DIN POVESTIRILE DUHOVNICEȘTI ALE CUVIOSULUI PUSTNIC EUFROSIN !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...
                


               CĂUTAȚI MAI ÎTÂI ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU ȘI DREPTATEA LUI.

Erau doi credincioși, cu meșteșugul, cizmari, trăind unul aproape de altul. Însă unul avea copii mulți, femeie, tată și mamă în grijă,și umbla la biserică în toate zilele și-și chivernisea toate după Dumnezeu, din meșteșugul său. Iar celălalt era și el meșter, dar fiindcă nu umbla la biserică, ci lucra și Duminica, pentru aceea, nici pe sine nu putea să se chivernisească.
*Deci, invidiind pe vecinul său, i-a zis lui cu mânie:
-De unde, și cum te-ai îmbogățit tu? Că eu mă silesc în meșteșugul meu mai mult decât tine, și cu totul, am sărăcit. Iar el, vrând să-l facă și pe acela să meargă la biserică, i-a zis lui:
-Iată, eu merg la biserică și, acolo, găsesc bani aruncați pe drum și, de atunci, câte puțin, m-am îmbogățit. Ci de vei vrea să vii cu mine, eu te voi chema și, ori ce vom afla, tu sau eu, să le împărțim pe jumătate. Iar acela, crezând, a început a merge cu dânsul. Și, mergând el la biserică, totdeauna, l-a binecuvântat pe el Dumnezeu și s-a îmbogățit. Dupa aceea i-a zis lui acel bun sfatuitor:
- De vreme ce Dumnezeu a zis: Căutați, mai întâi Împărăția Cerurilor și toate celelalte se vor adăuga vouă pentru aceea ți-am zis ție așa. Deci, chiar de am mințit, iată, că n-am greșit, fiindcă am izbândit împreună și ai câștigat.
* Iar, de aceasta aflând, preacuviosul patriarh a Alexandriei, Ioan cel Milostiv, l-a făcut, pe acesta, bun sfetnic și preot pentru că vrednic era și cinstitor de Dumnezeu.

PUTEREA LUI HRISTOS.

●Avea starețul Coprie aproape de chilia sa o grădină mică, în care semăna verdețuri și roade de mâncare, pentru străinii ce veneau la el. Iar un închinator de idoli, intrând, noaptea, în grădină, a furat din roade, cât a putut să ducă. Și, ducându-le în casa sa și punând o parte într-o oală, a început a le fierbe. Și, fierbând trei ceasuri, și mai mult, și multe lemne arzând, n-a sporit nimic, căci nici apa din oală, nu putea să se încălzească. Și se mira omul de lucrul acela neobișnuit. Apoi,venindu-și în sine și cunoscându-și greșeala și puterea lui Hristos, care lucrează prin creștini, a luat toate cele furate și le-a dus la stareț. Și, aruncându-se înaintea picioarelor lui, și-a mărturisit greșeala și a spus minunea ce se făcuse cu legumele ce nu fierbeau și cerea iertare și se ruga să-l facă pe el creștin. Și s-a întâmplat că, în acel timp, erau la stareț mulți straini, și s-au bucurat toți de acea minunată întoarcere spre Hristos a omului aceluia. Iar, din roadele acelea, s-au ospătat toți și au mulțumit lui Dumnezeu.


FIE ȚIE DUPĂ CREDINȚA TA.

●Șezând la Cuviosul Coprie niște frați străini, care veniseră la dânsul spre cercetare, ascultau de la el cuvinte de folosul sufletului, și a venit un om mirean, purtând un vas cu nisip, și aștepta la ușa chiliei, așteptând până ce starețul își va sfârși vorba sa. Iar fratii, văzând acel om, l-au întrebat pe stareț: -Pentru ce s-a adus nisipul acela?Raspuns-a staretul:
-Nu se cadea mie, fiilor, ca să vă spun vouă lucrul acesta, ca să nu mă arat că mă slăvesc în deșert, lăudându-mă cu dumnezeieștile lucruri. Însă, văzându-vă pe voi, că v-ați ostenit până la noi, atâta cale, nu vă ascund aceasta, ci spre folosul vostru, voi spune lucrurile lui Dumnezeu, pe care El a binevoit a le săvârși prin noi, păcătoșii.
*Pământul satului aceluia, care este aproape de noi, era cu totul neroditor și, din grânele cele semănate în țarini, că abia se aduna sămânța.Un vierme mânca spicele mai înainte de coacerea lor. Și oamenii satului aceluia erau toți închinători la idoli. Iar noi, ajutându-ne darul lui Dumnezeu, pe toți i-am adus la sfânta credință și i-am botezat.
* Iar, după ce toți s-au făcut creștini, venind la noi, ne-au cerut ca să ne rugam lui Hristos, Dumnezeu, pentru dânșii, ca să dea pământului lor bună aducere de roadă. Și am zis către dânșii:
-Noi putem să ne rugam, dar credința voastră să fie neîndoită în Dumnezeu. Iar ei, spunând că au credință tare, au luat în sânul lor nisip din pământul acesta, în care umblă picioarele noastre păcătoase. Și, m-au rugat pe mine ca, în numele Domnului, să le binecuvantez nisipul acesta, ca pe niște semințe. Și eu am zis către ei:
- După credința voastră să fie vouă! Și ei, ducându-se la locul lor, au amestecat nisipul acela cu sămânța grâului lor și l-au semanat în țarină. Și s-a făcut atât de mare îndestulare de roade, încât nici un pământ, din aceste părți ale Egiptului, nu poate să facă o aducere de roade, ca aceea.
*Deci, din acea vreme, în toți anii, lucrătorii de pământ vin la noi și, luând nisip de aici, îl aduc la noi, ca să-l binecuvântăm,și credința lor nu este în zadar, pentru că, totdeauna, adună roduri îndestulate.

Sfârșit și lui Dumnezeu laudă!

https://revistaviataviataspirituala.blogspot.com/2021/04/din-sfaturile-duhovnicesti-ale.html