4 februarie 2022

De ce să mergi la biserică, dacă îl ai pe Dumnezeu în suflet ?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Nu e mai important să fii un om bun ? Astăzi poți auzi adesea aceste întrebări. Dar poate oare și trebuie oare Biserica să facă oamenii buni? Care este sensul adevărat al vieții bisericești? Despre „oamenii buni” din biserică și din afara ei, redactorul site-ului Pravmir.ru a discutat cu părintele Serghii Feizulin.
– Astazi, mulți oameni, deși nu neagă credința, deși recunosc pe Dumnezeu, nu au nimic de a face cu viața bisericii, crezând că Dumnezeu este în inima lor și trebuie să-l cauți anume acolo, și nu într-un templu construit de mâna omului.
– Îmi aduc aminte un episod din practica mea preoțească . O doamnă a decis să-și aducă și soțul la biserică . Ea a mers de câteva ori, a fost, de asemenea, la spovedanie, s-a împărtășit , iar soțul ei refuza să vină . Și ea era cumva supărată – soțul său sta afară , lângă biserică , și nu intra. I-am sugerat să mergem să-l cunosc. Un om foarte bun, plăcut , dar a refuzat să intre pentru că el îl avea pe „Dumnezeu în suflet”. M-am rugat în sinea mea, și mă gândesc , ce să-i spun acum, și , brusc, mi-am dat seama și-l întreb : „spuneți-mi , dar dimineața luați micul dejun tot în suflet?” A fost cumva confuz, s-a gândit , și cam jenat a spus „Nu”. Deci, gândiți-vă la asta, credința este ceva care trebuie pusa în practică , credința nu poate fi teoretică . Ea trebuie să fie vie, confirmată de însăși viața noastră prin faptele noastre.
– Dar de ce nu poți realiza credința în practică , pur și simplu, traind în adevăr , încercând să îndeplinești poruncile și să faci fapte bune? Mulți consideră că e mai important să fii un om bun decât să mergi la biserica în mod regulat.
– Ce inseamna sa fii om bun? Cum sa fii o persoană buna? Acesta e un termen atât de relativ – toți oamenii sunt buni. Dumnezeu a creat toată creația Sa bună , iar omul este coroana creației Sale, partea perfectă a Creației . Un om poate semăna lui Dumnezeu, el este chipul lui Dumnezeu – toti suntem! Indiferent că știe asta sau nu știe, dacă el încearcă să găsească în el însuși chipul lui Dumnezeu și să-l desăvârșească , să vină mai aproape de Dumnezeu, să fie ca El, să și-L apropie. Aceasta așteaptă Domnul de la noi – să devenim ca El. Și în acest sens – toată lumea este bună și nu doar bună , tot omul este minunat, omul este perfecțiunea .
Dar, în sens obișnuit, un om bun, se mai spune și „om cumsecade”, este un lucru foarte relativ. Toți suntem pentru cineva buni, pentru altcineva nu foarte buni. Poți fi, să zicem, un medic minunat și un om de familie îngrozitor , intolerant în relațiile personale. Poți fi gata să te sacrifici pentru țara ta, și, în același timp, să fii crud, neîndurator și fără nici un pic de milă față de inamic. Acesta e un om bun? Bun pentru cine? Biserica nu ne cheamă să fim buni; de fapt, dorința de „a fi bun” este foarte periculoasă . Dorința de a fi bun cu fiecare persoană nu înseamnă să o iubești , aceasta este servilism și ipocrizie. Despre asta vorbește și Domnul Însuși in Evanghelie: „Vai vouă , când vă vor grai de bine oamenii”. Omul se adaptează la altul ca să-l impresioneze, ca astfel să suscite o părere bună despre el însuși . Pentru asta consumă mult efort mental, iar acesta este un lucru teribil. Hristos, în Evanghelie, îi numește pe acești oameni fațarnici.
Suntem chemați nu să fim buni, suntem chemați sa fim sfinți, ceea ce este o altă dimensiune a spiritului uman. Pascal, filozoful și omul de știință francez, a spus că toți oamenii pot fi împărțiți în drepți și pacatoși. Drepți, spune Pascal, sunt cei care se consideră a fi păcătoși , iar pacatoși cu adevărat sunt cei care se cred neprihaniți, care se simt oameni buni. Tocmai de aceea ei nu-și văd defectele, nu simt că sunt departe de Dumnezeu, de iubire. Iubirea ar trebui să fie întotdeauna mică , mereu ar trebui să avem o mare sete de iubire. Iubirea e atunci când caut mereu în jur propria mea vinovație, în anumite circumstanțe, în relația cu oamenii, cu familia, în relațiile profesionale. Mă simt ca și cum n-am destulă iubire. Noi suntem chemați – „Fiți sfinți că Sfânt sunt Eu” (I Petru 1, 15-16). În acest sens, bun este cel care se simte în mod constant, relativ vorbind, rău , sărac , simte defectele sale, simte lipsa credinței, a speranței, și, bineînțeles , a iubirii, lipsa de evlavie și de rugăciune . În general, așa se întâmplă în orice problema de creație: de îndată ce omul este satisfacut, implinit, apare mulțumirea de sine, care limitează impulsurile sale creative, iar persoana moare, se răcește , focul creator nu-i mai luminează viața.
E un gând foarte înfricoșător și o vedere foarte îngustă să crezi că e suficient să fii o persoană bună . Dar, mulțumim lui Dumnezeu, Domnul ne ajuta să simțim aceasta lipsă a noastră prin anumite situații, atunci când vedem că nu avem dragoste de oameni, când nu putem rezista ispitelor, când cădem – este și aici mila lui Dumnezeu, căci așa reperam păcatul cel mai mare –, când e vorba de mulțumirea de sine, de dragostea de sine. Aceasta este opusul iubirii. Iubirea este nemulțumirea de sine, este sentimentul propriei neînsemnătăți, micimi, iar sfinții sunt oameni care trăiesc toată viața lor cu conștiința propriei lor micimi și pentru aceasta le este accesibilă desavarșirea lui Dumnezeu. Biserica nu ne cheamă să fim buni, aceasta este o mare confuzie. Biserica ajuta omului să-și simtă păcatul , să-și simtă tulburarea profundă , să-și simtă boala personalitații sale. Și Biserica, în același timp, descoperind boala, o vindecă .
– De ce doar Biserica poate vindeca omul? De ce omul nu se poate salva singur, de ce trebuie neapărat să fie parte din Biserică ?
– Este necesar să clarificăm pentru noi înșine ce înseamnă Biserica, în general. E o întrebare a omului din lume, pentru care Biserica e ceva neînțeles , străin , abstract, departe de viața reala, așa ca el nici nu intra in ea. Apostolul Pavel raspunde așa cum nimeni altcineva in istoria omenirii nu a fost in masura sa raspunda: „Biserica este trupul lui Hristos”, și adauga – „stalpul și temelia adevarului”. Și apoi mai adauga ca toți suntem „madularele acestui trup”, membri ai acestui organism, particule, celule, s-ar putea spune. Aici simți deja un mister foarte profund, nu poate fi ceva abstract – trupul, sangele, sufletul, funcția trupului, subordonarea și co-organizarea acestor celule. Am ajuns la intrebarea legata de credința in Dumnezeu a omului din lume și a omului imbisericit. Biserica nu este atat o instituție juridica și organizație sociala, cat, mai presus de toate, e cea despre care apostolul Pavel spune ca e un fenomen tainic, o comunitate de oameni, Trupul lui Hristos.
Omul nu poate fi singur. El trebuie sa aparțina unui curent, unei filosofii, unei viziuni asupra lumii. Iar daca, intr-un anume moment de libertate, are o alegere proprie – mai ales la tineri se observa acest lucru – ea poate fi interesanta, insa experiența de viața arata ca un om nu poate realiza singur nimic in viața. El are nevoie de un cerc, de o comunitate sociala. In opinia mea, o astfel de abordare pur individualista, lumeasca a Dumnezeului „personal”, in afara Bisericii, e doar o iluzie a omului, e imposibila. Omul aparține omenirii. Iar acea parte a omenirii care crede ca Hristos a inviat și care marturisește acest lucru anume aceasta și este Biserica. „Și-Mi veți fi martori, spune Hristos apostolilor, și pana la marginile pamantului”. Biserica Ortodoxa realizeaza aceasta marturie, a facut-o și in timpul persecuțiilor, și aceasta tradiție a supraviețuit prin generații de oameni, in diferite circumstanțe.
In Ortodoxie, in Biserica, este un lucru foarte important: realitatea, trezvia. Omul, in mod constant, se uita inauntrul sau și nu prin propria sa viziune iși exploreaza sinele și viața, ci cere ajutorul și participarea la viața sa a harului lui Dumnezeu, acesta parca ii lumineaza viața. Și aici foarte important este autoritatea tradiției, experiența de mii de ani a Bisericii. Experiența vie, lucratoare, care lucreaza in noi, prin harul Duhului Sfant. Aceste lucruri dau alte roade, alte rezultate.
– Cu toate acestea, vedem atat de des doar partea de dinafara a „imbisericirii”, in realitate, o lipsa de dragoste, o anumita osificare. Atat de mulți oameni merg la biserica in mod regulat, dar nu traiesc deloc conform Evangheliei. Și, in același timp, și de multe ori, marturisirea este pur formala, iar impartașirea lor – „dupa obișnuința”. Și, in același timp, intalnim oameni extraordinari, foarte departe de biserica, chiar atei convinși, dar care traiesc prin in fapte, nu prin cuvinte, și duc o viața cu adevarat creștina.
– Da, este posibil acest lucru, dar exista o neințelegere, și intr-un caz și in celalalt. Adica omul a ințeles ceva greșit in viața sa. „Dupa roadele lor ii veți cunoaște”. „Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in Ceruri” – spune Hristos. Atunci cand o persoana incearca sa se imbisericeasca, ea pare sa-și schimbe exteriorul, poarta fusta lunga, iși crește barba sau cam așa ceva, dar esența, interiorul sau se afla intr-o stare inghețata. Ea iși pastreaza iubirea de sine, iși pastreaza instrainarea de oameni.
Daca o persoana se refera la ea insași in mod formal, ea percepe superficial lucrurile și acorda puțina importanța lumii ei interioare (astfel de oameni sunt mulți, din pacate), pentru aceasta persoana și marturisirea e formala – iși inșiruie și-și identifica pacatele. Omul nu conștientizeaza chiar momentele cele mai periculoase, caci el vrea sa fie „bun”. Vrea sa fie bun in ochii lui, vrea sa aiba conștiința impacata, sa fie impacat cu oamenii. Pentru el e o dezamagire teribila sa se descopere mic, gol, departe de unele lucruri mari. Și el se opune din interior, inconștient, acestei descoperiri teribile și atunci el iși construiește o aparare psihica, incearca sa se ascunda de sine insuși, de Dumnezeu, sa stea in umbra. De aceea, pentru el este mai ușor sa-și numeasca unele pacate decat sa incerce sa ințeleaga de ce se face el de fapt vinovat.
Iar cand un om vine la biserica doar pentru ca cineva l-a sfatuit in felul urmator: daca ai o stare proasta, ești bolnav, e bine sa mergi [la biserica] și-ți va merge mai bine in viața – o astfel de atitudine e profund respinsa de poziția creștina fața de viața, in general: Un astfel de model de percepție de sine și al locului tau in viața este respins. Poate doar cu aceasta va și ramane acest om, din pacate.
Și un ateu, care este in sine creștin și are in sine dragoste, bucurie, pare, de asemenea, ca are o neințelegere, o confuzie, ii lipsește puterea de ințelegere. Este iluzia ateismului, cand omul nu ințelege ce spune. Cand incepi sa discuți cu o astfel de persoana, ți se pare ca este un credincios și viața lui, de fapt, e imbisericita, adica e legat cu dragoste de alte persoane. Dar el nu a considerat cel mai important gand din viața sa. El traiește prin ascultarea nu a minții, ci a inimii și a intuiției. Astfel de oameni sufera adesea in viața, pentru ca multe lucruri nu le pot accepta, incearca sa desparta lumina de intuneric, graul de neghina, dragostea de ipocrizie și nu pot face asta, simțind adesea inutilitatea a tot ceea ce fac. Comuniunea cu Dumnezeu le este inaccesibila, de aceea nu au nici plinatatea vieții. Ei au iubirea ca activitate, dar iubirea ca plinatate a vieții pentru ei este inaccesibila.
– Dar e accesibila o comuniune cu Dumnezeu in biserica? Doar acolo intalnim atat de mulți oameni imperfecți, incorecți, care iți distrag atenția, o mulțime de oameni cu toate defectele lor. Pentru a comunica cu Dumnezeu, oamenii cauta intimitatea, de ce ar avea nevoie de o mulțime de oameni diverși?
– Prima biserica este Adam și Eva și, in general, prima Biserica este Treimea. La urma urmei, daca vorbim despre iubirea de oameni, și Dumnezeu este iubire, se spune in Evanghelie, atunci iubirea trebuie sa se reverse asupra cuiva. Iubirea este atunci cand eu sunt gata sa-mi dau chiar viața pentru cineva, eu sunt gata sa mor pentru acel om. Prin urmare, omul nu poate singur, in singuratate, sa infaptuiasca acest sens suprem. Desigur, pustnicii sunt o excepție in acest sens. Ei au un dar deosebit de la Dumnezeu, ca aflandu-se singuri, mai precis, in singuratate, sa infaptuiasca acest sens suprem. Iar sensul suprem al vieții este iubirea. Ea este imposibil de realizat in singuratate. O persoana trebuie sa mearga dincolo de propriul eu, dincolo de sine insuși, pentru a rezolva problema iubirii. Iubirea este atunci cand iubești pe cineva. De aceea Dumnezeu este Sfanta Treime. Cum a spus un teolog, daca ințelegem Trinitatea, ințelegem ce este dragostea. In schimb, daca ne simțim iubiți, pentru noi, taina Sfintei Treimi devine evidenta.
Iubirea este cand incerci sa dai ceva cuiva. Cand te iubești doar pe tine, nu este iubire, este inchiderea in sine, este aproape o boala. Prin urmare, in timpul nostru, atunci cand mulți oameni cred ca pot trai fara Biserica, vedem, cred, o pandemie de tulburari mintale. In special, acest lucru se observa in țarile in care religia este in mod clar separata de stat, in care oamenii s-au rupt de tradiția de a trai in comun, unde tradiția este incalcata, iar oamenii sunt imparțiți in insule de viața individuala. Interesant este ca, dupa Reforma protestanta, cand in bisericile protestante, oamenii au incetat sa se marturiseasca, dupa un timp oarecare, psihologia devine o știința de sine statatoare și apare psihanaliza, ca o incercare a unei vindecari oarecare. Revine o atitudine pagana atat fața de om, cat și fața de masura tuturor lucrurilor. Mai intai apare antropocentrismul – in jurul omului incepe sa se roteasca universul, iar apoi aceasta duce, dupa ceva timp, la diferite patologii in zona vieții spirituale.
Omul ar trebui sa fie responsabil și de sine și de alții. Sa fii responsabil de sine doar in fața ta este tragic, pentru ca mai devreme sau mai tarziu, ne vom simți limitarile noastre, eșecul, incapacitatea și slabiciunea. Și oricine simte nevoia de iertare, nici un om nu poate fi perfect, pentru ca toata lumea, indiferent cat de frumoasa e, insa, in adancul sufletului apar intenții și ganduri. Iar noi suntem chemați la sfințenie: „Fiți desavarșiți, precum Tatal vostru cel ceresc”, spune Hristos.
Prin urmare, sfințenia include cu siguranța sentimentul de neputința, o conștiința profunda a pacatului, dar ca, in același timp, și convingerea ca Dumnezeu, Domnul lumii, cu toate acestea, ma iubește așa cum sunt. Aceasta aduce impacare. Nu sunt eu judecatorul meu, ci Dumnezeu imi e Judecator. Dumnezeu, rastignit pe cruce pentru mine, este Judecata mea. Imi ia pacatul asupra Sa, imi ia durerea, moare pentru mine. Cand simți aceasta, cand Dumnezeul Cel nevinovat ne ia vina noastra asupra Sa, ce poate fi afara de recunoștința? Iubirea este atunci cand omului ii este rușine și pentru el insuși și pentru alții, cand simte raul pe care alții il fac, ca și cum l-ar fi facut el. Considera ca cea facut o alta persoana il privește și pe el, pentru ca și el e om. Aceasta este plinatatea Bisericii, aceasta este viața in Biserica.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

Etichete

. . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? Citate CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA Nasterea Sf Ioan Botezatorul O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU Preot PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma Sfantul Calinic de la Cernica SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR

SFINTI

SFINTI