17 septembrie 2020

VIAȚA SFÂNTULUI EVSTAȚIE PLACHIDA, A SOȚIEI SALE TEOPISTA ȘI A FIILOR: TEOPIST ȘI AGAPIE

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos .

de Eliana Popa
Trăia-n cetatea mare a Romei, când împărat era Traian,
Un dregător viteaz în lupte, Plachida, brav patrician.
Era bogat, iar al său nume era vestit printre vrăjmași,
Avea o soață virtuoasă ce i-a născut doi copilași!
Doi flăcăiași frumoși și veseli...ea îi creștea cu râvnă multă
Și-l aștepta, cu dor și teamă, să vina teafăr de la luptă!
Deși se închina la idoli, el viețuia ca un creștin
Hrănea pe cei flămânzi și singuri, pe toți îi miluia din plin.
Era desăvârșit în fapte, dădea cu drag și bucuros,
Însă-i lipsea credința dreaptă, în Domnul nostru Sfânt, Hristos!
Și fără Dumnezeu din ceruri, toate acele bune fapte,
Nu cântăresc decât în lume, în fața Domnului sunt moarte!
Dar Cel ce ține-n mână toate, și vede orice bună faptă,
Nu l-a lăsat în întuneric, nici mântuirea să își piardă.
Și într-o zi la vânătoare, în fața lui un cerb a stat
Ce l-a privit pentru o clipă și-apoi in fugă a plecat!
Plachida l-a urmat cu gândul, c-așa trofeu nu o să-i scape,
În goana calului ce-aleargă scăldat în spume și în ape!
Dar cerbul cel frumos se-oprește, mai sus, pe-o stâncă maiestuoasă,
Se-oprește și Plachida jos, dar nu renunță...nu se lasă!
Iar Dumnezeu Prea Înduratul, ce e Atoate Știutor,
A hotărât să-l ia ca pradă, în curtea Sa, pe vânător!
Plachida, tot privind la cerb, văzu un lucru minunat!
Cum între cele două coarne, o cruce i s-a arătat!
O cruce mare, luminoasă, ce strălucea în chip frumos
Și răstignit pe lemnul ei, privind spre el, stătea Hristos!
,, - De ce mă prigonesti, Plachida?" îi zice-un glas dumnezeiesc
Și-nfricoșat de-așa vedenii, puterile îl părăsesc!
Și cade de pe cal viteazul și zace-aproape leșinat,
Dar după ce-și veni în fire cu voce slabă a-ntrebat:
,, - Cine-mi grăiește mie, Doamne? Tu mă cunoști? Mi-ai spus pe nume!"
,, - Eu sunt Iisus Hristos! Sunt Cel ce am venit în lume.
Și Dumnezeu fiind am luat, pe umeri Crucea Pătimirii
Am dus în ea păcatul lumii, până la locul răstignirii!
Iar tu, Plachida, nu Mă știi, dar M-ai cinstit prin multe fapte
Și milosteniile tale ajuns-au pân' la Mine toate!
Am hotărât să nu te las și cerbul te-a vânat pe tine
Eu l-am trimis în calea ta și goana lui te-a dus spre Mine! "
Și-atunci s-a ridicat viteazul, grăind cu multă bucurie :
,, - Tu ești Atoate Creatorul și chiar de azi sluji-voi Ție!
Deci, Ție, Unuia mă-nchin, că Tu ești Unul Dumnezeu
Și după cum îți e voința, așa mă voi supune eu!"
,, - Să mergi degrabă la un preot să te boteze creștinește
Și el îți va deschide ochii spre calea ce te mântuiește!"
Plachida auzind acestea de bucurie s-a umplut,
S-a-ntors acasă plin de râvnă, spunând soției ce-a văzut!
,, - Degrabă s-alergăm la preot! așa soția i-a grăit
Că-n noaptea cea trecut chiar Domnul, Iisus Hristos mi-a poruncit!
Noi, împreună cu feciorii, s-alegem grabnic calea Sa
Și El va fi cu noi pe cale și să cădem nu ne-o lăsa!
Și-au luat în grabă copilașii și au plecat la un părinte
Acolo au primit botezul și foarte multe învățăminte.
Plachida-i botezat de-acum cu numele Evstație
Iar copilașii-ncreștinați ca Teopist și Agapie!
Soția lui cea virtuoasă, de lacrimi a umplut batista,
Când a primit și ea botezul și numele de Teopista!
Și renăscuți în sfânta taină, cea a Botezului creștin
S-au reîntors acasă veseli și luminați cu har din plin.
A mers, a doua zi, Evstatie iar lângă stâncă-n acel loc
În care L-a văzut pe Domnul și-a ars în al credinței foc!
A mulțumit și s-a rugat, căzând cu fața la pământ
Și s-a încredințat cu totul, în voia Domnului cel Sfânt!
Dar stând răpit în rugăciune, din nou Prea Bunul i-a grăit
Despre ispita ce-o să vină și despre ce i-a pregătit :
,, - Evstație! Să iei aminte! Credința ce rămâne vie
Nu este aceea ce se-aprinde doar în belșug și bucurie!
Căci dragostea, cea către Mine, e lucrătoare și nu minte
Doar daca și mai tare arde, în sărăcie și ispite!
Pentru aceasta-i să ajungi, în mari necazuri și sărman
Și ispitit vei fi ca Iov și vrăjmășit de cel viclean!
Te voi căli în suferință, ca să fii viu în veșnicie!
Și vei primi cununa vieții ca toți aceia vrednici Mie. "
Și auzind acestea toate, Evstație dădu răspuns :
,, - Eu gata sunt de suferință și de Te am îmi e de-ajuns! "
Atunci, din nou, îi zise Domnul : ,,- Evstație, te Voi păzi!
Și harul Meu va fi cu tine în ceas de noapte și de zi .
Și-n ceas de mare umilință, când doar durere vei gusta,
Eu te voi mângâia pe tine și iarăși te Voi înălța!
Și îți voi da tot ce-ai pierdut când s-o sfârși timpul tristeții
Deci, îndrăznește! Nu te teme!Ești scris de Mine-n Cartea Vieții!"
S-a-ntors acasă plin de râvnă având în suflet bucurie
Și-a viețuit cu toți ai casei în post, cu multă evlavie.
Dar a venit și ceasul negru când moartea i-a intrat în casă
Răpindu-i slugi și dobitoace o boală cruntă, nemiloasă!
Tâlharii i-au intrat în curte, găsind-o astfel nepăzită
Și astfel casa lui bogată, fu peste noapte sărăcită!
Și-a hotărât atunci să plece, doar cu copiii și soția
Și uite asa, în miez de noapte, își începură pribegia!
S-au furișat pe întuneric, n-au dat de știre nimănui
Și multi l-au căutat degrabă, însă Plachida nu-i și nu-i!
Să treacă marea in Egipt pe o corabie-au urcat
Însă după puțină vreme, vicleanul coada și-a băgat!
Neisprăvitul căpitan, fiind un desfrânat barbar
Sa-ndrăgostit de Teopista și-a pus la cale-un plan murdar!
Când s-a sfârșit călătoria și-a vrut Evstație-al plăti,
Acesta îi opri femeia, nici bani, nici aur nu dori!
Degeaba se împotrivi, degeaba a-l ruga încearcă
Barbarul l-a amenințat, scoțându-și sabia din teacă!
Nimic nu a putut a face, iar dacă nu l-a-nduplecat,
Plângând s-a resemnat, sărmanul, și-a luat copii și-a plecat.
Plângea și biata Teopista, privind cum pleacă el cu fiii
Plângea pe mal și Evstație și lângă el plângeau copiii!
Porni la drum cu cei doi fii și-ajunse-n preajma unui râu
Ce alerga umflat de ploi, nici malul nu-l ținea în frâu.
N-avea nici punte să-l poți trece dar se gândi că înotând
Ar reuși să-l traverseze, ducându-și fiii rând pe rând!
Îl luă pe unul din copii și trecu râul înspumat
Apoi se-ntoarse de îndată să-l treacă și pe celălalt.
Dar cum un rău nu vine singur, sau poate așa a fost să fie,
Veni un leu și luă copilul și se-ndreptă către pustie!
Și când strigă, privind cu jale, văzu un lup venind din codru
Ce-l luă pe-al doilea copilaș, fugind cu el precum un lotru!
Și-a plâns durerile-n tăcere și s-a-nchinat plecând pe cale,
S-a așezat într-un sătuc purtând povara crucii sale!
Muncea din greu doar pentru pâine, fiindcă trăia în sărăcie
În post, în priveghere, și-n lacrimi, având pe Domnul avuție.
A petrecut acolo singur cam cincisprezece ani și-un pic
Și n-a știut că toți ai lui ...sunt vii ...și n-a pierdut nimic!
Căci fiii lui trăiau aproape...la un plugar și un păstor,
Ce i-au salvat din gheara morții și i-au crescut în casa lor .
Și soața lui a fost salvată din mila Domnului cel bun
De căpitanul cel barbar, de pofta lui de om nebun!
Acesta a crăpat pe loc, după ce a vrut s-o siluiască
Căci Dumnezeu n-a-ngăduit, urâta-i faptă s-o-mplinească!
Ea a rămas să locuiască aproape de același sat
Unde-i trăiau acum feciorii și soțul ei cel minunat!
Și iată a venit și timpul să ia sfârșit urâtul ,,vis"
Și Dumnezeu să-i întâlnească...să de-a-napoi ce a promis!
Și iată clipa întâlnirii se-apropie pe negândite
Când multe sate și cetăți au fost de un război lovite.
Traian și-a amintit atunci de-al său Plachida cel viteaz
Știind că brațul lui puternic va scoate țara din necaz!
Și a trimis doi buni ostași, prieteni vechi cu Evstație
Să-l caute în toată lumea...și în cetăți și în pustie!
Așa cum Domnul a voit, ei au ajuns și-n acel sat
Unde trăia al lor prieten sărac și foarte mult schimbat!
Și chiar pe el l-au întâlnit, în drumul lor către cetate
Recunoscându-i i-a oprit și i-a-ntrebat de merg departe!
,, - Noi căutăm un vechi prieten, Plachida este al său nume,
De multa vreme a plecat și noi îl căutăm prin lume.
Iar dacă cineva de-aici, l-ar fi văzut sau chiar l-ar ști
Și ne va spune despre el, cu mulți arginți l-am răsplăti!"
,, - N-am auzit nimic de el, dar dacă voi binevoiți,
În casa unde locuiesc, veți fi cu dragoste primiți!
Și poate cineva din sat sau, poate, chiar stăpânul meu
Vor ști ceva despre Plachida....mai mult decât pot spune eu! "
Ei au primit cu bucurie să-i fie oaspeți peste noapte
Iar Evstație plin de râvnă le-a pus pe masa lui de toate!
Ei au privit atunci mai bine, spre chipul lui și-au cunoscut,
Că au în față chiar pe-acela ce-o lungă vreme-a fost pierdut!
Și bucuroși, nevoie mare, l-au luat în brațe și-au strigat :
,, - Erai chiar tu! Și noi, neghiobii, foarte târziu am observat.
Și poate n-am fi fost prea siguri, dar am văzut pe-al tău grumaz,
O veche rană ce o porți, de când luptai ca un viteaz!"
Plângând de-atâta bucurie, l-au îmbrăcat în noi veșminte
I-au dat scrisorile în care, Traian făcea o rugăminte.
Să se întoarcă iar în Roma, să lupte el, pentru cetate
Cu brațul său cel tare-n lupte, să-i dea pe venetici la moarte.
A cunoscut, atunci, Evstație, că a venit iar timpul lui
Să-și ia-napoi dregătoria, precum e voia Domnului!
Și întorcându-se la Roma a povestit întreaga-i viață
De când a părăsit cetatea și până-n clipa cea de față!
Și la primit Traian la curte, cu multă cinste și onor
I-a dat averi și mai bogate și l-a pus iarăși dregător!
A strâns din nou viteazul oaste, chemând de prin cetăți și sate
Flăcăi cu brațe tari în luptă și cugete neînfricate!
Și fiindcă Dumnezeu lucrează și dă-napoi ce i-a promis
Și fiii lui, de-acum bărbați, la el în oaste s-au înscris!
La chip erau frumoși ca mama, la trup voinici ca al lor tată
Erau doi tineri ca stejarii și cu voință ne-nfricată!
I-a îndrăgit din prima clipă, neștiind că sunt feciorii lui
Îl îndemna ceva anume...sau poate glasul sângelui!
Și a pornit din nou la luptă zdrobind dușmanii fioros
Cu o armată numeroasă și cu puterea lui Hristos!
A dezrobit cetăți și sate, a pus pe fugă pe barbari
Și lângă ei luptau și fiii, cu mult curaj și brațe tari!
Când s-a sfârșit acest război și se-ntorcea către cetate
Mai poposea cu oastea sa, pe lângă margine de sate
Și într-o zi s-au așezat lâng-o grădină de poveste
( Și după cum avea să afle era a dragii lui neveste.)
Așa a rânduit Prea Bunul sa fie asta marea zi,
Când va primi pe cei pierduți: soția și pe cei doi fii!
Și chiar în ceasul când flăcăii și-au legat cortul de grădină
Și Dumnezeu i-a dat un gând, chiar Teopistei ca să vină!
În cortul de lângă grădină cei doi ostași își depănau,
Povestea vieții lor din vremea, când încă nu se cunoșteau!
,, - Eu, zice unul din cei doi, îmi amintesc puțin de tata
Era un vrednic căpitan, ducând către izbânzi armata.
Dar într-o zi, ne-a luat pe toți, pe mama mea și înc-un frate
A părăsit cetatea Romei și-a trecut marea mai departe!
De pe corabia aceea, doar noi am coborât cu tata
Măicuța a rămas plângând, că rău a mai lovit-o soarta!
Mergeam pe cale și plângeam, doi copilași cu tatăl lor,
Plângeam și noi plângea și tata și ne topeam de-al mamei dor!
Și am ajuns lângă o apă, iar tata pe rând ne-a luat
Ca să ne treacă pe-ai săi umeri, până pe malul celălalt.
Eu am rămas pe mal cuminte, pe frățiorul meu să-l treacă
Apoi, cum mi-a promis atunci, și după mine să se-ntoarcă .
Dar văd cu groază lângă mine, de unde Doamne-o fi venit?
Un leu ce m-a luat în gură și spre pustie a fugit!
Dar l-au văzut niște plugari și înspre el au alergat
M-au tras din colții cei de fiară și de la moarte m-au scăpat. "
Și ascultându-l cu ochi mari, uimit de cele ce-a aflat,
Prietenul lui cel mai tânăr cu drag în brațe l-a luat :
,, - O, cu adevărat mi-ești frate! Toate acestea n-am uitat.
Îmi amintesc și eu cum leul, precum un hoț te-a apucat
Pe mine m-a-nhățat un lup...o, parca și-azi mă trec fiori!
M-ar fi mâncat, în codru, fiara, dar m-au salvat câțiva păstori! "
Și bucuroși peste măsură, cuprinși de-o dragoste curată
S-au regăsit și și-au promis că nimeni n-o să-i mai despartă!
Iar Teopista ascultândându-i, cu greu si-a stăpânit pornirea
De-ai strânge-n brațe pe-amândoi....însă nu s-a pierdut cu firea!
Era femeie înțeleaptă, de-acum căruntă și bătrână,
Căci s-a temut că n-o vor crede și-or socoti că e nebună!
Și parcă neatingând pământul la comandantul lor aleargă
S-o ia cu ei până la Roma, să nu mai stea aici, pribeagă!
Gândea, ca ajungând acolo, să dea de știre cine este
Să spună fiilor și lumii, mult dureroasa ei poveste!
Evstație s-a-nduioșat, de-aceea femeie necăjită
Neștiind că chiar în fața sa, stătea soția lui iubită!
Ea căutând cu luare-aminte, la căpitanul cel viteaz,
O lacrimă de bucurie îi curse iute pe obraz :
,, - Te-ntreb, nu ești cumva Plachida...Evstație? Chiar tu să fii?
Și ai plecat în pribegie cu soața ta și cei doi fii?
Soția ta ți-a fost luată, dar iată, mare-i Dumnezeu!
Căci Teopista cea pierdută, stă-n fața ta, iubitul meu!"
Evstație privind la ea, parcă din somn s-a deșteptat
A luat-o-n brațe suspinând și slavă Domnului a dat!
A plâns de-atâta bucurie...apoi i-a spus despre copii,
Cum doua fiare i-au răpus fugind cu ei către pustii!
Atunci ea a-nceput a-i spune tot ce-auzise în grădină
Și Evstație-a poruncit, cei doi în fața lui să vină!
I-a pus să-și povestească viața ...și iată, cum s-au regăsit
Și toate câte-a promis Domnul, în ziua 'ceea s-a-mplinit.
Însă, de-acum, un singur lucru a mai rămas să se-mplinească,
Să fie-ncununați cu slavă, pe calea cea mucenicească!
S-a-ntors la Roma în cetate și-a fost primit cu veselie
Numai un lucru i-a umbrit, toată această bucurie!
L-a-ntâmpinat, nu împăratul, acel ce se numea Traian,
Murise de curând și, iată, pe tron stă crudul Adrian!
Acesta se-nchina la idoli, ura tot omul cel creștin,
Avea un suflet ca de diavol plin de-ntuneric și venin!
Și și-a chemat mai marii oștii, în capiștea cea idolească,
La zeii lui să se închine, cu jertfe să le mulțumească!
Evstație-a rămas afară....a stat cu Dumnezeu în gând,
Soția lui și cei doi fii stăteau alăturea plângând!
Și mâniinduse-mpăratul i-a spus: ,,- Plachida, închină-te la zei!
Căci n-ai fi izbândit în luptă, de nu te-ar fi ajutat ei!
Și întărit cu rugăciunea, viteazul nostru i-a răspuns:
,, - Eu sunt creștin și nu mă-nchin, decât la Domnul meu Iisus!
Căci am un singur Dumnezeu și numai Lui îi mulțumesc
Pe El îl port mereu cu mine, prin El sunt viu și mai trăiesc!
Iar idolilor surzi și muți, n-am să-mă-nchin! Poți să ne-omori!
Nici soața mea cea credincioasă și nici vitejii mei feciori!
Și neputând să îi întoarcă, de la credința în Hristos,
Tiranul își chemă soldații lovind cu pumnul furios.
Și porunci să fie duși, legați de mâini și de picioare
Și după chinuri și bătăi, să fie sfâșiați de fiare.
Priveau spre cer cu bucurie! Se întăreau unul pe altul
Și Teopista lângă ei, din ochi și-ncuraja bărbatul!
Dar fiarele când i-au văzut s-au îmblânzit și au plecat
Însă tiranul mânios, într-un cuptor i-a aruncat!
Dar trupul nu le-a fost atins de focul cel mistuitor
Căci Dumnezeu a rourat cu sfântă ploaie-acel cuptor!
Îmbrățișați în rugăciune, ei au trecut in veșnicie
Și iată, srisă-n cărți, și-n ceruri, frumoasa lor mucenicie!
I-au scos cu trupurile-ntregi, frumoși ca îngerii de sus
Pe chipul lor se răsfrângea lumina sfântă a lui Iisus !
Și-atunci poporul a strigat spre împăratul nemilos:
,, - E mare Dumnezeu din ceruri! E sfântă Crucea lui Hristos!"
Aici închei aceste versuri, dând slavă Domnului Iisus
Dar vă mai spun vreo două vorbe, căci, poate, alții nu v-au spus.
Martirii noștri Brâncoveni la vremea de mucenicie
Aveau alaturi nevăzut, pe Sfântul nostru Evstație!
Agapie și Teopist luându-și chipuri de ostași
Au însoțit pe calea morții pe Brâncoveanu Mateiaș!
Iar când Maria Brâncoveanu plângea privind în zare tristă,
Îi sta alături Teopista strângându-i lacrima-n batistă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

AVEM SFINTI
Sunt mii de sfinţi
Ce-au îndurat martiriu,
Chinuri cumplite ei au suferit,
Dar câţi din oameni
Ştiu de-a lor durere,
Câţi despre ei au auzit?

Avem mulţi sfinţi
Ce mijlocesc la Domnul
Pentru a noastră mântuire,
Să le aducem şi noi astăzi
Prinos de mulţumire.

Să le urmăm credinţa neclinită
Şi dragostea de Dumnezeu,
Să îi rugăm să ne ajute,
Căci drumul vieţii este
Din zi în zi mai greu.

Arhivă blog

CARUI SFANT TREBUIE SA NE RUGAM?

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni-l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai-marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta.

SFANTA SCRIPTURA

Totalul afișărilor de pagină

Etichete

. . Despre Evlavie .RUGĂCIUNE “Tâlcuire la Tatăl nostru” ABECEDARUL VIETII DUHOVNICESTI ACATISTE ACATISTUL Cuviosului Ioan de la Prislop Acatistul Sfântului GHERASIM KEFALONITUL Acatistul Sfintei Cruci Acatistul Sfintilor Brancoveni Adormirea Maicii Domnului Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Adormirea Sfintei Ana ADUCEREA MOAŞTELOR SFÂNTULUI MUCENIC ŞTEFAN AGHIAZMA SAU APA SFINTITA AICI GASESTI CANTARI BISERICESTI AICI GASESTI INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE AICI GASESTI INTREBARI SI RASPUNSURI AICI GASESTI SFATURI DUHOVNICESTI AICI SANT CELE MAI IMPORTANTE RUGACIUNI AICI SE GASESC SFINTE MOASTE Alexandru Pesamosca Arhanghelui Gabriel. Arhiepiscop Justinian Chira ARHIMANDRIT TEOFIL PARAIAN Articole Apopei Roxana Articole Ioan Monahul AUDIO..VISARION IUGULESCU BISERICI BUNA VESTIRE CANOANELE SFANTULUI CALINIC Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia - sora lui Canonul Sfantului Andrei Criteanul din Postul Sfintelor Pasti Canonul Sfantului Meletie al Antiohiei CARTI INTERESANTE Cei patru Sfinţi Evanghelişti CELE 7 PLANSURI..EFREM SIRUL Cine a fost Zorica Laţcu Teodosia? Citate CUGETARI ORTODOXE CUM SA NE RUGAM CUVINTE DE FOLOS Cuviosul Arhimd. Sofronie Cuviosul Gherontie Cuviosul Nicodim de la Tismana (26 Decembrie) CUVIOSUL SERGHIE: Cuviosul Tadei de la Vitovnita Cuviosului Sofronie Saharov DESPPRE VRAJI SI FARMECE DESPRE CINSTIREA SFINŢILOR DESPRE AVORT DESPRE ACATISTE SI PARACLISE DESPRE APOCALIPSA DESPRE BOALA Despre Boboteaza DESPRE CLEVETEALA SI JUDECATA. Despre Clopote Despre colivă DESPRE CREDINTA DESPRE CRUCE DESPRE DIAVOL DESPRE DRAGOSTE Despre educatia crestina a copiilor Despre Frică DESPRE HAINELE PREOTESTI DESPRE ICOANE DESPRE INGER PAZITOR Despre invidie Despre iubire DESPRE JUDECAREA APROAPELUI DESPRE JUDECATA DE APOI SI VIATA DUPA MOARTE DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU DESPRE LACRIMI DESPRE LUMANARI DESPRE MAICA DOMNULUI DESPRE MANIE Despre milostenie DESPRE MOARTE DESPRE OZN-URI DESPRE PACAT DESPRE POCAINTA DESPRE POST Despre PREOTUL DUHOVNIC DESPRE RAI SI IAD DESPRE RUGACIUNE Despre Rugaciunea Inimii Despre Sfanta Impartasanie DESPRE SFINTELE MOASTE DESPRE SFINTELE MOASTE Sfântul Ioan Gură de Aur DESPRE SMERENIE DESPRE SMERENIE MANDRIE SI EGOISM DESPRE SUFLET DESPRE TALISMAN DESPRE TRUFIE DESPRE URA DIN SFATURILE DE LA PARINTELE IOAN Din sfaturile Preotului Ioan Clopotel DREPTUL SIMEON ŞI SFÂNTA PROOROCIŢĂ ANA Drumul sufletului după moarte DUCEŢI-VĂ SĂ VĂ ARĂTAŢI PREOŢILOR Dudul lui Zaheu - Biserica Sfantul Elisei din Ierihon Duminica Tuturor Sfintilor ENIGMA MARAMEI VERONICĂI EPISTOLIA DOMNULUI Fuga in Egipt ICOANA BIZANTINĂ IER. SAVATIE BASTOVOI IEROD. VISARION IUGULESCU INDICATIILE TESTAMENTARE ALE LUI IOAN IANOLIDE: Inmormantarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Nicolae al Banatului Intampinarea Domnului INTERVIURI Intrarea Domnului in Ierusalim INVATATURI IZVORUL TAMADUIRII ÎNAINTEPRĂZNUIREA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI Kamenski Mănăstirea "Înălţarea Domnului" Lancea cu care a fost omorât Hristos Legenda Sfântului Valentin MANASTIREA HUREZU MARGARITARE DUHOVNICESTI MINUNEA DE LA SF.MORMANT Minuni ale Sfantului Nectarie MINUNI.. Mitropolitul Antonie al Surojului MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA Nasterea Sf Ioan Botezatorul O rugăciune de dimineaţă OSÂNDIRE DE SINE SI EGOISM PARACLISUL SFINȚILOR MUCENICI ADRIAN ȘI NATALIA (26 AUGUST) Parastasele și folosul lor PARINTELE ADRIAN FAGETEANU PARINTELE ARSENIE BOCA PARINTELE ARSENIE PAPACIOC Parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa PARINTELE ILARION ARGATU PARINTELE ILIE LACATUSU PARINTELE IOSIF TRIFA PARINTELE JUSTIN PARVU Parintele Maxim un stalpnic al zilelor noastre Parintele Nichifor cel lepros PARINTELE PAISIE AGHIORITUL PARINTELE PETRONIU TANASE PARINTELE PORFIRIE PARINTELE SOFIAN BOGHIU Parintele Teofil Paraian PARINTELE VISARION IUGULESCU Părintele Cleopa Ilie Părintele Constantin Galeriu Părintele Iulian de la Prodromu Părintele Iustin Pârvu Părintele Proclu Nicău PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE Părintele Rafail Noica Pătimirea Sfinţilor Mucenici Trofim Savvatie şi Dorimedont († 276) Pelerinaj Grecia 2017 Pelerinaj Israel PILDE PILDE CRESTINE PILDE DIN PATERIC POEZII POEZII ..IISUS HRISTOS Poezii cu Preot Ioan POEZII DE ANDREI BOTOSANU POEZII DE CAMELIA CRISTEA Poezii de Costel Ursu Poezii de Daniela Ibisin Poezii de Doru Avram Poezii de Eliana Popa POEZII DE ILARION ARGATU Poezii de Maria Pintecan Poezii de Pr.Gabriel Militaru Poezii de Preot Sorin Croitoru POEZII DE RADU GYR POEZII DE TRAIAN DORZ Poezii de Valeriu Gafencu Poezii de Vasile Militaru Policarp si Laurentiu POVESTIRE POVESTIRI DIN PATERIC POVESTIRI DUHOVNICESTI POVESTITE DE SFINTI Pr. Efrem Atonitul PR. PAISIE OLARU Preot PREOT Ioan Dumitriu de la Parohia Tipografilor Preotul Andrei Constantin PREVIZIUNI Prigonită pentru Iisus Hristos la doar 14 ani PROFETII Prohodul Domnului Proorocul Moise PROTOSINGHELUL NICODIM MANDITA Pruncii Simeon şi Parascheva Psalmi Psalmul 50 (al lui David) Psaltirea PUSTNIC ONUFRIE Răspunsuri Duhovnicesti de la părintele Argatu Rucăciune către sfinti Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos Rugaciune pentru bolnavii de cancer. RUGACIUNEA PARINTELUI GHERONTIE - PENTRU ORICE DORINTA Rugaciunea Sfintei Cruci RUGACIUNI Rugăciune catre Sfantul Ilie Rugăciune catre Sfantul Nectarie Rugăciune către Mântuitorul a Sfântului Dimitrie al Rostovului RUGĂCIUNE CĂTRE PĂRINTELE ARSENIE BOCA Rugăciune către Sfântul Apostol Simon Zilotul Rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Rugăciune către Sfântul Ierarh Ioan Maximovici RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC VENIAMIN DIACONUL Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul RUGĂCIUNE CĂTRE TOTI SFINTII Rugăciune de pocăinţă Rugăciune pentru căsătorie... RUGĂCIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE IOAN DAMASCHIN Rugăciunea ultimilor Părinţi de la Optina Rugăciuni Rugăciuni către Sfinţii Arhangheli pentru fiecare zi a săptămînii Rusaliile SA FIM OAMENI SA-I AJUTAM SARBATORI Săpămana Patimilor Sânzaienele Schimbarea la Fată SCOPUL VIETII CRESTINESTI SEMNIFICATIA NUMELUI NOSTRU. Sf .Ghelasie de la Râmeţ Sf ap Iacob al lui Zevedeu SF DIMITRIE IZVORATORUL DE MIR Sf Gheorghe Sf Ignatie SF. IERARH ANTIM IVIREANU Sf. Ignatie Teoforul SF. IOAN DE LA PRISLOP Sf. Mc. Calistrat; Sf. Porfirie Bairaktaris SF.APOSTOL SI EVANGHELIST LUCA SF.IERARH CALINIC DE LA CERNICA Sf.Ignatie Briancianinov Sfanta Mucenită Tatiana Sfanta Alina Sfanta Ana SFANTA CUVIOASĂ PARASCHEVA SFANTA DUMINICA SFANTA ECATERINA Sfanta Eugenia Sfanta Evdochia SFANTA FILOFTEIA Sfanta Fotinii SFANTA HRISTINA Sfanta Iulia SFANTA LITURGHIE Sfanta Lucia Sfanta Macrina Sfanta Maria Egipteanca Sfanta Maria Magdalena Sfanta Marina Sfanta Mucenita Haritina Sfanta Mucenita Tecla Sfanta Mucenită Tatiana SFANTA PARASCHIVA Sfanta Salomeea Sfanta Teodora Sfanta Varvara Sfanta Veronica SFANTA XENIA Sfantul Mc Ioan Valahul SFANTUL ADRIAN Sfantul Alexandru Sfantul Andrei - Apostolul romanilor Sfantul Andrei Rubliov Sfantul Antonie de la Veria Sfantul Ap.Timotei SFANTUL APOSTOL ANDREI SFANTUL APOSTOL IOAN Sfantul Apostol si Evanghelist Matei Sfantul Apostol Tadeu Sfantul Apostol Toma Sfantul Calinic de la Cernica SFANTUL CRISTIAN Sfantul Cuvios Patapie SFANTUL DANIIL SIHASTRUL Sfantul Dimitrie al Rostovului Sfantul Dobri Dobrev SFANTUL DUMITRU Sfantul Efrem Cel Nou Sfantul Efrem Katunakiotul Sfantul Eftimie cel Mare Sfantul Emilian Sfantul Ermolae Sfantul Fanurie SFANTUL GHEORGHE Sfantul GHERASIM DE LA IORDAN Sfantul Gherasim din Kefalonia Sfantul Grigorie cel Mare - Dialogul SFANTUL GRIGORIE DECAPOLITUL Sfantul Haralambie SFANTUL IERARH PARTENIE Sfantul Ierarh Vasile cel Mare SFANTUL ILIE Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava SFANTUL IOAN DAMASCHIN Sfantul Ioan de Kronstadt SFANTUL IOAN RUSUL SFANTUL IOAN SCARARUL SFANTUL IOSIF DE LA PARTOS Sfantul Isidor din Hios Sfantul Isidor Pelusiotul Sfantul Iuda Sfantul Iuliu Veteranul Sfantul Lazăr din Betania SFANTUL MARCU ASCETUL Sfantul Maxim Mărturisitorul SFANTUL MINA SFANTUL MUCENIC EUSTATIE Sfantul Mucenic Gheorghe Sfantul Mucenic Polieuct Sfantul Mucenic Procopie SFANTUL MUCENIC TRIFON Sfantul Nechifor Leprosul SFANTUL NECTARIE SFANTUL NICOLAE Sfantul Nicolae Steinhardt Sfantul Nil Dorobantu SFANTUL PANTELIMON Sfantul Parinte Vichentie Malău Sfantul Policarp Sfantul Prooroc Iona Sfantul Sava cel sfintit SFANTUL SELAFIL DE LA NOUL NEAMT SFANTUL SERAFIM DE SAROV Sfantul Serafim de Virita Sfantul Simeon Stalpnicul SFANTUL SPIRIDON SFANTUL STEFAN Sfantul Stefan cel Mare SFANTUL STELIAN Sfantul Teodor Studitul Sfantul Teodor Tiron Sfantul Teodosie cel Mare Sfantul Teodosie de la Brazi SFANTUL TIHON DE ZADONSK Sfantul Valentin (ORTODOXUL) SFANTUL VASILE SFANTUL VICTOR Sfantul. Cuvios Dimitrie cel Nou SFATURI DUHOVNICEŞTI ALE UNUI STAREŢ DE LA OPTINA SFATURI CRESTINE SFATURI DE LA PARINTELE IOAN SFATURI DUHOVNICESTI SFATURI PENTRU ANUL NOU Sfaturi pentru suflet SFATURI PENTRU VIAŢA DUHOVNICEASCĂ Sfăntul Mercurie SFÂNTA MUCENIŢĂ AGATA Sfânta Muceniţă Agnia SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI Sfânta Muceniță Sofia și fiicele sale Sfânta Salomeea Sfânta Teodora de la Sihla SFÂNTUL LAVRENTIE DE CERNIGOV Sfântul Siluan Atonitul... Sfântul Antonie cel Mare Sfântul Apostol Filip SFÂNTUL APOSTOL IACOB AL LUI ALFEU Sfântul apostol Luca Sfântul apostol Luca al Crimeii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Sfântul Ciprian si Iustina SFÂNTUL CUVIOS ANTIPA DE LA CALAPODEȘTI ( 10 ianuarie) SFÂNTUL CUVIOS IOAN ZEDAZNELI Sfântul Cuvios Macarie cel Mare sau Egipteanul Sfântul cuvios Memnon SFÂNTUL CUVIOS ONUFRIE CEL MARE Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ SFÂNTUL CUVIOS TEOFIL CEL NEBUN PENTRU HRISTOS Sfântul Efrem Sirul Sfântul Gheorghe Hozevitul Sfântul Grigorie de Nyssa Sfântul Grigorie Palama Sfântul Ierarh Eumenie Sfântul ierarh Ioan Maximovici cel nou SFÂNTUL IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ Sfântul Ioan Botezătorul SFÂNTUL IOAN CARPATINUL: Sfântul Ioan Evanghelistul Sfântul Ioan Gură de Aur Sfântul Ioan Iacob Hozevitul Sfântul Ioan Rilă SFÂNTUL ISAAC SIRUL SFÂNTUL MARE MUCENIC TEODOR STRATILAT Sfântul Moise Etiopianul. SFÂNTUL MUCENIC CALINIC Sfântul Nicolae Sfântul Nicolae Velimirovici Sfântul Pahomie SFÂNTUL PROOROC ZAHARIA SFÂNTUL SERAFIM DE LA SAROV 1759 - 1833 SFÂNTUL SFINTIT MUCENIC FILUMEN Sfântul Sfinţit Mucenic Dionisie Areopagitul; Sfântul Mucenic Teoctist Sfântul Sfințit Mucenic Ierotei SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC LUCHIAN Sfântul Sfințitul Mucenic Ignatie SFÂNTUL TEOFAN ZAVORATUL SFIINTII-PRIETENII LUI DUMNEZEU Sfintele Mucenite Agapi Hionia si Irina SFINTELE PASTI SFINTELE TAINE SFINTI Sfintii Zotic Atal Camasis si Filip de la Niculitel Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea SFINTII APOSTOLI SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL Sfintii Atanasie si Chiril SFINTII CHIR SI IOAN SFINTII CONSTANTIN SI ELENA Sfintii Cozma si Damian Sfintii impărati Constantin si Elena Sfintii Inchisorilor SFINTII IOACHIM SI ANA Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah. Sfintii Martiri Brâncoveni Sfintii Marturisitori Ardeleni Sfintii Mihail si Gavril Sfintii Români Sfintii Simeon si Ana Sfintii Trei Ierarhi Vasile Grigorie si Ioan Sfintii Varsanufie si Ioan Sfintii Zilei Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei (9 martie) Sfinții Mucenici Pavel şi Iuliana SFINŢII ŞI OCROTIRILE LOR Sfînta Mare Muceniţă Irina Sfîntul Antonie de la Iezeru-Vîlcea SINUCIGAŞII SOBORUL MAICII DOMNULUI Soborul Sfinților 70 de Apostoli. TAINA CASATORIEI TAINA SFINTEI SPOVEDANII TEODORA DE LA SIHLA TROPARUL SFANTULUI MUCENIC VLASIE TROPARUL SFINTILOR TREI IERARHI TUTUNUL ŞI ŢIGĂRILE = PĂCATUL SINUCIDERII Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare VALERIU GAFENCU VAMEȘUL ȘI FARISEUL VAMILE VAZDUHULUI Versuri de Horațiu Stoica VIATA LUI IISUS HRISTOS Viața Sfântului Iosif cel Nou de la Partos VORBESTE PARINTELE GEORGE ISTODOR

SFINTI

SFINTI