Una dintre icoanele Sfantului Arhanghel Mihail, specifica perioadei post-bizantine, este cea in care acesta apare reprezentat biruitor si psihopomp (calauzitor al sufletului dupa moarte). Arhanghelul Mihail, in tinuta militara, reprezentat in picioare, isi indreapta privirea asupra unui suflet reprezentat sub forma unui copil infasat, pe care il poarta in mana stanga. Tine o sabie in cealalta mana si calca in picioare un batran cu ochii inchisi ce este acoperit numai partial cu o panza alba. Deasupra figurii alungite a batranului citim urmatorut text: “Vazand aceasta, te cutremura, o, suflete al meu”.
Acestea sunt caracteristicile unei reprezentari a arhanghelului Mihail reproduse in maniera fidela in nu mai putin de patru icoane de la sfarsitului secolului XVI si inceputul sec. XVII.
Una dintre aceste icoane, fara indoiala prima din aceasta serie, este semnata de catre Antoine Mitaras si se gaseste in Institutul Elen din Venetia; celelalte, fara semnaturi, sunt pastrate in cadrul colectiei Lichacev. Caracteristicile personajelor, postura insolita a adversarului Sfantului Arhanghel Mihail, ca de altfel si epigrama, denota pentru acest grup de opere, descendenta incontestabila dintr-un model comun, pe care il putem identifica, fara nicio retinere, cu incoana semnata de Mitaras si care, potrivit criteriilor stilistice a lucrarii din urma, se inscrie pe linia Scolii Cretane.
Grupul operelor inspirate din icoana lui Mitaras din Venetia nu a incetat sa se largeasca in secolele urmatoare. Astfel, intalnim o astfel de icoana datand din prima jumatate a sec. XVII, un portret al celor trei Arhangheli, aflat astazi in Muzeul Antivouniotissa din Corfu. Escortat de catare Gavriil si Rafail, Mihail, reprezentat in centru, se inscrie fara indoiala in acelasi tip iconografic, in pofida catorva deosebiri. De asemenea, o fresca din biserica Sfantul Nicolae a printesei Teologhina din Kastoria, datata la 1663, evoca in aceeasi masura aceasta compozitie, fara a o reproduce insa in mod fidel.
Unul dintre exemplele aceluiasi tip iconografic al Sfantului Arhanghel Mihail, a fost atribuit lui Georges Klontzas, pictor cretan renumit din sec. XVI. Personajul aflat la picioarele Arhanghelului, o femeie in varsta aflata deasupra mormantului si, mai mult, sexul feminin al sufletului reprezentat in mana Arhanghelului, in plus, scenele narative care il insotesc, marcheaza originalitatea acestei compozitii unice ale carei elemente nu au mai fost reproduse pana in prezent. Ea se inscrie in randul unor numeroase variante al tipului iconografic tarziu al Arhanghelului Mihail bioruitor si psihopomp, care va cunoaste in sanuliconografiei post-bizantine o amploare remarcabila, pana in sec XIX, cand, multe din aceste compozitii – picturi murale, icoane sau gravuri – au devenit de-a dreptul inedite.
Dupa icoana din sec. XVII, semnata de Emmanuel Tzanes, un alt pictor cretan important, personajul de la picioarele lui Mihail este reprezentat mort. In unele reprezentari mai tarzii, continutul moralizator al iconai este accentuat, personajul aflat la picioarele Arhanghelului Mihail putand fi identificat prin inscriptii nu numai ca “om de rand”, ci chiar tipul “bogatului”.
Sfantul Arhanghel Mihail psihopomp
Imaginea asociaza doua elemente distincte pe care trebuie sa le tratam pentru inceput: pe de o parte, Arhanghelul poarta in mana stanga un suflet sub forma unui prunc infasat, ceea ce face trimitere la calitatea sa de psihopomp, iar pe de alta, el calca peste un om, urmand schema iconografica tipica a biruintei. In teologia si, prin urmare, in iconografia bizantina, ingerii sunt in mod profund legati de soarta sufletelor dupa moarte. In general, numerosi si anonimi, ei asista la separarea sufletelor de trup, si le calauzesc in cer, iar la a doua venire, acestia se lupta pentru ele impotriva demonilor, fiind de fata la Judecata. In numerose tipuri iconografice precum Adormirea Maicii Domnului, adormirea cuviosilor si dreptilor sunt reprezentati ingeri care calauzesc sufletul.
Sufletul Nascatoarei de Dumnezeu in marea majoritate a scenelor Adormirii prezinta tipul copilului infasat, ca de altfel si sufletele pustinicilor si ale sfintilor, a caror adormire se inscrie in aceeasi scheme iconografica.
O serie de ilustratii ale vesrsetului 3-1 din Cartea lui Solomon: ”sufletele dreptilor sunt in mana lui Dumnezeu”, este atestata in pictura monumentala incepand cu epoca paleologilor. Bine integrat intr-un context eshatologic, tipul iconografic al copilului infasat este aici rezervat Dreptilor tinuti de “mana lui Dumnezeu”.
Sfantul Arhanghel Mihail biruitor
In aceasta reprezentare Arhanghelul Mihail calca peste un personaj aflat la picioarele sale, urmand o schema foarte veche ce ilustreaza biruinta si face referire explicita la ideea dominarii si umilirii adversarului. Aceasta schema este raspandita printre bizantini prin imagini pur simbolice, in care adversarii sunt personificari ale raului. De asmenea, mai sunt intalnite si in reprezentarile legate de un contex istoric sau politic particular.
Ideea fundamentala a biruintei asupra raului, privita simplu doar din perspectiva schemei victoriei, ia forme diferite in Occident. Imaginea in care Arhanghelul Mihail il zdrobeste pe satan sub forma unui monstru hibrid, se bucura de o mare popularitate. Aparent urmand aceeasi schema, o intreaga serie de sfinti calca in picioare sau inving montri, balauri, simboluri ale raului sau ale unui adversar. Intr-o maniera asemanatoare, tipul sfantului militar omorand dragonul, este larg raspandita in icoanele post-bizantine incepand cu sec. XV.
Sfantul Gheorghe, Sfantul Teodor sau Sfantul Fanurie – sunt infatisati in astfel de ipostaze. In mod specific, intr-o reprezentare a Sfantului Mercurie pe un triptic mobil (sec. XVII), ca adversar este reprezentat Iulian Apostatul.
Nici reprezentarea Arhanghelilor nu putea fi lipsita de aceasta formula triumfala. Aceasta se inscrie intr-o vasta traditie iconografica ce lega Orientul de Occident si care punea in valoare arhetipul biruintei.
Pe cine biruieste Arhanghelul Mihail?
Interpretii acestui tip icoonografic au luat in considerare trei raspunsuri posibile acestei intrebari. Cu alte cuvinte, personajul pe care Arhanghelul Mihail il calca in picioare poate fi identificat cu Lucifer, ingerul cazut care, asemenea lui Mihail, are o natura spirituala si este in mod curent considerat ca un vrasmas prin excelenta; personajul poate fi de asemenea un simplu om pacatos, al carui suflet este infatisat in mana Arhanghelului; in final, personajul poate fi identificat cu Hades, zeul lumii subpamantene si personificarea mortii, din cauza reprezentarii sale ca batran , semi-nud, cu o musculatura pronuntata.
Lucifer
Lucifer, desi impartaseste aceeasi natura spirituala cu Arhanghelul Mihail a devenit prin caderea in pacat contratipul acestuia. Apocalipsa Sfantului Ioan constituie singura referire scripturistica la faptul ca acesta a fost alungat de catre Arhanghelul Mihail din Cer.
Daca il recunoastem pe Satan ca fiind cel care se afla la picioarele Arhanghelului, trebuie sa vedem in aceasta imagine, compozita diferitelor aspecte ale cultului Sfantului Arhanghel Mihail: psihopomp, biruitor asupra raului, militar (dupa costum) etc. Cu alte cuvinte, fiecare detaliu trebuie inteles separat de celalalt. Acest gen de compilatii de motive si idei este conform eclectismului caracteristic creatiei iconografice post-bizantine.
Totusi, in cazul nostru, incoerenta de temporalitate (caderea lui Satan nu coincide cu moartea unui om, al carui suflet sa fie tinut de Mihail), contribuie la o intelegere fragmentara a icoanei.
Un om anonim
Insemnarea aflata pe icoana ne indemana in mod firesc sa identificam adversarul Arhanghelului Mihai, ca fiind un om anonim al carui suflet este purtat de catre el. Aceasta este interpretarea pe care au adoptat-o cei mai multi bizantinisti ce au studiat acest tip iconografic. In acest sens, icoana are o profunda incarcatura morala. Personajul reprezinta figura generica a pacatosului. Cu alte cuvinte prezinta un contra-exemplu, unul ce trebuie evitat.
In favoarea acestei interpretari, pledeaza numele unei icoane de acest tip, din 1778, pastrata in Biserica Panagia Dexia din Tesalonic, anume “Moartea pacatosului”. De asemenea, o alta icona ce se inscrie in acelasi tipar iconografic este numita “Arhanghelul Mihail luand sufletul bogatului”.
Hades sau moartea personificata
Grupul de opere pe care le-am studiat care releva fara indoiala un prototip comun, reproduc in maniera fidela caracterele particulare ale adversarului Sfantului Arhanghel Mihail. Or, acest batran a fost considerat in conceptia unor interpreti, ca manifestand un tip iconografic al lui Hades, de origine elenistica, insa ramas in vigoare in iconografia bizantina.
Interpretii au in vedere asemanarea dintre acest personaj si cel din scena Invierii Domnului, biruinta asupra mortii, aflata in manastirea Daphni (sec. XI). Apropierea dintre imaginea noastra si cea a Invierii stabileste o legatura profunda intre Arhanghel si Mantuitorul, amandoi biruind asupra iadului si a asupra mortii.
Potrivit acestei interpretari Arhanghelul Mihail este vazut ca ingerul Judecatii de apoi. Din aceasta perspectiva, textul moralizator ce insoteste icoana poate fi inteles ca adresandu-se in mod direct privitorului, ca facand referire probabil la propriul suflet reprezentat ca un copil infasat, in mainile Arhanghelului Mihail.
Astfel, privitorul poate intelege imaginea in modul urmator: “Vazand aceasta, te cutremura, o, suflete al meu, de cea de-a doua venire cand Iadul va fi din nou invins si tu te vei afla in mainile Arhanghelului Mihail, cunoscuand pe Judecatorul nemitarnic, Cel care decide soarta ta in vesnicie. ” Imaginea ofera asadar un profund indemn moral ce atinge privitorul intr-o maniera precisa si eficace.
Chiar daca ultimele doua ipoteze par mai ademenitoare, niciuna dintre ele nu poate fi respinsa. Aceasta situatie nu releva incapacitatea pictorului de a fi clar si precis, cat, din contra, marturia unui procedeu creativ elaborat, care a putut asocia in mod constient trei interpreatari distincte propund privitorilor trei niveluri de lectura.
Mai mult decat sa faca o singura alegere, pictorul propune o intrepretare combinata a icoanei, care ne permite integrarea tuturor aspectelor ale cultului Sfantului Mihail (militar, triumful asupra lui Satan, psihopomp, Arhanghel al Judecatii de Apoi) si unfica trecutul (caderea diavolului), prezentul (moarte pacatosului) si viitorul (Judecata Finala).
Fara indoiala avand o pozitie particulara in randul reprezentarilor iconografice ale Arhanghelilor, acest tip iconografic ce releva tendinta generala a artei iconei post-bizantine caractrerizate de acest spirit “savant”, ilustreaza subtilitatea si complexitatea pe care le-a putut atinge pictura religioasa a acelei epoci.
Radu Alexandru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?
Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.
Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.