vostru, cel din ceruri (Matei 23, 9).
Ai auzit ca Tatal are toata zidirea cea de sub cer si cea din cer; Tatal, Care a facut toate din cer si de pe pamant. Deci cand il suparam, macar atat respect sa avem, cum are un copil cuminte catre tatal sau, ca, indata ce-a gresit, isi cere iertare. Aceasta ne trebuie si noua ca o conditie a mantuirii.
Sa avem catre noi minte de judecator. Cum? Sa ne judecam pe noi totdeauna: “Ce gandim noi, ii place lui Dumnezeu? Ce vorbim noi, ii place lui Dumnezeu? Ce facem noi acum, ii place lui Dumnezeu? Ce intentionam noi, oare ii place lui Dumnezeu?” Si daca constiinta, care este oglinda sufletului, ne spune ca nu, atunci sa incetam de a gandi aceste lucruri, de a le vorbi si de a le pune in plan sa le facem.
Aceasta inseamna sa se judece omul pe sine, ca auzi ce spune dumnezeiasca Scriptura: De se va judeca omul pe sine, nu mai cade in judecata lui Dumnezeu (1Corinteni 11, 31). Si daca iti spune constiinta ca da, atunci este bine, caci avem marturia constiintei noastre bune. Apoi sa avem stiinta gandului curata despre ceea ce gandim sau vorbim sau facem.
Al treilea plan spre mantuire si datorie prea mare si sfanta este sa avem catre aproapele inima de mama. Asa se cere, sa iubim pe toti oamenii din lumea asta, precum o mama isi iubeste pe toti copiii la fel.
O mama buna, care-i adevarata mama, daca ar avea si zece copii, ea tine la toti deopotriva. O mama buna este ca o closca, care, ati vazut, chiar daca are 30 de pui, si numai unul daca i-l iei, iti sare in cap. De ce? Este tot al ei. Asa face si o mama buna!
Ea cand pune mana pe varga si loveste copilul, mai tare o doare pe dansa decat pe copil. Ea il loveste cu atata mila! Si, ca sa nu se faca rau, il bate cu varguta. Si nu-l bate din ura, ci din dragoste il bate, ca sa se faca bun. Este un proverb crestinesc: “Unde da mama, creste!” Ea din dragoste cearta pe copii si foarte mult ii iubeste. Uneori se manie, se face ca-i ocaraste, pune mana pe varga, in tot chipul, ca sa-i faca buni. Cearta si pe cei buni si pe cei rai, dar in vreme de primejdie uita toate. Care este adevarata mama, isi pune sufletul pentru toti.
Si daca ar avea unul betiv, rau, injurator si n-o asculta, Doamne fereste, daca l-ar vedea ca a intrat in apa si se ineaca, sau in foc, sare dupa dansul! Moare odata cu dansul ca sa-l scoata. Nu mai tine minte ca l-a suparat. Uita toate, uita ca a necajit-o. Moare pentru dansul. Cand striga: “Mama, nu ma lasa”, ea uita totul.
Pentru ce ? Ca-i mama adevarata, iar copilul este rupt din inima ei si nu poate sa-l lase, cand il vede in necaz.
Iata asa trebuie sa facem si noi. Tot omul din lume este aproapele nostru. Cum face o mama buna, care isi pune sufletul pentru copii, asa trebuie sa iubim si noi pe toti deopotriva si sa ne punem sufletul pentru ei. Sa fim exact ca o mama buna cu toti, si cu cei buni si eu cei rai; sa nu facem deosebire, sa-i iubim pe toti ca pe noi insine.
In aceasta privinta o sa va spun o istorioara cu inima de mama, ca sa vedeti pana unde merge inima de mama.
Era o biata mama tanara. A murit sotul ei in razboi cu persii. Era din Grecia si i-a ramas un copilas. Ea, femeie serioasa, cu frica lui Dumnezeu, a hotarat in inima ei sa nu se mai casatoreasca. A dus viata cinstita, in curatie, in post, in milostenie, in cercetarea bisericil si a crescut copilasul asta. Toata mangaierea ei era copilul. Asa l-a crescut biata mama dintr-o faramatura de carne, cu multa dragoste, ca o mama cand are unul singur si cand nu are, mai ales, nici sot. L-a invatat scoala, ma rog, tinea la el ca la ochii din cap. Dar, crescand copilul, crestea si grija mamei.
Asa a trecut tineretea copilului si a facut armata. Mama, pana la armata, l-a crescut ca pe o fata mare in casa ei. Era cel mai cinstit din tot satul, cel mai cuminte. Nici un cuvant n-a zis impotriva mamei, nici n-a mahnit-o vreodata; nimic nu facea ceva fara sfatul mamei. Dar, o, rautatea lumii! Cand a venit din armata, i s-a schimbat mintea. A inceput sa nu mai asculte de mama. A inceput sa nu-si mai arate dragostea fata de mama ca mai inainte; se ducea seara prin sat si venea tot mai tarziu. Mama se topea de scarba acasa. Aprindea candela la Maica Domnului si facea metanii: “Maica Domnului, pazeste-l!” Si cand venea Ioan mai tarziu, ca Ioan il chema, il zicea:
- Dragul mamei, Ioane, unde ai stat tu asa de tarziu, ca mare scarba am avut? Uite, ai mancare calda, ai camera ta grijita. Eu am plans, ca tu n-ai frati; te vei fi intalnit cineva, ai fi gresit sau niste oameni rai te-or bate.
Dar el a inceput, ca niciodata, sa vorbeasca impotriva:
- Mama, lasa-ma in pace! Ce ma pazesti ca pe copii? De acum inainte eu stiu sa ma port in lume!
Niciodata nu vorbise el asa. Mama se topea cand auzea.
– Vai de mine, dragul mamei! Dar eu pentru ca te urasc iti spun asta? Eu te iubesc! Dar ma tem, ca numai pe tine te am, singura mea nadejde! Daca nu te mai vad, mai bine sa mor si eu!
Sa vedeti ce s-a intamplat. In satul vecin era o fata rea, blestemata, trageau mai multi. A inceput sa se duca si el acolo. Mama-sa nu stia nimic.
- Unde te duci tu? l-a intrebat ea. Eu am auzit ca te duci la vrajitoarea aceea. Vai mie, mai bine muream, decat sa aud aceasta!
El, in loc sa asculte, a zis :
- Lasa-ma, mama! Ce ma pazesti? Eu stiu sa-mi port caciula de-acum!
Niciodata in viata nu vorbise asa cu mama lui. Iar ea se topea de plans, ca nu mai avea ce sa-i faca. Ce s-a intamplat? Blestemata aceea de vrajitoare a auzit de la altii ca mama lui nu-l lasa sa vina pe la dansa. Odata, mergand el la casa ei, i-a spus:
– Ia asculta, mai! Sa-mi spui drept, pe cine iubesti mai mult ? Pe mine sau pe mama ta?
El, fermecat la minte de muierea aceea blestemata, sta oleaca si zice:
– Pe tine te iubesc mai mult!
– Eu nu cred! a zis ea. Du-te acasa si, daca ma iubesti pe mine mai mult decat pe maica-ta, in noaptea asta sa vii cu inima mamei tale la mine! Faci asa sau nu? A stat oleaca si, indemnat de satana, a zis:
– Si aceasta o fac!
Si s-a dus din fata ei si a venit acasa. Mama, saraca, ii pregatise mancarea, ii incalzise camera si plangea la Maica Domnului sa-l aduca sanatos acasa. Iata ce pregatea mama pentru dansul si iata ce pregatea el pentru mama lui! Ce contrast era aici? Ce faradelege nemaipomenita? Mama il astepta plangand, sa-l pazeasca Dumnezeu de primejdii si el vine sa-i scoata inima. Vine acasa. Trecuse de miezul noptii. Mama i-a iesit in cale:
– Dragul mamei, dar acum se vine? Vai, multa grija am avut de tine!
El nu vedea nimic. Se uita in stanga si-n dreapta prin casa, dupa cutit. Si vede cutitul cel mare din bucatarie. Ia cutitul in mana, o ia pe mama de grumaz, sa nu racneasca, si o junghie in inima. Biata mama s-a dus! Sangele a inabusit-o, s-a stins mama cea scumpa, care se jertfea pentru el! Ce-a facut? Auzi pana unde l-a dus satana! A spintecat sanul stang al mamei, a scos inima mamei, a pus-o intr-un castron, a spalat-o de sange, a imbracat-o pe mama-sa cu haine de moarte, a culcat-o pe pat, a incuiat usa si a luat inima mamei lui in basma si a pornit prin padure sa o duca vrajitoarei, ca sa-i arate ca o iubeste mai mult. Ati vazut, cand merge un om repede prin padure, daca-i padurea deasa, te lovesc crengile. El mergea repede, ca pana la ziua sa vina inapoi, sa nu afle nimeni crima pe care a facut-o, si totodata s-o incredinteze pe aceea ca o iubeste mai mult decat pe mama lui. Mergand el repede cu inima mamei intr-o basma alba, o creanga din padure s-a arcuit si l-a lovit peste ochiul drept; si-l durea si a pus mana la ochi. Atunci aude din inima mamei, care era in basmaua alba: “Puiul mamei, te doare rau?”
Atunci de abia s-a trezit el! “Vai, mama, cum am ajuns pana aici? Unde sunt eu? Unde ma duc? Mama scumpa, mama buna, cum ti-am scos inima ta de la loc si inca te mai doare pentru durerea ochiului meu?” Si a inceput a plange groaznic. Atunci a vazut ca-i fermecat si s-a intors inapoi, cand a auzit glasul mamei din inima : “Puiul mamei, te doare rau?”
A venit acasa – mai era un ceas-doua pana la ziua -, a desfacut pieptul mamei, a pus inima la locul ei si apoi a inceput sa strige tare ca a murit mama lui. Se facea ziua si au auzit vecinii.
– Ce-i, mai Ioane?
– A murit mama!
– Dar cum se poate?
– Mama mea a murit! Mama mea a murit!
A venit lumea sa-l mangaie, dar el nu se putea mangaia, ca mai era un semn dumnezeiesc. Din sfert in sfert de ora, unde se ducea, auzea glasui mamei: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?” Cand auzea glasul mamei, era cea mai grea pedeapsa pentru el! Atunci toata lumea se mira, oare de ce plange el asa de tare disperat dupa mama, ca de obicei barbatii sunt mai tari de fire! Dar el stia de ce plange, ca auzea glasul mamei, care il mustra cu mila: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?” Ce s-a intamplat? S-a dus repede la doua batrane si le-a adus sa o scalde pe mama. Cand a scaldat-o, a vazut ca este junghiata in inima:
– Mai Ioane, mama ta a fost junghiata!
El, cand a auzit, s-a topit de plans, ca stia cine a junghiat-o. A imbracat-o, dupa trei zile a inmormantat-o; dar el, in loc sa se linisteasca, mai tare plangea si bocea, incat toata lumea zicea: ” Iata cat de mult a iubit el pe mama lui !” Dar el stia si auzea glasul mamei mereu, mereu, care il mustra si zicea: “Dragul mamei, de ce m-ai omorat?” Dupa ce si-a pus mama in mormant si-a adus aminte si zicea, plangand, in casa: “Mama scumpa, mama buna, cum te luptai tu cu mine! Cum te luptai sa ma scoti din ispite, sa ma duci la manastire, si acum am ramas singur”.
Ce-a pus Dumnezeu in mintea lui? Sa se duca singur la un duhovnic de manastire si sa se spovedeasca: “Ma duc, ca mama saraca voia sa ma scoata din ispite si eu nu cunosteam atunci Ma duc eu!” A incuiat usile si s-a dus la un mare duhovnic al unei manastiri si a cazut cu fata la pamant :
– Parinte, eu sunt cel mai rau om din lume, cel mai mare criminal!
Batranul l-a linistit, i-a citit molitfa de spovedanie, l-a spovedit, si el i-a spus duhovnicului cum a omorat pe mama lui buna. Iar duhovnicul, om intelept, i-a zis:
– Fiule, nu te deznadajdui de mantuirea ta! Dar sa stii ca cine omoara pe mama sau pe tata, treizeci de ani nu poate lua Sfintele Taine!
- Parinte, a zis el, dar altceva se intampla. Aud glasul mamei de cateva ori pe ceas, care zice: “Puiul mamei, de ce m-ai omorat?”
Si a zis duhovnicul :
– Tot bine vrea sa-ti faca, ca sa-ti aduci aminte de crima pe care ai facut-o si sa te pocaiesti, ca macar, daca nu te-a avut in lumea asta, sa fii cu dansa dincolo!
- Cum sa ma pocaiesc, parinte?
– Iata cum, fiule. Daca vrei sa te faci calugar, canonul se scade la jumatate, adica la 15 ani!
- Ma duc! Nu-mi mai trebuie casatorie, numai sa ma ierte Dumnezeu!
- Du-te, fiule, plange-ti pacatul si te va ierta Dumnezeu!
– Ma duc, parinte!
A vandut toate, si-a luat doua randuri de haine, a dat casa de pomana la o vaduva si s-a dus la o manastire de pe malul Iordanului. Aici a batut in poarta.
- Ce doresti, frate?
- Am venit sa-mi plang pacatele! Oare ma primeste parintele staret aici?
- Primim, doar manastirea este spital duhovnicesc pentru orice pacatos! Manastirea ii vindeca pe toti!
L-a primit, si ca nou incepator l-a pus la incercare la cele mai grele ascultari. La bucatarie, la trapeza, la gradina, la ingrijirea bolnavilor, la slujba dobitoacelor. El facea cu atata dragoste, si numai plangand, aducandu-si aminte de pacatele lui si cum si-a omorat mama.
Dar, pe masura ce se pocaia el in manastire si facea ascultare, glasul mamei venea mai rar. La cateva zile il mai auzea. Mai tarziu, la cateva luni, duhovnicul i-a spus:
– Cu cat glasul mamei vine mai rar, cu atat Dumnezeu se apropie de tine, ca mama vrea sa te aduca la cer, ca-i pare rau ca te-a pierdut in lumea asta! Ea tot mama a ramas!
– Parinte, a intrebat el, ce canon mai aspru sa fac eu ca Dumnezeu sa ma ierte mai repede?
– Fiule, sa mananci doar o data in fiecare zi mancare fara untdelemn trei ani de zile, sa faci cate cinci sute de metanii pe zi si sa zici psalmul 50 de cate ori vei putea mai mult pe zi.
– Fac, parinte!
Pe langa ascultarea grea, numai sambata si Duminica venea de doua ori la masa, in celelalte ziie manca o data in zi, mancare fara untdelemn, vin nu gusta deloc si a facut trei ani acest canon.
Calugarii se minunau de dansul, cu cata dragoste face ascultare si canon, ca ei nu stiau taina lui: “Mai, acela are dar de la Dumnezeu, ca zilnic plange !”
La trei ani de zile, inainte de Florii, a venit el la duhovnic sa se marturiseasca. Iar duhovnicul i-a spus :
– Frate Ioane, cum mai stai? Mama te mai cerceteaza?
– Parinte, mai rar. Parca as dori s-o aud mai des, dar mai rar se aude!
El a slabit de atata post. Trei ani de zile mancare fara untdelemn, cinci sute de metanii pe zi si ascultarea grea in manastire, si atunci a zis duhovnicul :
- Frate Ioane, iata vine saptamana Sfintelor Patimi. De la Florii pana in ziua de Pasti sa nu gusti nimic, nici apa, nici mancare, iar in sambata Pastilor sa vii la mine.
Si a venit in sambata Pastilor foarte slabit, dar vesel oarecum, ca Duhul Sfant, dupa masura pocaintei, il bucura.
– Iata, frate Ioane, noi mergem la slujba invierii la noapte, tu insa sa nu vii la biserica.
– Dar ce sa fac, parinte?
– Du-le in chiliuta ta, pregateste-ti candela, pune-i untdelemn, pune fitil si n-o aprinde. Roaga-te la Dumnezeu si pomeneste si pe mama ta, ca ea este martira si are mare trecere la Dumnezeu sa te ajute cu rugaciunea. Si daca va fi un semn si ti se va aprinde candela singura, sa stii ca te-a iertat Dumnezeu si mama ta de tot pacatul.
El s-a dus in chilie – nu mancase de la Florii nimic -, s-a pus cu fata la pamant si a inceput sa se roage: “Doamne, Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatosul, pentru rugaciunile Preasfintei Maicii Tale si ale mamei mele !”
Si asa s-a rugat patru ceasuri, cu multe lacrimi si, vazand ca nu-i nici un semn si trebuia sa iasa cu Invierea, s-a aruncat in chipul crucii si striga cat putea la Mantuitorul, la Maica Domnului si la mama lui sa-l ierte si sa-i dea un semn de mangaiere ca l-a iertat.
Cand se trageau clopotele pentru inviere si toti calugarii ieseau afara, deodata, o lumina dulce a umplut chilia lui si s-a aprins candela singura, iar de la sfintele icoane s-a auzit un glas : “Puiul mamei, te-am iertat!”
Dupa atata jertfa, mama buna, tot mama a ramas! In loc ca el sa faca treizeci de ani de pocainta sau cincisprezece in manastire, in trei ani de zile mama l-a iertat. L-a adeverit prin aprinderea candelei. Dupa ce a omorat-o, dupa ce a suferit martiriul din mana lui, ea tot cu inima de mama a ramas.
Iubiti credinciosi, v-am spus aceasta ca sa va fie mila unul de altul. Acestea sa le tineti: Sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, catre noi, minte de judecator, si catre aproapele, inima de mama!
Oricine ne-ar gresi, sa-l iertam; si cum este o mama buna care iarta pe toti, asa sa iertam si noi. Daca ar fi asa, pe fata pamantului, sa se iubeasca toti unii cu altii cum iubeste mama pe copii, pamantul s-ar face cer, s-ar face rai, n-ar mai fi judecati, n-ar mai fi morti, n-ar mai fi razboaie, n-ar mai fi tulburari, ci ar fi mila si indurare si bucurie in toata lumea.
Dumnezeu, Cel in Treime inchinat, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si cu ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca, sa ne ajute si noua pacatosilor sa tinem minte aceasta invatatura, ca sa avem catre Dumnezeu inima de fiu, catre noi sa avem minte de judecator, si catre aproapele, inima de mama. Amin.
Sursa: sfaturiortodoxe – Parintele Cleopa
Labels:
Părintele Cleopa Ilie,
PILDE
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Arhivă blog
-
►
2024
(424)
- ► septembrie (43)
-
►
2023
(534)
- ► septembrie (51)
-
►
2022
(474)
- ► septembrie (35)
-
►
2021
(287)
- ► septembrie (5)
-
►
2020
(325)
- ► septembrie (14)
-
►
2019
(235)
- ► septembrie (1)
-
►
2018
(234)
- ► septembrie (12)
-
►
2017
(162)
- ► septembrie (9)
-
►
2016
(53)
- ► septembrie (7)
-
►
2015
(104)
- ► septembrie (5)
-
►
2014
(176)
- ► septembrie (27)
-
►
2013
(178)
- ► septembrie (11)
-
►
2012
(260)
- ► septembrie (16)
-
►
2011
(406)
- ► septembrie (17)
-
▼
2010
(281)
-
▼
decembrie
(47)
- INVATATURI..CRESTINE
- MINUNI CONTEMPORANE ALE SFANTULUI NICOLAE
- AL 4-LEA MAG
- Cuptorul smereniei Arsenie Boca
- Ce n-ar vrea să facă omul
- Condiţiile milosteniei
- RUGACIUNE..
- PĂRINTELE PORFIRIE.... Despre metanii
- Sfântul Ierarh Calinic
- O MINUNE A PARINTELUI ILIE LACATUSU
- SFÂNTUL DIN INIMA HAȚEGULUI – PR. ARSENIE BOCA
- O PICĂTURĂ
- TATAL MILIONAR
- Parintele Cleopa si INIMA DE MAMA
- PARINTELE CALCIU DESPRE ISPITELE LUMII DE ASTAZI
- Anul 2012 si schimbarile majore prin care trecem
- A VINDECA CU PUTERE,, A VINDECA CU IUBIRE
- POVESTI SUFI
- Un bun prilej de a multumi celor ce iti sant aproa...
- 10 lectii invatate de la ingeri
- Taina Sfintei Spovedanii
- Cum l-am cunoscut pe Sfantul Nectarie
- Pomul Crăciunului - George Coşbuc
- Fragment din textul “Basmul din Carpaţi”, publicat...
- Copil inviat din morti de parintele Mihail de la M...
- PAPUCEII SF SPIRIDON SI MINUNILE LUI
- Marturia staretului Manastirii Sfantul Sava despre...
- SFÂNTUL GLUMEŢ
- SFANTA MUCENITA FILOFTEIA..
- Sf Mc FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ
- Cum m-a vindecat Părintele Argatu de argintul viu!
- Sfantul Ierarh Nicolae
- MINUNEA SF NICOLAE
- Legenda lui Mos Nicolae
- EPISTOLIA DOMNULUI
- SFANTA MUCENITA VARVARA
- Istoria Sfatului Nicolae
- Este o zi oarecare,
- Parabola hoţiei şi a dezinformării
- FA_TI TIMP
- Cele sapte plansuri ale Sfantului Efrem Sirul
- Cele sapte plansuri ale Sfantului Efrem Sirul
- DOCTORUL
- Parintele Arsenie Papacioc
- Minunea de la mormântul Părintelui Arsenie Boca - ...
- Avva Arsenie:
- O rugaciune a Parintelui Sofronie de la Essex "
- ► septembrie (42)
-
▼
decembrie
(47)
CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?
Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, „darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.
Totalul afișărilor de pagină
Etichete
.
. Despre Evlavie
.RUGĂCIUNE
“Tâlcuire la Tatăl nostru”
ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI
ACATISTE
ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop
Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL
Acatistul Sfintei Cruci
Acatistul Sfintilor Brancoveni
Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
Adormirea Sfintei Ana
ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN
AGHIAZMA SAU APA SFINTITA
AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI
AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE
AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI
AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI
AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI
AICI SE GASESC SFINTE MOASTE
Alexandru Pesamosca
Arhanghelui Gabriel.
Arhiepiscop Justinian Chira
ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN
Articole Apopei Roxana
Articole Ioan Monahul
AUDIO..VISARION IUGULESCU
BISERICI
BUNA VESTIRE
CANOANELE SFANTULUI CALINIC
Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui
Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti
Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei
CARTI INTERESANTE
Cei patru Sfinţi Evanghelişti
CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL
Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia?
Citate
CUGETARI ORTODOXE
CUM SA NE RUGAM
CUVINTE DE FOLOS
Cuviosul Arhimd. Sofronie
Cuviosul Gherontie
Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie)
CUVIOSUL SERGHIE:
Cuviosul Tadei de la Vitovnita
Cuviosului Sofronie Saharov
DESPPRE VRAJI SI FARMECE
DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR
DESPRE AVORT
DESPRE ACATISTE SI PARACLISE
DESPRE APOCALIPSA
DESPRE BOALA
Despre Boboteaza
DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA.
Despre Clopote
Despre colivă
DESPRE CREDINTA
DESPRE CRUCE
DESPRE DIAVOL
DESPRE DRAGOSTE
Despre educatia crestina a copiilor
Despre Frică
DESPRE HAINELE PREOTESTI
DESPRE ICOANE
DESPRE INGER PAZITOR
Despre invidie
Despre iubire
DESPRE JUDECAREA APROAPELUI
DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
DESPRE LACRIMI
DESPRE LUMANARI
DESPRE MAICA DOMNULUI
DESPRE MANIE
Despre milostenie
DESPRE MOARTE
DESPRE OZN-URI
DESPRE PACAT
DESPRE POCAINTA
DESPRE POST
Despre PREOTUL DUHOVNIC
DESPRE RAI SI IAD
DESPRE RUGACIUNE
Despre Rugaciunea Inimii
Despre Sfanta Impartasanie
DESPRE SFINTELE MOASTE
DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur
DESPRE SMERENIE
DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM
DESPRE SUFLET
DESPRE TALISMAN
DESPRE TRUFIE
DESPRE URA
DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN
Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel
DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA
Drumul sufletului după moarte
DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR
Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon
Duminica Tuturor Sfintilor
ENIGMA MARAMEI VERONICĂI
EPISTOLIA DOMNULUI
Fuga in Egipt
ICOANA BIZANTINĂ
IER. SAVATIE BASTOVOI
IEROD. VISARION IUGULESCU
INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE:
Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului
Intampinarea Domnului
INTERVIURI
Intrarea Domnului in Ierusalim
INVATATURI
IZVORUL TAMADUIRII
ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI
Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului"
Lancea cu care a fost omorât Hristos
Legenda Sfântului Valentin
MANASTIREA HUREZU
MARGARITARE DUHOVNICESTI
MINUNEA DE LA SF.MORMANT
Minuni ale Sfantului Nectarie
MINUNI..
Mitropolitul Antonie al Surojului
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA
Nasterea Sf Ioan Botezatorul
O rugăciune de dimineaţă
OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM
PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST)
Parastasele și folosul lor
PARINTELE ADRIAN FAGETEANU
PARINTELE ARSENIE BOCA
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC
Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa
PARINTELE ILARION ARGATU
PARINTELE ILIE LACATUSU
PARINTELE IOSIF TRIFA
PARINTELE JUSTIN PARVU
Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre
Parintele Nichifor cel lepros
PARINTELE PAISIE AGHIORITUL
PARINTELE PETRONIU TANASE
PARINTELE PORFIRIE
PARINTELE SOFIAN BOGHIU
Parintele Teofil Paraian
PARINTELE VISARION IUGULESCU
Părintele Cleopa Ilie
Părintele Constantin Galeriu
Părintele Iulian de la Prodromu
Părintele Iustin Pârvu
Părintele Proclu Nicău
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE
Părintele Rafail Noica
Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276)
Pelerinaj Grecia 2017
Pelerinaj Israel
PILDE
PILDE CRESTINE
PILDE DIN PATERIC
POEZII
POEZII ..IISUS HRISTOS
Poezii cu Preot Ioan
POEZII DE ANDREI BOTOSANU
POEZII DE CAMELIA CRISTEA
Poezii de Costel Ursu
Poezii de Daniela Ibisin
Poezii de Doru Avram
Poezii de Eliana Popa
POEZII DE ILARION ARGATU
Poezii de Maria Pintecan
Poezii de Pr.Gabriel Militaru
Poezii de Preot Sorin Croitoru
POEZII DE RADU GYR
POEZII DE TRAIAN DORZ
Poezii de Valeriu Gafencu
Poezii de Vasile Militaru
Policarp si Laurentiu
POVESTIRE
POVESTIRI DIN PATERIC
POVESTIRI DUHOVNICESTI
POVESTITE DE SFINTI
Pr. Efrem Atonitul
PR. PAISIE OLARU
Preot
PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor
Preotul Andrei Constantin
PREVIZIUNI
Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani
PROFETII
Prohodul Domnului
Proorocul Moise
PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA
Pruncii Simeon şi Parascheva
Psalmi
Psalmul 50 (al lui David)
Psaltirea
PUSTNIC ONUFRIE
Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu
Rucăciune către sfinti
Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos
Rugaciune pentru bolnavii de cancer.
RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA
Rugaciunea Sfintei Cruci
RUGACIUNI
Rugăciune catre Sfantul Ilie
Rugăciune catre Sfantul Nectarie
Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului
RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA
Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul
Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan
Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL
Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII
Rugăciune de pocăinţă
Rugăciune pentru căsătorie...
RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN
Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina
Rugăciuni
Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii
Rusaliile
SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM
SARBATORI
Săpămana Patimilor
Sânzaienele
Schimbarea la Fată
SCOPUL VIETII CRESTINESTI
SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU.
Sf .Ghelasie de la Râmeţ
Sf ap Iacob al lui Zevedeu
SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR
Sf Gheorghe
Sf Ignatie
SF. IERARH ANTIM IVIREANU
Sf. Ignatie Teoforul
SF. IOAN DE LA PRISLOP
Sf. Mc. Calistrat;
Sf. Porfirie Bairaktaris
SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA
SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA
Sf.Ignatie Briancianinov
Sfanta Mucenită Tatiana
Sfanta Alina
Sfanta Ana
SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA
SFANTA DUMINICA
SFANTA ECATERINA
Sfanta Eugenia
Sfanta Evdochia
SFANTA FILOFTEIA
Sfanta Fotinii
SFANTA HRISTINA
Sfanta Iulia
SFANTA LITURGHIE
Sfanta Lucia
Sfanta Macrina
Sfanta Maria Egipteanca
Sfanta Maria Magdalena
Sfanta Marina
Sfanta Mucenita Haritina
Sfanta Mucenita Tecla
Sfanta Mucenită Tatiana
SFANTA PARASCHIVA
Sfanta Salomeea
Sfanta Teodora
Sfanta Varvara
Sfanta Veronica
SFANTA XENIA
Sfantul Mc Ioan Valahul
SFANTUL ADRIAN
Sfantul Alexandru
Sfantul Andrei - Apostolul romanilor
Sfantul Andrei Rubliov
Sfantul Antonie de la Veria
Sfantul Ap.Timotei
SFANTUL APOSTOL ANDREI
SFANTUL APOSTOL IOAN
Sfantul Apostol si Evanghelist Matei
Sfantul Apostol Tadeu
Sfantul Apostol Toma
Sfantul Calinic de la Cernica
SFANTUL CRISTIAN
Sfantul Cuvios Patapie
SFANTUL DANIIL SIHASTRUL
Sfantul Dimitrie al Rostovului
Sfantul Dobri Dobrev
SFANTUL DUMITRU
Sfantul Efrem Cel Nou
Sfantul Efrem Katunakiotul
Sfantul Eftimie cel Mare
Sfantul Emilian
Sfantul Ermolae
Sfantul Fanurie
SFANTUL GHEORGHE
Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN
Sfantul Gherasim din Kefalonia
Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul
SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL
Sfantul Haralambie
SFANTUL IERARH PARTENIE
Sfantul Ierarh Vasile cel Mare
SFANTUL ILIE
Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava
SFANTUL IOAN DAMASCHIN
Sfantul Ioan de Kronstadt
SFANTUL IOAN RUSUL
SFANTUL IOAN SCARARUL
SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS
Sfantul Isidor din Hios
Sfantul Isidor Pelusiotul
Sfantul Iuda
Sfantul Iuliu Veteranul
Sfantul Lazăr din Betania
SFANTUL MARCU ASCETUL
Sfantul Maxim Mărturisitorul
SFANTUL MINA
SFANTUL MUCENIC EUSTATIE
Sfantul Mucenic Gheorghe
Sfantul Mucenic Polieuct
Sfantul Mucenic Procopie
SFANTUL MUCENIC TRIFON
Sfantul Nechifor Leprosul
SFANTUL NECTARIE
SFANTUL NICOLAE
Sfantul Nicolae Steinhardt
Sfantul Nil Dorobantu
SFANTUL PANTELIMON
Sfantul Parinte Vichentie Malău
Sfantul Policarp
Sfantul Prooroc Iona
Sfantul Sava cel sfintit
SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT
SFANTUL SERAFIM DE SAROV
Sfantul Serafim de Virita
Sfantul Simeon Stalpnicul
SFANTUL SPIRIDON
SFANTUL STEFAN
Sfantul Stefan cel Mare
SFANTUL STELIAN
Sfantul Teodor Studitul
Sfantul Teodor Tiron
Sfantul Teodosie cel Mare
Sfantul Teodosie de la Brazi
SFANTUL TIHON DE ZADONSK
Sfantul Valentin (ORTODOXUL)
SFANTUL VASILE
SFANTUL VICTOR
Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou
SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA
SFATURI CRESTINE
SFATURI DE LA PARINTELE IOAN
SFATURI DUHOVNICESTI
SFATURI PENTRU ANUL NOU
Sfaturi pentru suflet
SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ
Sfăntul Mercurie
SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA
Sfânta Muceniţă Agnia
SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI
Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale
Sfânta Salomeea
Sfânta Teodora de la Sihla
SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV
Sfântul Siluan Atonitul...
Sfântul Antonie cel Mare
Sfântul Apostol Filip
SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU
Sfântul apostol Luca
Sfântul apostol Luca al Crimeii
Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan
Sfântul Ciprian si Iustina
SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie)
SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI
Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul
Sfântul cuvios Memnon
SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE
Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ
SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS
Sfântul Efrem Sirul
Sfântul Gheorghe Hozevitul
Sfântul Grigorie de Nyssa
Sfântul Grigorie Palama
Sfântul Ierarh Eumenie
Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou
SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ
Sfântul Ioan Botezătorul
SFÂNTUL IOAN CARPATINUL:
Sfântul Ioan Evanghelistul
Sfântul Ioan Gură de Aur
Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Sfântul Ioan Rilă
SFÂNTUL ISAAC SIRUL
SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT
Sfântul Moise Etiopianul.
SFÂNTUL MUCENIC CALINIC
Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae Velimirovici
Sfântul Pahomie
SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA
SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833
SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN
Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist
Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei
SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN
Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie
SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL
SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU
Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina
SFINTELE PASTI
SFINTELE TAINE
SFINTI
Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel
Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea
SFINTII APOSTOLI
SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL
SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL
Sfintii Atanasie si Chiril
SFINTII CHIR SI IOAN
SFINTII CONSTANTIN SI ELENA
Sfintii Cozma si Damian
Sfintii impărati Constantin si Elena
Sfintii Inchisorilor
SFINTII IOACHIM SI ANA
Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah.
Sfintii Martiri Brâncoveni
Sfintii Marturisitori Ardeleni
Sfintii Mihail si Gavril
Sfintii Români
Sfintii Simeon si Ana
Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan
Sfintii Varsanufie si Ioan
Sfintii Zilei
Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie)
Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana
SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR
Sfînta Mare Muceniţă Irina
Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea
SINUCIGAŞII
SOBORUL MAICII DOMNULUI
Soborul Sfinților 70 de Apostoli.
TAINA CASATORIEI
TAINA SFINTEI SPOVEDANII
TEODORA DE LA SIHLA
TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE
TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI
TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII
Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare
VALERIU GAFENCU
VAMEȘUL ȘI FARISEUL
VAMILE VAZDUHULUI
Versuri de Horațiu Stoica
VIATA LUI IISUS HRISTOS
Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos
VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.