Toţi copiii cărora li se fac voile, vor deveni răzvrătiţi, vor deveni diavoli

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Este nevoie de multă luare-aminte. Comportamentul dezordonat şi neatent alungă Harul dumnezeiesc. Lipsa respectului este piedica cea mai mare pentru apropierea Harului lui Dumnezeu. Cu cât mai mult respect au copiii faţă de părinţi, de dascăli, de cei mai mari, în general, cu atât primesc mai mult Har dumnezeiesc. Însă cu cât sunt mai neîmblânziţi, cu atât sunt mai părăsiţi de Harul lui Dumnezeu.

Libertatea lumească a alungat nu numai evlavia, ci şi politeţea lumească. Vin acolo la Colibă unii copii şi strigă tatălui lor: „Ei, tată, ai ţigări? Ale mele mi s-au terminat”. Unde era mai demult aşa ceva? Chiar de fuma vreunul, fuma însă în ascuns. Dar acum o fac ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic. Cum să nu se dezgolească după aceea cu desăvârşire de Harul dumnezeiesc?
Astăzi fetele ocărăsc pe fraţii lor pentru credinţa în Dumnezeu cu nişte cuvinte atât de murdare înaintea tatălui şi mamei lor, iar tatăl nu spune nimic! Mi s-a ridicat părul în vârful capului când am auzit. După ce au plecat închinătorii, vorbeam de unul singur.

Mediul lumesc şi părinţii lumeşti distrug copiii. Mediul influenţează mult. Sunt puţini copiii care au sfială şi mărime de suflet. Cei mai mulţi copii sunt sălbatici, deoarece se comportă cu obrăznicie. Mulţi părinţi îmi aduc pe fiii lor şi-mi spun: „Părinte, copilul meu are diavol”. Dar văd că nicidecum copiii nu au diavol. Doamne fereşte! Puţini sunt copiii care au diavol. Toţi ceilalţi au o înrâurire demonică exterioară. Adică diavolul le face comandă din afară, nu este înlăuntrul lor. Dar treaba lui şi-o poate face şi din afară. Dar de unde se pricinuieşte aceasta? De la obrăznicie. Atunci când copiii vorbesc cu obrăznicie celor mai mari, alungă Harul lui Dumnezeu. Iar atunci când pleacă Harul lui Dumnezeu, vin drăcuşorii şi copiii se sălbăticesc, fac neorânduieli. În timp ce copiii care au evlavie, respect, ascultă de părinţi, de dascăli, de cei mai mari, primesc mereu Harul lui Dumnezeu şi au binecuvântarea Lui. Îi acoperă Harul lui Dumnezeu.
Multa evlavie faţă de Dumnezeu, multul respect faţă de cei mai mari aduce din belşug Harul dumnezeiesc în suflete, într-o măsură atât de mare, încât sunt trădaţi de strălucirea dumnezeiască a Harului. Harul lui Dumnezeu nu merge la copiii răzvrătiţi, ci la cei cuminţi, evlavioşi şi cu mărime de suflet. Iar aceşti copii au o privire care străluceşte. Şi cu cât mai mult respect au faţă de părinţi, faţă de cei mai mari, cu atât primesc mai mult Har. Iar cu cât sunt mai neîmblânziţi, cu atât sunt mai părăsiţi de Harul lui Dumnezeu.
Copilul care începe să spună: „nu, vreau aceea, vreau cealaltă” cu o pretenţie nestăpânită, va deveni răzvrătit, va deveni diavol. Pentru că şi Luceafărul a voit să-şi pună tronul său mai sus de tronul lui Dumnezeu. Să vedeţi, toţi copiii cărora li se fac voile, vor deveni răzvrătiţi. Dacă aceşti copii nu se vor pocăi pentru a se izbăvi de valul rău ce îi loveşte, ci vor continua să se poarte cu obrăznicie, atunci – Doamne fereşte! – se va pricinui o îndoită părăsire şi vor ajunge să vorbească urât chiar şi despre Dumnezeu. Atunci vor fi stăpâniţi de duhurile cele rele.

Sfântul Paisie Aghioritul
Extras din „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan”, Ed. Evanghelismos, Bucureșt