Le este îngăduit creștinilor să judece pe alții?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

S-A INCETATENIT CUTUMA CA NU AVEM VOIE,CA CRESTINI,SA JUDECAM PE ALTII.

De mult timp vroiam sa scriu despre sensul acestei judecatii si sa arat ca este falsa aceasta cutuma,la fel ca multe alte lucruri ce merg cu timpul fara ca cineva ce are stiinta sa aibe curajul sa deschida ochii celorlalti.
Stiu ce veti spune,ca iar imi pun persoanele in varsta in cap,ca ele asa "au pomenit" ca vor pleca din paginile mele....
Si totusi nu ar fi un pacat sa stiu si sa nu spun???Caci cei ce nu il cunosc pe Dumnezeu nu pacatuiesc ca apartin tot felului de secte,dar daca iL afla si nu iL urmeaza pacatul este al lor.

În Evanghelia după Luca 22:30 scrie “ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.”
Nelamurirea multora este cu privire la expresia “să judecaţi “… Doar singurul Dumnezeu are acest drept ,nu?
Și daca e cu putinta, totusi ,hai sa facem o trimiterile la acest verset si sa le explicam(1 Cor.6:2; Apoc. 2:26-27, Apoc 3:21,etc)

Cred că textul din Evanghelia după Matei unde Domnul Iisus a spus să nu judecăm ca să nu fim judecați v-a face să aveti aceasta nelamurire. De altfel, ruperea acestei fraze din context îi face pe mulți oameni să interpreteze și să aplice greșit și tocmai ceea ce nu trebuie să judece judecă, iar ceea ce trebuie să judece, ei nu judecă. În textul din Evanghelia după Matei Domnul Isus a spus:

Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. Căci cu ce judecată judecaţi veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi vi se va măsura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău? Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău”, şi, când colo, tu ai o bârnă în al tău?… Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. (Matei 7:1-5)

Dacă urmărim cu atenție tot textul, vedem că Domnul Isus prezintă aici o judecată dreaptă și una nedreaptă. Dreaptă este aceasta judecată când vezi mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vezi paiul din ochiul tău și doar așa poți să scoți paiul din ochiul fratelui tău, adică așa îl poți ajuta pe fratele tău să se îndrepte în ceea ce ai văzut că nu este bine în viața lui. Judecata rea este atunci când vezi doar ceea ce este rău în viețile altora, dar nu vezi și nu recunoști nimic rău la tine. Cel ce judecă în felul acesta este numit fățarnic și face o judecată nedreaptă.

Apostolii vor judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel

În Biblie însă există multe pasaje unde scrie că noi, creștini, trebuie să judecăm și chair suntem datori să judecăm. În textul din Evanghelia după Luca este descrisă situația de la Cina cea de Taină, în seara când Isus urma să fie prins ca apoi să fie răstignit a doua zi. Tocmai atunci, în acele momente grele pentru Isus, între ucenici s-a iscat o ceartă ca să știe cine din ei va fi cel mai mare după plecarea lui Isus. Atunci, Domnul Isus le-a spus că așa se poartă împărații lumii acesteia, dar nu trebuie să fie așa între ucenicii Lui, ci cel mai mare să se poarte ca cel mai mic pentru că ei, apostolii, deja au primit o foarte mare poziție și autoritate de la Dumnezeu prin credința lor în Isus Hristos. Mântuitorul le pregătește Împrăția după cum Dumnezeu a pregătit-o Lui. Domnul Isus le-a mai promis că ei vor sta la masa cu El în Împărăția Lui și vor judeca cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Domnul Isus le va da autoritate apostolilor să judece cele 12 seminții ale lui Israel.

Sfinții vor judeca lumea și pe îngeri (1 Corinteni 6:2)

Apostolul Pavel era foarte indignat de faptul că creștinii din Corint aveau neînțelegeri între ei, dar și mai mult îl deranja faptul că ei se duceau să se judece la cei nelegiuiți, adică la necredincioși, adică la judecata statului.

Cum! Când vreunul din voi are vreo neînţelegere cu altul, îndrăzneşte el să se judece cu el la cei nelegiuiţi, şi nu la sfinţi? Nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă lumea va fi judecată de voi, sunteţi voi nevrednici să judecaţi lucruri de foarte mică însemnătate? Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieţii acesteia? Deci când aveţi neînţelegeri pentru lucrurile vieţii acesteia, voi puneţi judecători pe aceia pe care biserica nu-i bagă în seamă? Spre ruşinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înţelept, care să fie în stare să judece între frate şi frate? (1 Corinteni 6:1-5)

             Apostolul spune că judecata sfinților este o instanță superioară judecății statului și de aceea, neînțelegerile între credincioși trebuie să fie judecate în cadrul bisericii și tot de către sfinți. Trebuie să existe o judecată bisericească și să nu se facă de rușine sfinții mergând să fie judecați de cei nelegiuiți. În acest context Apostolul spune un mare adevăr și anume că noi, sfinții, vom judeca lumea. Adică, noi, creștinii adevărați, care am întrat în Noul Legământ cu Domnul Isus Hristos, vom judeca pe cei necredincioși și această autoritate am primit-o de la Dumnezeu. Și mai mult, noi am primit autoritatea să judecăm și pe îngeri.

Sfinții vor stăpâni peste neamuri (Apocalipsa 2:26-27)

În cartea Apocalipsa, în capitolele 2 și 3 Domnul Isus a adresat mesaje celor șapte biserici din Asia. În mesajul adresat bisericii din Tiatira a spus:

Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele îi voi da stăpânire peste neamuri. Le va cârmui cu un toiag de fier şi le va zdrobi ca pe nişte vase de lut, cum am primit şi Eu putere de la Tatăl Meu. (Apocalipsa 2:26-27)

Sfinții vor sta pe scaunul de domnie al Domnului Isus Hristos (Apocalipsa 3:21)

Autoritatea aceasta de a stăpâni și a judeca neamurile va fi dată de Domnul Isus celor care au trăit într-o deplină credincioșie față de El.

Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” (Apocalipsa 3:21)

Judecata este o măsură după care îl condamni pe cineva.

Este nedrept să condamni pe o persoană atât timp cât tu eşti vinovat de aceleaşi păcate şi poate într-o măsură mai mare.
Judecă mai întâi şi confruntă păcatul din viaţa ta şi apoi vei şti cum poţi ajuta pe alţii să confrunte şi să biruiască păcatul.
Scopul judecăţii drepte este şi trebuie să fie înlăturarea răului şi a păcatului.

Creştinii sunt datori să judece

Cel mai bine va fi să prezint întreg capitolul 5 al Epistolei I către Corinteni. Aşa vom înţelege mai bine datoria noastră ca şi creştini să judecăm şi să confruntăm pe păcătosul care se complace în păcat. Iată ce spune textul:

Din toate părţile se spune că între voi este curvie; şi încă o curvie de aceea care nici chiar la păgâni nu se pomeneşte; până acolo că unul din voi trăieşte cu nevasta tatălui său. Şi voi v-aţi fălit! Şi nu v-aţi mâhnit mai degrabă, pentru ca cel ce a săvârşit fapta aceasta să fi fost dat afară din mijlocul vostru! Cât despre mine, măcar că n-am fost la voi cu trupul, dar fiind de faţă cu duhul, am şi judecat, ca şi când aş fi fost de faţă, pe cel ce a făcut o astfel de faptă. În Numele Domnului Isus, voi şi duhul meu, fiind adunaţi laolaltă, prin puterea Domnului nostru Isus, am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie mântuit în ziua Domnului Isus. Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala? Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştile nostru, a fost jertfit. Să prăznuim, dar, praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului. V-am scris în epistola mea să n-aveţi nicio legătură cu curvarii. Însă n-am înţeles cu curvarii lumii acesteia, sau cu cei lacomi de bani, sau cu cei hrăpăreţi, sau cu cei ce se închină la idoli, fiindcă atunci ar trebui să ieşiţi din lume. Ci v-am scris să n-aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcar că îşi zice „frate”, totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mâncaţi. În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? Cât despre cei de afară, îi judecă Dumnezeu. Daţi afară, dar, din mijlocul vostru pe răul acela. (1 Corinteni 5:1-13)

Din acest text vedem că:

In Biserica din Corint un bărbat care se pretindea creştin trăia în curvie (incest) cu mama lui vitregă.
Creştinii nu au judecat şi nu au luat nici o atitudine faţă de acest păcat şi faţă de păcătosul respectiv.
Apostolul Pavel când a auzit despre curvarul din Corint, imediat a şi judecat lucrul aceasta şi a luat hotărârea ca un astfel de om să fie exclus din Biserică şi să fie dat pe mâna Satanei.
Judecata Bisericii faţă de păcătosul acesta şi alţii care se pretind a fi fraţi (adică creştini) dar continue să trăiască în păcat se va manifesta prin întreruperea oricăror relaţii, nici la o masă cu ei nu vor putea să stea creştinii.
Este o datorie a creştinilor să judece pe cei din Biserică care se pretind creştini dar trăiesc în păcat şi să-i condamne dacă nu se pocăiesc.
Creştinii nu trebuie să judece în acelaşi fel pe oamenii necredincioşi, ci să menţină relaţii cu ei şi să le vestească Evanghelia.

DACA NU V-AM LAMURIT PE DEPLIN,SI INCA AVETI DUBII,VA ROG SA IMI PUNETI INTREBARI,SI VA VOI RASPUNDE IN CONTINUARE PANA VOM LAMURI SUBIECTUL.
CITIND SI INTELEGAND TOT CE AM SCRIS EU AICI ESTE BINE SA MERGETI SI LA DUHOVNIC SA STATI DE VORBA CU EL,DAR SA MERGETI CU LECTIA INVATATA,CACI MULTI PREOTI SUNT FOARTE SLAB PREGATITI,LOR DATORANDU-SE ACESTE NEINTELEGERI CE INCA MAI CIRCULA.

Legat de pictura........viata este reprezentata pe orizontala cu toate cele ale ei.Perpendicular in jos sunt stramosii,caci ei apartin lui Dumnezeu,deaceea nu sunt tot pe orizontala.
De acum fiecare urca vertical dupa posibilitatile fiecaruia,posibilitati ce inseamna viata sa duhovniceasca.
Fiecare isi construieste scara pe care sta sau se lasa tras de diavol.
Culorile sunt in consecita.
In final este vorba de judecata fiecaruia de a urca sau ramane la orizontala,de a urca singur sau a trage si alti credinciosi dupa el,deaceea judecata este admisa intre crestini,cu conditia ca dojeana ta sa fie asupra unui lucru ce tu nu il faci,ca pacat vorbind.
In final amintiti-va de femeia ,de moravuri usoare,ce trebuia,dupa judecata evreiasca a vremii,sa fie lapidata-omorata cu pietre.
Iisus le-a spus simplu,raspicat pe intelesul tuturor-Sa ridice piatra numai cel fara de pacat.
Deci i-a invitat sa o judece,dar numai cei ce nu au pacate,si cum toti aveau.......
Daca vreti ,dreptul la a-l judeca pe altul este propria ta judecata,caci mai intai trebuie sa te judeci pe tine sa vezi daca esti curat pentru a putea judeca.

Ultima foto spune totul-Se vede ca trecutul conlucreaza cu viitorul pentru a fi prezentul,prezent ce tinde spre verticala-a se vedea de la mijloc cum extremitatile orizontale tind spre sus,mijloc,este o curbura ce se va accentua de ambele parti pana se vor uni sus la mijloc formand verticala perpendiculara pe orizontala prezentului.

http://ro.netlog.com/piosmarian/blog/&page=13