Voi, care nu ştiurăţi ce- i binele în viaţă
Şi nici căldura sfântă ce inima dezgheaţă,
Voi, care în durere aţi suspinat şi- aţi plâns
Şi cântul fericirii în inimi vi s- a stins,
Veniţi, Stăpânul lumii, Iisus, vă cheamă- ntr- una
Şi mâinile- Şi întinde s- astâmpere furtuna.
Voi, pentru care viaţa n- a fost decât un chin
Şi zâmbetul durere, iar râsul un suspin,
Voi, ce- aţi ascuns trecutul sub lespezile reci
Şi plângeţi fericirea ce aţi pierdut în veci,
Veniţi cu ochii- n lacrimi, dar cu privirea sus,
Găsi- veţi mângâiere la sânul lui Iisus.
Voi toţi, care în viaţă aţi căutat uitarea
Păcatelor în cupă, ce v- o întinse desfătarea
Şi surzi aţi fost la glasul ce cobora de sus,
Azi, până mai e vreme, vă- ntoarceţi la Iisus;
Spuneţi- I Lui durerea şi El vă va- ntări,
Povara vieţii voastre cu El veţi împărţi.
Voi, care nu ştiurăţi ce- i adevărul viu
Şi- n aiurare spuneţi că cerul e pustiu,
Sătui de- nţelepciune, o, voi ce vă trudiţi
Să dărâmaţi şi- n urmă nimic să nu clădiţi,
Rugaţi- vă, şi- atunci ca să simţiţi nu- i greu
Şi- n cer, şi- n jurul vostru, şi- n voi pe Dumnezeu.
Oricare- aţi fi în pace, veniţi, veniţi la El,
Pe nimeni niciodată n- a izgonit defel;
Cu milă vă primeşte şi braţele- Şi întinde,
În dragostea- I cerească Iisus pe toţi cuprinde;
La pieptul Lui cel dulce iubindu- l vă- ncălziţi,
Iisus este- nvierea, veniţi la El, veniţi !
de părintele Arsenie Boca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.