Sfantul Dumitru: Minighid spiritual de datini, superstitii si credinte romanesti!

Descopera care sunt traditiile, obiceiurile si credintele romanesti stravechi legate de sarbatoarea sfantului Dumitru!

Astazi, 26 octombrie, crestinii ortodocsi de pretutindeni celebreaza o mare sarbatoare, cea a Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, sarbatoare cunoscuta in popor si drept Sanmedru sau Samedru. In traditia populara romaneasca, exista o sumedenie de obiceiuri legate de aceasta indragita sarbatoare. Ti le prezentam astazi sub forma unui minighid de datini si credinte romanesti:

Traditii si obiceiuri de Sfantul Dumitru

In traditia populara romaneasca, anul complet se afla sub patronajul a doi mari sfinti, sfantul Gheorghe – ce patroneaza primele 6 luni ale anului si sfantul Dumitru – ce patroneaza ultimele 6 luni ale anului. Se spune in popor ca "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii." De asemenea, in traditia pastorala straveche, sfantul Dumitru este cel care protejeaza pastorii si turmele de oi, dar si gospodariile si pe oamenii cu frica lui Dumnezeu. Se crede ca sfantul desfrunzeste padurile si deschide portile iernii, usuca multe din plantele pamantului si face astfel incat caldura sa se ascunda in pamant. La polul opus, sfantul Gheorghe infrunzeste natura, da drumul caldurii si incuie portile iernii. Tot in aceasta zi, turmele pot sa pasca nestingherite pe orice pamant deoarece ziua Sfantului Dumitru este singura zi din an in care hotarele sunt libere.

Sarbatoarea sfantului Dumitru marcheaza trecerea la zilele friguroase si odata cu aceasta sarbatoare, iarna isi poate intra oricand in drepturi. Se crede din batrani este bine sa nu rupi din gradini florile care au ramas neculese si sunt inca frumoase, in fire. Daca nu ai facut-o pana la aceasta sarbatoare, este indicat sa nu le mai culegi deloc. Ele aduc alinare sufletului celor care au parasit aceasta lumea. Totodata, in Bucovina este considerat de rau augur sa semeni usturoi odata ce a trecut sarbatoarea Sfantului Dumitru. Se crede ca astfel atragi ghinionul si paguba asupra ta cu propriile maini.

Totodata, in multe colturi ale tarii, exista traditia aprinderii Focului lui Samedru. Sunt focuri mari, speciale, ce se aprind si au puteri speciale numai de aceasta sarbatoare. Focul din ziua sfantului Dumitru este considerat ca fiind sacru si purificator. El este investit totodata cu functii de protectie impotriva relelor si a necazurilor celor grele, avand un rol apotropaic. In acelasi timp, focul lui Samedru tine la distanta fiarele neimblanzite ale padurilor, lupii care ar cuteza sa se apropie de oameni si de gospodarii cu gand rau sau de paguba.

Atunci cand vapaia focului isi pierde din intensitate si se domoleste, tinerii dantuiesc in jurul lui, sar peste foc, chiuie, canta si joaca. Acest obicei le aduce speranta si credinta ca isi vor gasi aleasa/ alesul harazit de Dumnezeu intr-un timp cat mai scurt. Una peste alta, se crede ca vor fi sanatosi si voiosi tot anul urmator si ca Dumnezeu ii va feri de boala, foc si nenorociri. Mai mult, in vai se arunca roti de foc, facute din paie aprinse, cu scopul de a “descuia” iarna.

Pe de alta parte, batranii satului au datoria de a pastra un carbune stins, ramas de pe urma focului si de a-l arunca in gradina. Ei procedeaza intr-un mod similar si cu cenusa ramasa, raspandindu-o in cele patru colturi ale gradinii sau peste campuri, in speranta ca va fi rost de abundenta si de rod peste pamanturile respective.

Si gospodinele satelor au un rol important in aceasta zi sfanta si o datorie deloc de neglijat. Ele trebuie sa imparta copiilor mere, nuci, covrigi si poame uscate, dar si grau fiert in lapte oamenilor mari pentru a fi spre odihna celor adormiti. In Dobrogea, “datina saiegiilor” este inca pastrata. Pe aceste meleaguri, exista traditia reunirii flacailor satului si a colindarii ulitelor sale in timp ca canta din fluiere si cavale, iar unul dintre ei se imbraca intr-o cadana seducatoare.

Ziua Sfantului Dumitru este perceputa in traditia populara romaneasca ca zi a Soroacelor. Este bine, ca chiar recomandat, sa nu te prinda cu datorii si imprumuturi neachitate ori altfel risti sa le platesti indoit. Invoieste-te, tocmeste-te. Acum este momentul. Si este cu noroc.

O parte din traditiile si superstitiile sarbatoriii de Sfantul Dumitru sunt si cele legate de vreme. Se fac nenumarate previziuni legate mai ales de felul iernii care va veni. Ciobanii obisnuiesc sa intinda un cojoc in mijlocul turmei de oi, dand atentiei mioarei care se va aseza pe el. O mioara cu blana de culoare neagra inseamna o iarna indelungata si blanda, putin friguroasa. O mioara cu blana alba este semn de iarna lunga si grea, cu geruri si viscol naprasnic, dar si cu nameti mari.

Totodata, in prezicerea vremii este luat in considerare si traseul turmelor de oi din dimineata sfantului Dumitru. Daca in dimineata sarbatorii, atunci cand ies din tarc, mioarele o iau inspre sud – este semn de iarna capricioasa. Daca se indreapta inspre nord, atunci iarna va fi usoara si nu ii va impovara pe oameni. In plus, daca in noaptea Sfantului Dumitru este luna plina, iar cerul este acoperit de nori, se crede ca va veni o iarna friguroasa. Daca in schimb cerul este senin, iarna va fi si ea la fel. Se spune totodata ca ploaia in ziua sfantului Dumitru prefigureaza o iarna grea si nabadaioasa.

Tot batranii sunt cei care spun ca in preajma acestor zile sfinte de sarbatoare, natura lasa ‘semne’. Daca in octombrie, cad multe funze din copaci – este interpretat drept semn al rodniciei anului urmator. Daca in schimb, frunzele intarzie sa cada in octombrie sau cad intr-un numar restrans – iata un semn al unei toamne indelungate si al unei ierni grele. In acest caz, se crede ca anul urmator va fi plin de omizi.

Tine aceasta sarbatoare cum se cuvine si sfantul Dumitru te va proteja si va avea grija de tine cu voia lui Dumnezeu. In plus, turmele tale vor fi la adapost de atacurile lupilor, intrand si ele sub protectia sfantului. Mai tine cont si de faptul ca nu este permis sa te pieptani sau sa pieptani in aceasta zi. In credinta populara este pericol de lupi si de mari primejdii.

Un alt obicei romanesc stravechi, mai putin cunoscut de cei de la orase, este cel al taierii coamei cailor tineri, de pana in 3 ani. Se spune ca acei cai a caror coama va fi taiata in preajma sarbatorii sfantului Dumitru vor avea o coama frumoasa si bogata si vor fi sprinteni ca gandul si ca vantul.

Mai trebuie sa stiti ca pe 27 octombrie este celebrat un alt sfant important, sfantul Dimitrie cel nou de la Bucuresti (Dimitrie Basarabov), patronul Bucurestiului.

http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/12566/tr...