( de Eliana Popa)
Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștri și Părinții in vreo carte !
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !
Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !
,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !
Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !
Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :
,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"
O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !
De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"
S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"
Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !
Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"
( după o pilda ortodoxă )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.