Astăzi este sărbătorită Sfânta Mihaela, o sfântă muceniță din secolul trecut.
Viata Sfintei Mucenite Mihaela (28 septembrie)
(Sf. Mihaila, dupa o traducere mai exacta, din rus. Михаила)
Preacuvioasa Mucenița Mihaila (în lume Marfa [Марфа] Ivanovna Ivanova) s-a născut în 1867, într-o familie de țărani din satul Ivanino, regiunea Ruzsky, din apropierea Moscovei. În tinerețe, a intrat în Mănăstirea Kazanski, inființată pe lângă satul Golovino în 1876 de negustorul din Moscova Nikita Ignatievici Sidorov. La începutul secolului al XX-lea, aici au intrat in monahism peste o sută șaptezeci de vietuitoare. După ce ateii militanți au ajuns la putere, mănăstirea a fost închisă și s-a construit un sanatoriu in locul ei, dar maicile nu au părăsit zidurile mănăstirii. Sora Marfa a rămas să locuiască în satul Golovino, a mers să se roage în fosta biserică a mănăstirii și a spălat vase la bucataria din sanatoriu. Astfel, ea a locuit aici timp de cinci ani, până când autoritățile au început să concedieze surorile și maicile din sanatoriu, iar multe dintre ele au trebuit să se stabilească în cele mai apropiate sate sau să se mute la Moscova.
Părintele duhovnic al Marfei si a multor altor surori și maici din mănăstirea Golovino a fost arhimandritul Ambrozie (Astahov), care, după închiderea mănăstirilor, s-a stabilit în satul Aksinino, districtul Krasnogorsk, regiunea Moscova. La începutul anilor treizeci, el a tuns-o în monahism pe Marfa Ivanovna cu numele de Mihaela (Mihaila). Avea deja experiența unei vieți monahale și a devenit o monahie disciplinată și evlavioasă, iar printre credincioși a devenit curând cunoscută pentru viața ei cuvioasa.
Schimonahia Mihaela a fost arestată pe 26 august 1937 la inceputul celei mai acerbe persecuții a Bisericii Ortodoxe Ruse și a fost interogată câteva zile mai târziu.
- Din ce trăiti?- a întrebat-o anchetatorul ei.
- Trăiesc din resursele pe care le primesc de la cei care ma cinstesc. De asemenea, consiliul bisericesc al bisericii din satul Aksinino m-a ajutat puțin.
Anchetatorul a întrebat-o dacă monahia Mihaela a atras in vreun fel lumea catre monahism, la care a răspuns:
- Pana la tunderea în monahism, eu am avut conversații cu toți acești oameni. Ei s-au sfatuit cu mine dacă să devina sau nu monahi. În funcție de pregătirea lor, le-am dat sfaturi, după care le-am găsit duhovnici, care i-au pregătit pentru intrarea in monahism și ei s-au calugarit.
- Ancheta dispune de date prin care se arata ca vă prezentați drept vazatoare cu duhul și nebuna pentru Hristos in fata oamenilor. Confirmati acest lucru?
-Eu insami nu m-am prezentat credincioșilor ca nebuna pentru Hristos și nici ca vazatoare cu duhul printre credinciosi, dar nu neg că admiratorii mei m-au considerat asa și m-au cinstit ca si cum as fi nebuna pentru Hristos și vazatoare cu duhul.
- Explicați de ce va vizitau oamenii.
- Oamenii au venit la mine pentru sfaturi, rugăciuni oameni care aveau, spre exemplu, rude în exil sau bolnavi. Mi-au cerut să mă rog pentru ei. Am fost întrebata dacă va fi în curând un război; unii dintre vizitatorii mei doreau să fie un război și să cada cat mai curand conducerea actuala, deoarece considerau că este foarte dificil să trăiasca cu asa conducere. Tot în casa mea s-a vorbit că guvernul sovietic persecuta religia și că multi oameni nevinovati au fost arestați și exilați. De asemenea, cei care au venit din sat m-au întrebat dacă să intre în colhozuri, alții au spus că guvernul sovietic era format doar din evrei și că acum este o teroare evreiasca.
- Ancheta are date conform carora in apartamentul dumneavoastra s-au facut pe ascuns slujbe religioase. Confirmati acest lucru?
- Nu neg, într-adevăr au avut loc slujbe religioase în apartamentul meu.
Un martor a dat o astfel de mărturie ofițerilor NKVD in data de 21 septembrie: „Monahia Mihaela este pentru închinatorii ei cunoscută drept nebuna pentru Hristos si vazatoare cu duhul; apartamentul ei, în esență, a fost o biserică secretă, unde se desfășurau slujbe de tundere secreta in monahism și slujbe religioase. Ea a spus că religia și clerul sunt persecutați astazi de guvernul sovietic, că oamenii fara vina sunt arestați și deportați și mor de foame și frig. În apartamentul ei, monahia a adăpostit preoți și călugări care s-au întors din exil. "
Schimonahia Mihaela a fost acuzată că a primit credincioși în apartamentul său, că a participat la slujbe de tundere in monahism și la slujbe religioase in apartamentul sau. Pe 8 octombrie 1937, conducerea NKVD a condamnat-o pe monahia Mihaela să fie împușcată. Schimonahia Mihaela (Ivanova) a fost împușcata pe 11 octombrie 1937 în poligonul Butovo din apropierea Moscovei și a fost inhumata într-un mormânt comun necunoscut.
Au fost folosite materiale din cartea: „Viețile noilor martiri și mărturisitori rusi din secolul XX. Eparhia Moscovei. Volumul suplimentar 3", Tver, 2005, p. 109-112. Autorul biografiei: protos. Damaschin Orlovski.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.