."MINUNEA CU LUMINA SFÂNTĂ CARE SE POGOARĂ AN DE AN LA IERUSALIM..."

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...


..."Coloana care se despică cu Sfânta Lumină în anul 1579..."

..."În fiecare an, in Sambata Mare, are loc venirea Sfintei Lumini pe Mormantul Domnului. Sfanta Lumina se aprinde doar la ortodocsi, semn ca acestia pastreaza credinta apostolica. Amintim ca in sambata Pastilor, patriarhul intra in Sfantul Mormant fara a avea vreo sursa de lumina asupra sa, se roaga si Sfanta Lumina coboara in mod miraculos din cer, ca un fulger. „Lumina apare din mormant, asa cum ceata se ridica deasupra unui lac si piatra mormantului arata de parca ar fi acoperita de un nor de lumina.”

..."În Sambata Mare a anului 1579, stapanitorii turci au interzis patriarhului si crestinilor ortodocsi sa intre in Biserica Invierii pentru ceremonia primirii Sfintei Lumini din cauza armenilor, care platisera sa fie lasati sa slujeasca acolo.

Patriarhul din acea vreme era Sofronie al IV-lea. Era primul an al patriarhatului sau si era lipsit de dreptul de a participa la primirea in chip minunat a Sfintei Lumini. Ramas fara acest drept, patriarhul s-a rugat toata ziua langa o coloana din partea stanga a usii de intrare in biserica. Dupa apusul soarelui, coloana s-a despicat si Sfanta Lumina a izvorat din interiorul ei. Despicatura din colona are o inaltime de 1,20m.

Despre momentul pogorârii Sfintei Lumini

Istoricul Al-Biruni în lucrarea sa spune :

"Creştinii au deja stinse opaiţele şi făcliile lor şi aşteaptă până ce zăresc o flacără albă curată care aprinde o candelă.

Unii sultani au pus în locul fitilului o sârmă de aramă ca să nu se aprindă şi să nu se înfăptuiască minunea. Însă atunci când venea flacăra se aprindea arama.

Deodată, în jurul ceasului al nouălea, în timp ce toţi se rugau, o can­delă s-a aprins cu Lumina Domnului, fără ajutorul vreunui muritor."