"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos...
Cu mulţi ani în urmă, o femeie văduvă, dar cam nervoasă şi rea de gură, avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la maşina de treierat. Într-o dimineaţă zise fetei să taie nişte lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până vine ea de la treierat.
Fata grăbită ca să nu întârzie la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa, mâniată, îi zise fetei care se grăbea spre poartă:
- Rupeţi-s-ar mâna, parcă n-ai mai fi tăiat lemne de când eşti!
- Iartă-mă mamă, dar mă grăbesc să nu întârzii. Pe vatră merg şi aşa mai lungi, zise fata şi se zori la drum.
Peste două ore veni şi vestea că fata, făcând o mişcare greşită, i-a prins maşina mâna şi i-a rupt-o, aşa cum o blestemase maică-sa. Acum se afla în îngrijire în spital.
Multă lume o sfătuise pe bătrâna văduvă să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deşi era singura ei nădejde şi ajutor la bătrâneţe.
Din ziua aceea nimeni n-a mai auzit-o blestemând. I-a venit mintea la cap, dar târziu şi cu pierderea mâinii nevinovatei sale fiice.
De ce oare nu înţelege lumea că blestemul este de la diavol şi Dumnezeu nu-l voieşte?! Pentru că stă departe de Biserică şi nesocoteşte poruncile dumnezeieşti.
Cumva blestemi şi tu soră sau frate creştine?
Cu mulţi ani în urmă, o femeie văduvă, dar cam nervoasă şi rea de gură, avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la maşina de treierat. Într-o dimineaţă zise fetei să taie nişte lemne pentru sobă ca să aibă cu ce găti până vine ea de la treierat.
Fata grăbită ca să nu întârzie la lucru, tăie lemnele cam lungi; maică-sa, mâniată, îi zise fetei care se grăbea spre poartă:
- Rupeţi-s-ar mâna, parcă n-ai mai fi tăiat lemne de când eşti!
- Iartă-mă mamă, dar mă grăbesc să nu întârzii. Pe vatră merg şi aşa mai lungi, zise fata şi se zori la drum.
Peste două ore veni şi vestea că fata, făcând o mişcare greşită, i-a prins maşina mâna şi i-a rupt-o, aşa cum o blestemase maică-sa. Acum se afla în îngrijire în spital.
Multă lume o sfătuise pe bătrâna văduvă să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deşi era singura ei nădejde şi ajutor la bătrâneţe.
Din ziua aceea nimeni n-a mai auzit-o blestemând. I-a venit mintea la cap, dar târziu şi cu pierderea mâinii nevinovatei sale fiice.
De ce oare nu înţelege lumea că blestemul este de la diavol şi Dumnezeu nu-l voieşte?! Pentru că stă departe de Biserică şi nesocoteşte poruncile dumnezeieşti.
Cumva blestemi şi tu soră sau frate creştine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.