.. UN SFANT AL INCHISORILOR COMUNISTE: Dumitru Uță, doctorul fara de arginti! ...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



(+5 februarie – nașterea in Ceruri a unui Sfant al inchisorilor comuniste)

 
🙏 Bucuria mea, sa stii ca Dumitru Uță a fost detinut politic timp de 23 de ani în Aiud, Gherla, Alba Iulia, Cluj, Poarta Alba. Prima data a fost arestat in timpul regimului carlist, in anul 1938. Eliberat în 1940, a fost rearestat în timpul regimului antonescian, in anul 1943. Bolsevicii aveau să-l țină încarcerat pana în anul 1964. In total, 23 de ani de patimire. A folosit toata această perioada pentru a se imbunatati sufleteste, urmand calea mistică a credinței, alaturi de Traian Trifan, Traian Marian, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide etc. S-a daruit tuturor, doctorul fara de arginti vindecand traumele fizice si sufletesti ale fratilor sai de suferinta. A preferat sa ramana alaturi de ei, chiar si atunci cand i s-a ivit posibilitatea eliberarii, considerand ca le este mai de folos celorlalti sa ramana in temnita. "Aici pot salva vieti omenesti. Pe acestia nu-i ajuta nimeni. Sunt fericit ca-mi sta-n puteri sa fac acest lucru”, i-a spus celui prin care venea propunerea de eliberare.
A vindecat de tifos exantematic atat detinuti politic, cat si pe directorul inchisorii Aiud, maiorul Munteanu. Câștigând increderea acestuia, a căpătat dreptul de a iesi din penitenciar pentru a face rost de merinde si medicamente, folositoare refacerii fizice a camarazilor sai, dar si de hrana spirituala, in mod special de carti religioase.
A fost doctor nu numai al detinutilor, dar si al angajatilor din penitenciar și al rudelor acestora. Nu a cerut nimic pentru el, ci doar pentru cei aflati in nevoie. In timpul detentiei, in casa unui angajat al penitenciarului, a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Veronica, care avea sa-l astepte timp de 17 ani, pana cand a fost eliberat din inchisoare.
Doctorul Uță a fost un cavaler fara pata în reeducarea de la Aiud, refuzând sa-si renege credința crestina si sa se desolidarizeze de Mișcarea Legionara. Colonelul Crăciun, comandantul penitenciarului, il considera unul dintre varfurile rezistentei, alături de Printul Ghica. Intr-una din zile, după o indelunga izolare in Zarca Aiudului, doctorul a leșinat si a intrat in coma. Colegii au crezut ca a murit si au făcut un zgomot infernal. Gardienii l-au chemat in graba pe colonelul Craciun. In momentul venirii acestuia, doctorul Uță devenise constient, iar Craciun i-a cerut din nou declarația de desolidarizare, pentru a beneficia de ingrijire medicală. “Sunteti prea bun, d-le colonel, dar locul meu este alaturi de ceilalti camarazi ai mei... Un Zarca”, i-a răspuns cu demnitate detinutul. “Duceti-l in Zarca, sa moara acolo ca un caine turbat!”, a strigat furios Craciun, conform mărturiei unui alt deținut politic, Puiu Năstase.
In anul 1967, doctorul Uță s-a casatorit cu Veronica. Fiul lor va implini dorința tatalui, devenind vrednicului preot bucureștean Mircea Uță.
Conform marturiei sotiei sale, dupa eliberarea din inchisoare, lui Dumitru Uță nu i s-a permis sa-si sustina examenele pentru a-și lua diploma de medic. A fost angajat la Spitalul nr. 9 din Bucuresti, sectia Neurologie II, pe postul de asistent medical. Asa cum a povestit Veronica Uță, “cutremurul din anul 1977 ne-a schimbat radical viata: il prinsese pe Dumitru de garda. A urmat mobilizarea medicilor pentru urmatoarele 24 de ore. Am fost si eu si Mircea, copilul nostru, la spital, sa-l cercetam pe Dumitru. Acolo l-am gasit in plina activitate, obosit si nemancat. M-a impresionat foarte mult situația de criză de la Spitalul Central. Erau pline coridoarele de oameni care stateau pe jos. Nu mai vazusem niciodata o asemenea tragedie. În urma efortului, lui Dumitru i s-au reactivat ciroza si TBC-ul” (marturie dintr-un material semnat Ioana Alina Dida).

 
La 5 februarie 1980, dreptcredinciosul Dumitru si-a incredintat sufletul lui Dumnezeu.

 
🙏 Intrucat, eu consider ca doctorul fara de arginti, Dumitru Uta, este un Sfant al inchisorilor, alaturi de feciorelnicul Sfant, Valeriu Gafencu si alaturi de multi altii, cunoscuti si necunoscuti, sa-i rugam sa mijloceasca inaintea lui Dumnezeu pentru intarirea, noastra in credinta si mantuirea sufletelor noastre! Amin si Aliluia!
Preot Ioan 🔔