În toate veacurile au fost oameni stăpâniţi de necredinţă, astfel de urmaşi ai lui Toma, care tăgăduiesc adevărurile despre Dumnezeu şi nu vor să creadă decât în ceea ce văd, în ceea ce pot pipăi şi măsura cu mintea lor limitată. Noi le vorbim despre un Dumnezeu Care a creat cerul şi pământul şi toate cele ce există în univers, iar necredincioşii ne răspund că nu există Dumnezeu şi că toată lumea s-a născut la voia întâmplării şi că ea se conduce singură după legile naturii. Noi vorbim lumii despre un suflet nemuritor care va trăi în veşnicie, iar necredincioşii răspund că este numai ceea ce se vede, numai trup, numai materie, care după moarte se spulberă şi dispare cu totul. Noi propovăduim o judecată din urmă, un sfârşit al tuturor lucrurilor, o zi când fiecare-şi va primi plata: fericire veşnică sau pedeapsă veşnică, după merit. Sunt atâţia care susţin că totul se încheie aici jos, că nu este niciun rai şi niciun iad, fiindcă nimeni nu s-a întors de pe celălalt tărâm, ca să ne spună că există o viaţă veşnică.
Sunt mulţi oameni care cred în Dumnezeu, dar nu cred în Înviere şi în viaţa veşnică, de aceea zic: “Cine ştie dacă mai este ceva dincolo; aici e totul, la moarte se termină totul!” De fapt, toţi păcătoşii ar vrea să se termine totul la moarte. Ei nu ar vrea să fie veşnicie, nu ar vrea să existe viaţă după moarte, nu ar vrea să existe rai şi iad, căci pentru rai ei ştiu că nu s-au pregătit, dar nici nu ar vrea să ajungă în iad. De aceea mai repede spun scurt că nu există nimic şi fac păcatul cu plăcere. Biblia ne arată că există viaţă după moarte, iar Solomon împăratul spune că trupul nostru se întoarce în pământ, iar sufletul se întoarce la Dumnezeu Care l-a dat.
Dumnezeu nu este un Dumnezeu al morţilor, zice în altă parte, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii. Chinurile bogatului nemilostiv arată existenţa iadului; pe de altă parte, demonii confirmă că există o altă lume; apoi, frate creştine, puţin credinciosule, să mai ştii şi aceasta, că fenomenele dinaintea morţii dovedesc că există viaţă după moarte. Unii la moarte se îngrozesc, se strâmbă şi se sucesc, alţii se bucură, râd de bucurie, se veselesc. Ce deosebire mare între unii şi alţii!
ierod. Visarion Iugulescu
"RAR SE INTAMPLA CA OAMENII RAI SA FIE FERICITI. SE OTRAVESC CU PROPRIA LOR RAUTATE"
Maurice Chevalier
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.