Parintele Nichifor cel lepros

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..
Parintele Nichifor cel lepros a fost ucenicul Sfantului Antim din Chios, alaturi de care a putut trai povara acestei boli infricosatoare ca pe o adevarata binecuvantare. Desi Mantuitorul a ales ca pana la sfarsitul vietii sale sa nu-l vindece trupeste de lepra, precum stim ca i-a tamaduit pe cei zece leprosi din Evanghelie, L-a vindecat insa pe Cuviosul Nichifor de lepra cea rea a pacatului. Cu cat mai tare ii mistuia lepra frumusetea exterioara a trupului, cu atat sufletul Cuviosului se imbodobea cu virtutile, cu lumina lui Hristos, pe care Il binevestea tuturor. Viata smerita si plina de sfintenie a parintelui Nichifor ramane peste veacuri o predica vie despre asumarea bolii si suferintei, despre cum putem face din acestea, cai de cunoastere a lui Dumnezeu.

Parintele Nichifor, s-a nascut in anul 1890 in satul Chania din insula Creta. La Botez a primit numele Nicolae. Parintii sai au fost oameni simpli si evlaviosi, insa nu a reusit sa se bucure destul de atmosfera calduroasa a familiei, deoarece a ramas orfan din frageda pruncie. A fost crescut de catre bunicul sau Ioanis Tabakakis. La varsta de 13 ani a inceput sa lucreze intr-o frizerie. Aici i-au aparut tanarului Nicolae primele semne de lepra. In vremurile acelea, leprosi erau izolati in insula Spinaloga. Deoarece lepra este o boala contagioasa, suferinzii erau ingrijiti cu teama si groaza.



La varsta de 16 ani semnele caracteristice leprei erau tot mai evidente si, pentru a nu fi trimis pe insula Spinaloga, a fugit in Egipt. Ajuns in Alexandria a ramas sa lucreze tot intr-o frizerie dar, ins curt timp, semnele leprei au devenit tot mai vizibile, in special la nivelul fetei si pe maini.

In 1914, la sugestia unui cleric Nicolae a ales sa mearga in Chios unde se gasea un asezamant pentru leprosi. In cadrul acestui asezamant slujea ca preot, Parintele Antim Vagianos, astazi canonizat (Sfantul Antim din Chios). Sfantul Antim slujea in paraclisul Sfantului Lazar unde era pastrata si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului "Ypakoi'' ( Ascultatoare).


In acest loc a inceput urcusul duhovnicesc al lui Nicolae. Dupa numai doi ani, Sfantul Antim l-a tuns in monahism cu numele Nichifor. Boala a evoluat in absenta medicamentelor adecvate afectandu-l mai ales la nivelul chipului (medicamentul necesar a fost descoperit mai tarziu, in 1947).

Parintele Nichifor a trait in smerenie si ascultare desavarsita, cu post aspru, lucrand in gradina. De asemenea, el a fost cel care a consemnat in scris minunile Sfantului Antim, pe care le-a vazut cu ochii sai (mai ales vindecari ale demonizatilor).



Intre Sfantul Antim din Chis si Cuviosul Nichifor s-a cladit o relatie duhvniceasca unica. Parintele Teoclit Dionisiatul in cartea sa "Sf Antim din Chios" relateaza faptul ca ucenicul "nu s-a indepartat de el, nici macar un pas".

Noptile le petrecea Parintele Nichifor in rugaciune. Facea multe metanii si postea aspru. S-a straduit sa fie o prezenta discreta, pe nimeni nu a suparat prin gesturile si cuvintele sale.

Parintele Nichifor a fost si protopsaltul paraclisului Sfantul Lazar. Desi din cauza bolii, a inceput sa-si piarda vederea, majoritatea troparelor si pericopelele apostolice le cunostea pe de rost.

In 1957 Leprozeria din Chios a fost inchisa si restul pacientilor, impreuna cu Parintele Nichifor, au fost trimisi la Asezamantul Sf. Varvara din Igaleo, Atena. In acea vreme, parintele avea in jur de 67 de ani. Ochii si membrele sale au fost complet afectate si deformate din pricina bolii.

In acel asezamnt parintele Eumenie, care a sufeit la randul sau de lepra, dar care datorita progreselor medicale a putut vindecat. Acesta a hotara insa sa ramana tot restul vietii sale in acest loc aproape de bolnavi, pe care i-a ingrijit cu multa iubire. Asa a devenit fiu duhovnicesc al Parintelui Nichifor pe care Domnul l-a inzestrat cu multe harisme, ca o rasplata pentru rabdarea sa exemplara. Multi oameni se duceau la chilia smerita a Cuviosului Nichifor leprosul, pentru a primi binecuvantarea sa. Multi dintre cei care l-au au dat marturie:

"Desi era imobilizat la pat, cu rani si dureri, el nu a scos un murmur, aratand multa rabdare."

"Avea darul de a-i consola pe cei necajiti."

"Ochii sai erau obositi, vederea slaba, iar mainile ii erau inclestate, avand degetele paralizate."

"Cu toate acestea, el era tot timpul vesel, calm, zambitor, multumit, bucuros, placut si sfatos."

"Fata lui, care era mancata de semnele bolilor si ale ranilor, stralucea si impartasea bucurie tuturor celor care il vedeau pe acest om cu totul sarac si extrem de bolnav care zicea: "Sa fie slavit Sfant Numele Lui".

Parintele Eumenie si alti oameni credinciosi au relatat multe situatii, in care s-au facut minuni prin intermediul rugaciunilor catre Dumnezeu a parintelui Nichifor.

Parintele Efmenie a spus ca, intr-o seara, dupa ce l-a pregatit de culcare pe parintele Nichifor s-a dus si acesta in camera sa pentru a se odihni. Nu l-a luat insa somnul. Era cuprins de neliniste, probabil ca nu a facut ceva bine, probabil ca nu a inchis bine soba. Acestea si multe altele treceau prin mintea sa. S-a sculat si s-a dus la chilia batranului. Pentru ca sa nu-l deranjeze, daca l-a luat somnul, s-a gandit ca e mai bine sa nu mai bata la usa nici sa zica: "Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeule, milueste-ma ...'' si sa astepte raspunsul din inauntru "Amin'' asa cum se obisnuieste printre monahi. Deschide incet-incet usa, si ce sa vada? Il vede pe parintele Nichifor plutind in vazduh ca la un metru de sol, cu mainile ridicate si rugandu-se. Fata sa stralucea mai mult decat soarele. Dupa ce a fost partasul aceste infricosatoare privelisti, parintele Eumenie, fara sa zica nimic a inchis cu mare atentie usa si s-a dus in chilia sa. Aici a pus capul in pamant si a inceput sa planga, deoarece considera ca l-a suparat pe batranul sau ca nu a batut la usa si ca a vazut aceasta minunata priveliste. Insa plangea si de bucurie, deoarece a vazut cat de mare si de virtuos este parintele sau duhovnic.

Dimineata, dupa obiceiul sau, s-a dus sa-l slujeasca staretul Nichifor, i-a pus metanie si l-a rugat sa-l ierte pentru greseala sa. Parintele Nichifor cu un zambet lin, l-a iertat imediat si i-a cerut sa nu dezvaluie la nimeni ce vazuse, decat dupa moartea sa.



Parintele Nichifor cel lepros a trecut la cele vesnice pe 4 ianuarie 1964, la varsta de 74 de ani. Dupa dezgropare, moastele sale au raspandit mireasma. Au fost relatate minuni si dupa mutarea sa la Domnul:

Doamna Maria Valugheorghi din Tesalonic a relatat: "Intr-o zi, pe cand eram pe punctul de a adormi vad un staret ca vine in fata mea. Cand a ajuns destul de aproape de mine mi-a zis: Sunt batranul Nichifor. Am venit sa iti spun sa fi atenta. Deoarece exista oameni care vor sa te pagubeasca, sa iti faca rau. Imediat dupa aceasta, batranul a continuat: "si asculta, copilul meu, icoana mea vreau ca tu sa mi-o faci". Si s-a facut nevazut. Intr-adevar, exista cateva rude care vor sa imi faca rau''.

Desi Parintele Nichifor cel lepros nu a fost inca proclamat sfant in mod oficial, credinciosii i-au intocmit, din evlavie fata de viata sa pilduitoare si plina de sfintenie, atat textul slujbei, cat si icoana.

Radu Alexandru

UN BIET PRIBEAG PRIN LUME.

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Autor Nicu Fasolă.

Un biet pribeag prin lume eram când M-ai găsit,
Risipitor de zile și făcător de rele,
Și-așa atunci,acolo o clipă Te-ai oprit
Și ai privit cu milă în dreptul vieții mele.

M-ai prins duios de mână și-ai început să-mi spui
Că este loc acasă,un loc și pentru mine,
Să nu mai stau departe uitat și-al nimănui
Să mă întorc din drumul de chin și de ruine!

Mi-am ridicat privirea și te-am privit mirat
Și-o lacrimă simțit-am că-mi picură pe față,
Cum pot să vin acasă?...cum pot să fiu iertat,
De tot ce făptuit-am în lunga mea viață?

-Eu sunt cel mai netrebnic,eu sunt cel mai pierdut
De neiertat sunt Doamne a mele fapte rele!
Mi-am cheltuit și suflet și tot ce am avut
Și prietenii și casa,pierdutule-am cu ele!

Dar m-ai privit cu milă și mi-ai șoptit ușor;
-Eu am venit în lume să-i caut pe cei ca tine,
De vrei să-ți fiu prieten,și tată și păstor
Întoarce-te acasă și vino lângă Mine!

...Am tresărit de-odată m-am ridicat de jos
Și-am alergat în grabă la Sfintele-Ți picioare,
Plângeam de fericire,cântam de bucuros
Că am primit acolo și-atunci pe veci IERTARE!!!...Amin.

Rugăciunea Sfântului Isaac Sirul - 28 Ianuarie

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Doamne Iisuse Hristoase, Dumne­zeul nostru, Care cercetezi făptura Ta, Căruia Îi sunt arătate patimile mele și neputința firii noastre omenești și tă­ria vrăjmașului nostru, Tu Însuți mă aco­­peră de răutatea lui, pentru că pu­terea lui este tare, iar firea noastră păti­mașă și tăria neputincioasă. Tu, dar, o, Bu­nule, Cel ce știi neputința noastră, Care și porți greutatea neputinței noas­tre, pă­zește-mă de tulburarea cu­ge­te­lor și de potopul patimilor și fă-mă vrednic a­ces­tei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva, în poftele mele cele întinate, să pierd dulceața ei și să mă aflu fără de rușine și fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne, preadulcele meu Iisuse, miluiește-mă și mă mântuiește.

TÂLHARUL SI CUVIOSUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



( de Eliana Popa)

Mari minuni trăit-a omul până azi...dar sunt uitate
Le mai spun bătrânii noștri și Părinții in vreo carte !
Azi va povestesc cu versul, vouă dragii mei la toți
Despre un tâlhar vestit pentru banda lui de hoți !
Era om foarte puternic ,respectat de-ai săi ortaci,
Care jefuiau de bunuri și bogați dar și săraci !
Însă-acest tâlhar temut avea și-o virtute mare
Că se închină tot timpul Preacuratei Născătoare
N-a trecut o zi să uite sau să nu vrea să rostească
După câteva metanii ,rugăciunea îngerească !

Dar când se țesea amurgul a trecut pe drumul lor
Un bătrân și bun duhovnic , om cu duhul văzător,
Și când l-au văzut tâlharii către el s-au năpustit
I-au luat-un ceaslov din rasă ! Alte lucruri n-au găsit !
Nu s-a tulburat bătrânul dar a zis cu voce tare :
,, - Acum vreau să mă conduceți la al vostru, ăl mai mare !"
Rușinați de-a lui blândețe și de chipul lui de sfânt
I-au îndeplinit dorința făr' a scoate un cuvânt !
Și l-au dus la seful bandei ( cel cu ruga îngerească )
Că dorea preacuviosul doua vorbe să-i grăiască !

,, - Cheamă-n fața mea, te rog, toți ortacii...mic și mare
Să le spun câteva vorbe spre folos și spre-ndreptare!"
Si a poruncit tâlharul ca sa vină toți supușii
Numa' unul a rămas...stând pitit în dosul ușii !
,, - Nu sunt toți...mai este unul , porunceste-i ca să vina !
Stă ascuns în umbră nopții că se teme de lumină."
După ce a zis acestea, toți au remarcat cu groază
Că lipsește , cine credeti ? Slugă cea mai credincioasă
Ce făcea de toate-n casa pentru șeful 'ăl mai mare
Avea grijă de bucate și de-ntreaga-i bunăstare !

Și fiind chemat din nou a spus că s-a luat cu treaba
Da-i venea s-o ia la fugă sau la mos să-i smulgă barba
A venit dar sta departe și-și lăsă privirea-n jos
Nu putea privi defel la plăcutul lui Hristos !
Atunci preotul ii spune, pe un ton poruncitor :
,, - Spune-n numele-Acelui ce-i Atoate Ziditor!
Cine ești și pentru ce ai venit din locul tău ?
Și ce vrei să faci, spurcate , robului lui Dumnezeu ?
Hai grăiește adevărul ,spune-n fața tuturor
Să te-audă și stăpânul căruia-i ești slujitor !"

O putere nevăzută l-a silit și a răspuns :
,, - Ce-ai cu mine tu, bătrâne, ce slujești la Cel de Sus ?
Eu nu-s om , cum toți crezut-au ...sunt un drac venit din iad
Și am fost trimis aici, să-l o omor pe-acest bărbat !
Dar nu-l pot ucide fiindcă, acest om peste hoți mare,
Are multă evlavie la Prea Sfânta Născătoare !
De vreo zece ani de zile îl pândesc ca pe o pradă
Să-i duc sufletul în iad, și în focul lui să ardă !
Dar degeaba că nu uită nici o zi de rugăciune
Dimineata-n zori de ziuă și când soarele apune !
Și puterea Preacuratei mă împiedică mereu
Să îndeplinesc porunca lui Satan, stăpânul meu !"

S-au cutremurat toți hoții , șeful lor stătea uimit
Până ce bătrânul preot către diavol a grăit :
,, - Azi îți poruncesc viclene ,în numele lui Hristos
Să dispari pentru vecie , jos in iadu-ntunecos !
Nici un rău să nu mai faci ,omului cu evlavie
Către Maica Preacurată , către Preasfânta Marie!"
Și a dispărut vicleanul și tâlharul bucuros
A făcut o-nchinăciune și-a dat slavă lui Hristos !
Și-a mărturisit cu lacrimi, toate relele făcute
A-mpărtit tot ce-a furat și-a făcut chilie-n munte
A ales calea cea strâmtă cu o mare bucurie,
Viețuind in rugăciune mult smerit și cu trezvie !

Eu te rog Prea Sfântă Maică să privești și către mine
Că și eu în pun nădejdea ca tâlharul , doar la tine
Nu sunt vrednică de milă , nevointa-mi e săracă
Rugăciunea mea putină o-ndrept către tine, Maica !"

( după o pilda ortodoxă )

ÎȚI MULȚUMESC, O, DOAMNE - TRAIAN DORZ

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



Îți mulțumesc, o, Doamne,
că seara a sosit
și toată ziua-n pace
cu bine m-ai păzit.

Îți mulțumesc de grija
ce-mi poartă cei iubiți,
de toată bucuria
ce zilnic mi-o trimiți.

Te rog să-mi ierți, Isuse,
tot ce Te-am întristat
și-ajută-mi mai departe
să cresc tot mai curat.

Să scoți din al meu suflet
tot ce mai este rău,
să-Ți fiu pe totdeauna
un bun copil al Tău.

Trimite-mi îngerașii
să-mi fie păzitori,
să-mi fie somnul dulce
Isuse, până-n zori!...

Traian Dorz

Sfantul Paisie Aghioritul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Sfantul Paisie Aghioritul, ne-a lasat acest cuvant de invatatură: “Taci! Nu vorbi mai mult decat este nevoie, nu te contrazice cu nimeni, nu supăra pe nimeni prin ce spui. Fugi de prilejurile de a cadea in pacate, pe cat poti, fugi de agitatia, zgomotul si zarva lumii! Linişteste-te! Nu te risipi, vrand sa faci prea multe, nu iti pierde pacea sau timpul cu nimicuri. Sa faci atat cat este nevoie.
Lumea aceasta ne stoarce de putere, ne consuma cu toate problemele ei, si de multe ori uitam ca nu traim o mie de ani, uitam ca rugaciunea sau relatia noastra cu Dumnezeu este cea mai importanta!
 Avem nevoie de liniste, trebuie sa invatam sa mai oprim radio-ul, tv-ul, telefonul si sa petrecem o clipa de aur nu doar cu noi insine, dar mai ales cu Iisus Hristos! In liniste, Dumnezeu iti vorbeste prin constiinta ta, ia aminte la ce-ti spune si cu siguranta n-o sa-ti para rau!
” Dumnezeu fara noi ramane tot DUMNEZEU, insa noi, fara Dumnezeu suntem NIMIC!

DATORIA TA, SLAVA TA, FERICIREA TA!

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...



    Bucuria mea, inainte de a intra in Sfantul Munte Athos, iti trimit cuvintele minunate ale Sfantului Parinte, Sofronie Saharov: "Naiv este cel ce crede ca va putea strabate calea, urmand lui Hristos, fara lacrimi." Si atunci, sa luam aminte la cuvantul de invatatura al Sfantului Parinte, Arsenie Boca: “Tu nu esti creat pentru pamant, ci pentru cer. Dupa ostenelile si grijile vietii, ridica-te sus cu mintea si cu inima, revarsa-ti inaintea lui Dumnezeu sufletul in rugaciuni si multumiri. Roaga-te! Aceasta este datoria ta, slava ta, fericirea ta. De la munca, treci la rugaciune, de la rugaciune, la munca! Roaga-te si munceste! Incepe si sfarseste-ti ziua cu Dumnezeu”.

 Stim sigur, desavarsit sigur, ca mantuirea este în Biserica Ortodoxa, cea întemeiata de Iisus Hristos- Dumnezeu si carmuita de El de la inceput, nu de la o vreme oarecare incoace.

In afara de Biserica lui Hristos, Cel cu Cruce, "Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca Biserica", alta cale de mantuire nu stim. Sfintitul Parinte, Efrem Simonopetritul, spune asa:

"Fericiti sunt cei care au dorit sa iubeasca mai mult si care au vrut sa iubeasca tot ce e greu de iubit, fiindca, pentru ei pamantul va fi mai putin mic, iar Cerul mai mare le va fi! Dumnezeu daruieste celor care daruiesc si se daruieste celor care se daruiesc."

                                                                                                                             Amin si Aliluia!
                                                                                                                                  Preot Ioan 🛎.

Puterea rugaciunii pentru altul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

In Filocalie am gasit urmatoarele: 'Rugaciunea in izolare nu are efect deplin; daca ma rog singur pentru mine si nu vreau sa cer si rugaciunea altora pentru mine dau dovada de mandrie si ''Dumnezeu celor mandri le sta impotriva''. Daca nu ma rog pentru altii dau iarasi dovada de egoism, iar daca rugaciunea pentru altul nu este insotita si de rugaciunea aceluia iarasi ramane fara rezultat. Aceasta in cazul cand acela mi-a cerut sa ma rog pentru el, dar el nu insoteste rugaciunea mea cu a lui. Cand insa eu ma rog pentru altul care este inca in valurile necredintei, poate sa aiba efect asupra lui, dar cumva el trebuie sa afle ca ma rog pentru el si sa fie cat de cat transpus intr-o sensibilitate de dragostea mea pentru el. Numai insotita de iubirea a doi sau a mai multor insi, rugaciunea are efect. Rugaciunea are si un rost de unificare a persoanelor, un rost de extensiune si de sustinere a Bisericii ca o comuniune de dragoste in Dumnezeu.

Cine crede in Dumnezeu, Il are pe Dumnezeu langa el. Credinta si rugaciunea sunt semnul lucrarii lui Dumnezeu in om. Cand te gandesti la cineva esti in comunicare cu el, cu atat mai mult esti in comunicare cu Dumnezeu cand te gandesti la Dumnezeu cu incredere in El si cand ii adresezi cererile tale de ajutor.

Cine se roaga pentru altul castiga el insusi caci savarseste un act de iubire si sporeste in ea ridicandu-se la o stare superioara. Apoi se roaga si pentru sine caci prin insasi faptul ca se roaga, se pune in legatura cu Dumnezeu de la Care vine bunatate si putere. Deci rugandu-te pentru altul continuu, te rogi si pentru tine continuu si cati pot sa faca aceasta? Apoi cine poate sa-i aiba mereu in minte pe toti in mod continuu? Dar cel desavarsit ii poate avea virtual pe toti in gand. In orice caz rugaciunea cuiva pentru altul il uneste cu acela in cugetul lui. Astfel rugaciunea este un mijloc de unire intre oameni pentru ca este un mijloc de unire intre ei.'

Cat de puternica poate fi rugaciunea pentru altul? De ce anume este influentata? Cunoaste-ti exemple?



Celor care se roagă li se poate întâmpla uneori ca să simtă o dorinţă irezistibilă de a se ruga pentru cineva. M-am întrebat adeseori de ce şi iată care este răspunsul pe care cu ajutorul lui Dumnezeu l-am aflat: pentru că Dumnezeu vrea să miluiască acel suflet!

"De la aproapele vine si viata, si moartea. Caci, daca aducem folos duhovnicesc aproapelui, pe Dumnezeu dobandim si daca gresim aproapelui, lui Hristos gresim." (Sf. Antonie cel Mare)

"Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va şi secera.Fiecare să dea cum socoteşte cu inima sa, nu cu părere de rău, sau de silă, căci Dumnezeu iubeşte pe cel care dă cu voie bună." (Sfantul Apostol Pavel, II Corinteni)

.CAUT UN OM

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ....

   Era la amiaza, cand Diogene mergea prin Piața Atenei cu felinarul aprins, ca si cum ar fi cautat  sa gaseasca ceva. Oamenii au ras de el si l-au intrebat: “Diogene ce cauti?” “Caut un OM, a raspuns el!” “Dar cum? Nu vezi atatia oameni? Piata este plina de oameni si printre atatia, tu cauti un om?” “Da, a spus el, un OM caut! "

   Ce fel de om cauta Diogene? Sunt doua feluri de oameni:

1. Unii care au numai forma si infatisarea de om, adica, oameni pe dinafara si in aparenta, care se aseamana cu statuile, fiind pe dinlauntru goi, plini de patimi si coplesiti de pacate.
2. Sunt si oameni care pe langa forma si infatisarea de om, au si intelepciunea si virtute omeneasca si pe dinafara si pe dinlauntru, rationali, intelepti si virtuosi, adica, OAMENI ADEVARATI!

   Intr-un timp in care crestinismul ortodox straluceste, cu faclia predicii evanghelice merg in Biserica si caut un crestin ortodox adevarat!

Ortodocsii sunt de doua feluri: 

1. Unii care spun: “Eu am credinta mea, nu am nevoie sa merg la Biserica. In Dumnezeu cred, dar in preoti nu cred”. Acestia au credinta crestina, dar viata le este pagana.
 2. Altii pe langa nume, au si viata de crestini. Sunt si pe dinafara si pe dinlauntru adevarati crestini ortodocsi.

   🙏 Bucuria mea, daca vrei sa ai nadejde de mantuire, atunci viata ta sa fie frumoasa si Sfanta, dupa cum iti este adevarata si Sfanta, credinta ta. Trebuie sa traiesti precum crezi.

 Multumeste lui Dumnezeu pentru trei lucruri:

1. Ca esti crestin ortodocs si nu esti pagan.
 2. Ca esti crestin ortodocs si nu esti eretic.
3. Ca esti crestin ortodox, atat prin credinta cat si prin viata, si numai prin credinta!

                                                                                                                      Amin si Aliluia!
                                                                                                                           Preot Ioan .

POVESTEA MEA, POVESTEA TA..

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

de Preot Sorin Croitoru

Un om era atât de trist fiindcă păcătuise,
Încât în inimă simțea că viu fiind, murise.
Se închisese-'n sinea sa ca într-o închisoare
Și nimeni nu-i înțelegea amara întristare..

În prima zi l-a stăpânit un fel de împietrire,
Apoi sărmanul a-'nceput să plângă în neștire..
El nu plânsese-așa nici când îi mai mureau din rude
Și iată-acum nu contenea podeaua să o ude..

Într-un târziu se întări și merse-'ntr-o cămară
În care candela ardea din zori și până-'n seară.
Era un fel de mic altar, un colț de rugăciune,
În care el obișnuia să piardă ceasuri bune.

Atâtea binecuvântări acolo mai primise,
Dar astăzi, cum v-am spus deja, în inimă murise..
Se duse mai întâi smerit 'naintea Maicii Sfinte
Și zguduit de suspinări, i se rugă fierbinte:

"Măicuța mea și-a tuturor, Măicuța mea Preasfântă,
Alină-mă ca pe-un rănit, căci inima mi-e frântă,
Îmbracă-mă ca pe-un orfan ce-'n viață pribegește,
Primește-mă ca pe-un străin ce casă nu-și găsește..

Întoarce-te spre Fiul tău și roagă-L pentru mine,
Căci tu în Cana l-ai scăpat pe mire de rușine..
Eu știu că am păcătuit și-aștept ca să mă certe,
Dar sufletul de har lipsit, te roagă să mi-l ierte..

Să nu mă lepede de tot de la Preasfânta-I față,
Căci fără El, cum voi putea să trec prin astă viață"?..
Icoana Domnului Hristos îl aștepta tăcută,
Așa că omul amărât cu lacrimi o sărută,

Apoi vorbindu-I, simte că Stăpânul îl ascultă,
Iar întristarea care-'ntâi era atât de multă,
Se risipește ca un fum, ca negura dispare,
Iar locul ei îl ia acum o blândă alinare..

Privindu-L pe Hristos în ochi, el vede că-i privit;
Iubindu-L pe Hristos cu foc, el simte că-i iubit!
Din nou, ca doi prieteni vechi, ei își vorbesc acum:
Samarineanul l-a salvat pe cel căzut pe drum,

Căci El nicicând nu îl întreabă pe omul cel rănit
De ce-a căzut între tâlhari, de ce s-a rătăcit,
Ci ca un Doctor bun și blând, cu untdelemn și vin,
Alină rana de pe trup și-al sufletului chin..

Povestea mea, povestea ta, povestea tuturor,
A celor care au pierdut, apoi au plâns de dor,
Povestea Celui Care e mereu cu noi aici,
Căci îi iubește-atât de mult pe frații Săi mai mici..
amin

LUMINA, ADEVARUL si PACEA

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

   Bucuria mea, Domnul nostru Iisus Hristos este Domnul vietii, Datatorul de legi al firii, Stapan peste boala si Biruitor al mortii. I
ata ce spune Sfantul Parinte, Efrem Simonopetrinul, din Sfantul Munte Athos: “Vezi tu prietene, cum vine treaba cu omul? Omul, in loc sa-l judec, as putea sa-l cunosc. Iar daca-l cunosc, de ce nu l-as intelege? Si daca-l inteleg, de ce sa nu-l ating cu o vorba buna? De ce sa nu-i daruiesc un strop din ce-am mai bun in mine? Se lucreaza cu oamenii ca si cu florile, adica, foarte delicat. Altfel, nu mai e cine sa ne intampine zilnic cu aprinse culori in privire, nici cu maini intinse cu aroma parfumului daruirii sincere.

A-i fi frate celuilalt e un dar divin, iar pretul unui suflet se cunoaste dupa oamenii pe care ii strange in el”. Cineva a pus odata intrebarea: “Care este cea mai mare minune savarsita de Iisus Hristos?" Unii au spus: “Vindecarea orbului din nastere, pentru ca nimeni n-a putut vindeca un orb care s-a nascut astfel." Altii au raspuns: “Vindecarea celor 10 leprosi, pentru ca nici pana astazi, nu poate fi tamaduita aceasta boala."
Iar altii au zis: “Invierea Sa din morti, aceasta este cea mai mare minune si pe ea se intemeiaza credinta noastra, crestin ortodoxa." Iisus Hristos a ridicat de pe constiinta omului, piatra cea grea a pacatului, ne-a aratat caile care duc la fericire, ne-a deschis zarile vietii vesnice, ne-a descoperit rostul vietii, ne-a adus LUMINA, ADEVARUL si PACEA SUFLETELOR! Si atunci, sa zicem si noi ca si Psalmistul: “Binecuvanteaza, suflete al meu, pe Domnul si nu uita toate rasplatirile Lui” (Psalmul 102:2). Amin si Aliluia!
                                                                                                                               Preot Ioan .

.B I N E C U V A N T A R E

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

   Bucuria mea, Sfantul Parinte, Antonie cel Mare, a proorocit asa: "Va veni vremea ca oamenii sa innebuneasca si, cand vor vedea pe cineva ca nu innebuneste, se vor scula asupra lui, zicandu-i ca el este nebun, pentru ca nu este asemenea lor." Dar, Sfantul Parinte, Arsenie Papacic, ne da nadejde mare prin sfatul lui: "Aveti credinta in Dumnezeu, orice s-ar intampla, frații mei!". Asadar, CREDINTA (crestin ortodoxa), NADEJDE (in purtarea de grija si in mila lui Dumnezeu) si DRAGOSTE (daca nu implinim porunca iubirii nu ne vom mantui). 

   🙏 Binecuvantarea Domnului sa fie peste tine, cu al Sau Har si cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Acatistul sf Nectarie - cu Preot Ioan

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

Rugăciune catre Sfantul Antonie cel Mare

   Bucuria mea, iata ce sfat duhovnicesc ne da Sfantul Parinte, Antonie cel Mare: “Nu-ti descoperi gandurile tuturor, ci, doar acelui care pot sa-ti vindece sufletul (preotului crestin ortodox, parintelui tau duhovnic)”. Adu-ti aminte ca te-am indemnat nu demult, sa-ti cumperi cat mai curand: Biblia ortodoxa, Ceaslovul, Psaltirea, Catehismul (i se mai zice, Invatatura de credinta Crestin Ortodoxa, Vietile Sfintilor in 12 volume, Filocaliile in 12 volume, cat mai multe volume de PSB, adica, Parinti si scriitori bisericesti...). Iata ce spune Sfantul Parinte, Ioan Iacob Hozevitul: "Va veni vremea cand va fi foamete de cuvantul lui Dumnezeu si Biserica Ortodoxa se va refugia in pustie, prin crapaturile pamantului. De aceea va rog sa pastrati ca ochii din cap Scriptura si Sfintele carti." Cine are minte, sa tina minte, sa puna in aplicare aceste Sfinte cuvinte, cine nu, sa doarma inainte, cu capul pe pe “perna nepasarii”, dar intr-o zi ea va lua foc, insa, va fi prea tarziu pentru cei mai multi crestini ortodocsi.

    Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze si cand va veni vremea, sa-ti putere sa-ti marturisesti credinta crestin ortodoxa, spre mantuirea sufletului tau!

"Unii se laudă cu mașinile lor, alții cu casele lor dar eu mă laud cu numele Domnului, Dumnezeului meu. Aceștia s-au împiedicat și au căzut iar eu m-am sculat și m-am îndreptat." Doamne ajută!

RUGĂCIUNE CĂTRE...SFANTUL ANTONIE CEL MARE...

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

...cea care ne apara de saracie si blesteme...

...“Sfinte Parinte Antonie...

cel ce te-ai invrednicit sa fi vas ales al Mantuitorului Hristos prin credinta si prin viata ta curata, du rugaciunile noastre catre Dumnezeu si roaga-L pentru sanatatea, pentru mantuirea, pentru ajutorul si pentru iertarea pacatelor tuturor celor ce alearga la ajutorul Tau cel sfant.

...Cel ce ai fost pe pamant si durerile noastre le sti si pacatele noastre le cunosti, nu trece cu vederea glasurile de rugaciune ale celor ce alearga la mijlocirea Ta si nu te uita la nevrednicia celor ce Te roaga, ci la slava si mila lui Dumnezeu, pe care Tu L-ai marturisit si spre care se indreapta rugaciunea ce Ti-o aducem cu atata nadejde.

...Slavite facator de minuni,

parintele saracilor, ocrotitorul vaduvelor, sprijinitorul orfanilor, alesul vas al Mantuitorului Hristos, vino cu obisnuita Ta indurare in ajutorul nostru, prin rugaciunile Tale, catre Dumnezeu, ca sa fim mangaiati in nevoi, ca sa fim spijiniti in necazuri, ca sa fim aparati de primejdii, de ispite, de pofte netrebnice si de pacate.

Ocroteste-ne pe noi si familiile noastre si ne pazeste pasii vietii pe cararile mantuirii.

...Bunule Parinte Antonie, cel ce ai facut din pustiul Egiptului loc de preaslavire al Marelui
Dumnezeu si al Mantuitorului Hristos, fa si din pustiul sufletuilui nostru, ars de necredinta si ros de patimi, loc placut Tie, in care sa se salasluiasca virtutes si sa cresca crinul bine mirositor al faptelor crestine, prin Tine sa se maresca numele Tau cel sfant, al Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh...

                                                                                                                                       Amin.”

Cine nu se roagă dimineaţa şi seara, cine nu-şi face vreme de Dumnezeu, acela poate să ştie că nici n-are Dumnezeu

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Un punct de angajare în viaţa duhovnicească, este rugăciunea de dimineaţă şi de seară şi de la vremea mesei. Nu poţi avea credinţă în Dumnezeu dacă nu te rogi lui Dumnezeu. Sunt unii oameni care se socotesc credincioşi, dar nu se roagă. Ceea ce nu ştiu ei, pentru că li se întunecă minţile, este aceea că renunţă la vorbirea minţii cu Dumnezeu. Un om credincios nu poate să nu-I spună lui Dumnezeu cele ce le poartă în suflet, nu poate să nu aducă preamărire lui Dumnezeu.

Sunt unii care se numesc credincioşi şi se mulţumesc doar să mediteze, doar să gândească la nişte lucruri care țin de credinţă, dar care nu adâncesc aceste lucruri în așa fel încât să izbucnească din sufletul lor şi în rugăciune. Să nu uităm de ce suntem în fața lui Dumnezeu: „Când îți vei aduce aminte de Dumnezeu, înmulţeşte rugăciunile, pentru ca atunci când ÎI vei uita, Domnul să-Şi aducă aminte de tine“. Nu poţi să ai o viaţă evlavioasă, aşa cum nu poţi să-ti arăţi credinţa în Dumnezeu, fără să vorbeşti cu Dumnezeu, fără să începi ziua cu Dumnezeu şi să o sfârşeşti cu Dumnezeu, mai ales când ştii că rugăciunea e întâlnirea cu Dumnezeu. Cine nu se roagă dimineaţa şi seara, cine nu-şi face vreme de Dumnezeu, acela poate să ştie că nici n-are Dumnezeu. Dacă ai Dumnezeu, atunci nu poţi ocoli pe Dumnezeu. Trebuie găsită vreme anume pentru Dumnezeu (măcar 5-10 minute, dimineaţa şi seara). Trebuie să găseşti timp şi pentru Dumnezeu, aşa cum găseşti pentru atâtea lucruri pe care le faci. Să stai în faţa lui Dumnezeu cu atitudine de credinţă, în picioare, în genunchi, aşa ca să ştii că vorbeşti cu Dumnezeu, nu oricum. E adevărat că credinţa vine împlinind lucrurile lui Dumnezeu, de aceea noi pornim cu credinţa, cu câtă o avem şi înaintăm în credinţă, dar numai dacă facem lucrurile credinţei. Nimic nu te învaţă să te rogi decât însăşi rugăciunea, însuşi faptul de a te angaja în rugăciune. Nu te rogi, scazi în rugăciune; te rogi, înaintezi în rugăciune.

Cineva spunea: „Roagă-te cum poţi, ca să ajungi să te rogi cum trebuie”. Dacă nu te rogi, sau dacă te rogi prea puţin, dacă rugăciunea e atât de puţină în viaţa ta încât nu poţi să te cercetezi pe tine însuţi în rugăciune, înseamnă că nu ai folosit rugăciunea (pe care o faci şi în grabă, şi superficial). În orice caz, un program de rugăciune trebuie să ai. Oricum te-ai ruga, trebuie să te rogi şi dimineaţa, şi seara, şi la vremea mesei.

Părintele Teofil Părăian

Extras din ”Punctele cardinale ale Ortodoxiei”, Ed. Lumea credinței, pag. 188-189

SĂRUTĂM MANA PREOTULUI?

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Bucuria mea, nimeni nu este obligat sa sarute mana preotului. Unii preoti chiar isi retrag mana si nu vor sa le fie sarutata. De ce fac asa? Pentru ca nu cumva sa se mandreasca. Sa nu te superi pe ei! Si totusi, unii credinciosi saruta mana preotului, cu tot respectul cuvenit. De ce? Pentru ca: “Prin mana preotului crestin ortodox, Dumnezeu iti da, ceea ce nici o alta mana de muritor, nu-ti poate da: DEZLEGARE DE PACATE si SFANTA IMPARTASANIE (Sfantul Trup si Sfantul Sange al lui Iisus Hristos Dumnezeu), adica, VIATA TA VESNICA!” (Sfantul Ioan Gura de Aur). Asadar, Iisus Hristos, prin mana preotului, in Duhul Sfant, ne iarta toate pacatele), 

DACA NE SPOVEDIM cu cainta si sinceritate. Doua pacate nu se iarta in vecii vecilor: Sinuciderea si Ateismul. Si apoi, mana unei doamne, sau a unei domnisoare, se grabesc foarte multi si nu uita sa o sarute, spunandu-i: “Sarut mana!”. Preotul, ca om, este pacatos (“Toti gresim mult - Iacov 3:2), insa imbracat in Sfintitele vesminte, il reprezinta pe Insusi Mantuitorul Iisus Hristos”.

Cand un credincios cere binecuvantare unui preot, de fapt, Dumnezeu il binecuvanteaza, fiindca, preotul este un transmitator al Harului dumnezeiesc. Parintele Ambrozie Iurasov, zice: “Gestul de a saruta mana unui preot este PROFUND FILIAL, UMAN si CRESTINESC ORTODOX (fiindca, doar sectantii si cei indraciti nu-i suporta pe preoti), si exprima bucuria partasiei la mantuirea ce se implineste PRIN oameni, DE CATRE oameni si PENTRU oameni”.

Domnul nostru Iisus Hristos, Insusi a instituit Taina Preotiei, si numai la rugaciunea preotului, Harul se pogoara peste credinciosi: “Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti!”. Cine poate spune asa? Doar preotul slujitor in timpul Sfintei Liturghii. 

                                                                                                                                  Amin si Aliluia!
                                                                                                                                   Preot Ioan 🛎.

.DOUĂ MÂINI CU RĂNI DE CUI !

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

Prea Curată Născătoare, Maica celor in durere
În căusul palmei tale, strânge lacrimile mele !
Strânge multa mea durere si cu ea la Cer sa urci,
De la Fiul Tău Prea Dulce, veste bună să-mi aduci !

Ieri pierdut eram pe Cale, rătaceam pe-un drum gresit
Nu stiam unde mă aflu, nici de unde am venit
Nu stiam unde mi-e casa, nici nu cunosteam Iubirea
Ce s-a Răstignit pe Cruce, să-mi aducă Mântuirea,

Nu stiam că locul ăsta, nu e locul meu pe veci
Rătăceam prin intuneric...inotam in valuri reci,
Si când sufletu-mi, sărmanul,obosit, incet murea
Am intins Măicuta mâna la Milostivirea Ta !

Si-am simtit că lângă mine s-a oprit un Calator
Ce purta o Cruce-n spate si-avea lanturi la picior
Si o frunte-nsângerată,de la rana unor spini
Împletiti intr-o cunună ce umbrea un chip senin

Si-a intins cu duiosie, două mâini cu răni de cui
Si m-a tras din valul mortii si m-a strâns la pieptul Lui
Si-un suvoi de apă vie, am simtit că se revarsă
Dintr-o rană mai adânca, dintr-a Lui străpunsă coastă.

Mă inundă si pe mine si mă spală si mă-nvie
Si-mi sădeste-n suflet pace si o sfânta bucurie,
Si m-asează si pe mine, să păsesc in urma Lui
Si Golgota vietii mele cu nădejde să o sui..

Si-am văzut că unde calcă si ramâne urma Sa
Odrăsleste si se-naltă,floarea de ,,nu mă uita"
Si in locul unde cad, picături din sfântul sânge
Crini răsar si Îl imbracă cu parfumul cel mai dulce !

Iar in urma Sa, Măicuta ii adună si-i asează
În cununi preaminunate, pentru cei ce Îl urmează,
Pentru fiecare suflet ce păseste-n urma Lui
Pentru tine cel ce astăzi, drumul Crucii vrei sa-l sui !

Eliana Popa

.CUVANT de INVATATURA despre P O M E L N I C

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ..

Bucuria mea, vrei sa-ti spun cum se scrie un pomelnic? In partea stanga a pomelnicului se scriu cei vii (mentionand deasupra grupului: Vii), iar in partea dreapta, cei morti (mentionand deasupra grupului: MORTI), si NU INVERS, ca nu cumva, din neatentie, sa fie pomeniti Vii la Morti si Mortii la Vii. Te sfatuiesc ca la rubrica “Vii”, sa-l treci intodeauna primul si intotdeauna, pe parintele tau duhovnic, fiindca, prin el ti se iarta mereu pacatele, si tot prin el, ti se da Sfanta Impartasanie (viata ta cea vesnica). 

Apoi, sa-i scrii pe toti cei dragi ai tai, iar tu, sa te treci ultimul, dupa cuvantul Sfintilor Parinti: "ROAGA-TE, TU PENTRU TOTI, CA DE TINE ARE GRIJA DUMNEZEU!. Sa scrii numele de botez intregi. Nu se scriu porecle sau nume prescurtate: Bobo, Mimi, Nae, Gigi, Tica, Rica, Geo, Lori, Bebe, Pusa, Ica, Lie..." Pe pomelnic la vii, se trec doar numele celor pentru care ne rugam, fara alte mentiuni (sporul casei, s-o ia seful in ochi de bine, izbavire de patima betiei, sa traga gazele in curte, sa castige la 6 din 46...). In dreptul numelor celor morti nu se mai scriu alte precizari: erou, sau N.N. F. L. (adica, Nespovedit, Neimpartasit, Fara Lumanare). 

Nu este corect sa se scrie la rubrica celor “Morti”: Copii din lume fara nume” (adica avortati). Din moment ce n-au fost botezati nu pot fi pomeniti. Si ar mai fi ceva de spus: Cand te rogi pentru un om, s-o faci IN TAINA (l-ai pus pe pomelnicul tau si-l pomenești si in rugaciunile tale personale), dar, sa nu i-o spui, fiindcă, aceasta inseamna MANDRIE, diavolul te aude si va ridica razboi impotriva ta si vei pierde plata de la Dumnezeu. Sa zici ca si talharul cel de-a dreapta, rastignit deodata cu Iisus Hristos: “Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru Imparatia Ta" (Luca 23:42). Amin si Aliluia!
                                                                                                                                Preot Ioan 🛎.

Un sfat duhovnicesc al Cuviosului Paisie Aghioritul

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

"Dumnezeu este foarte aproape de noi, dar si la mare înăltime. Pentru ca cineva să-L “îndoaie” pe Dumnezeu, să-L facă să Se coboare si să rămână cu el, trebuie să se smerească si să se pocăiască. Atunci Preamilostivul Dumnezeu, văzând smerenia lui, îl înaltă până la ceruri si-l iubeste foarte mult. “Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăieste”(Lc. 15, 7), spune Evanghelia".

"Mult mă bucur când văd suflete care iau aminte si se nevoiesc în lumea care s-a umplut de diavoli. Dumnezeu, ca un bun si drept cum este, ne-a dat tuturor harismele potrivite fiecăruia - de pildă bărbatilor bărbătia si femeilor dragostea - ca să ne nevoim si să urcăm treptele duhovnicesti cu ajutorul harului dumnezeiesc spre a ne apropia din ce în ce mai mult de Cel Care este Creatorul nostru. Nu trebuie să uităm niciodată ca avem alături de noi, afară de oameni ce ne pot ajuta duhovniceste, si pe Iisus Hristos, Care ne ajută, pe Maica Domnului, pe heruvimi, pe serafimi si pe toti sfintii. Asadar, curaj! Hristos este foarte puternic, este atotputernic si ne va da puterea Sa cea dumnezeiască să sfărâmăm coarnele celui viclean. Ne urmăreste mereu nevăzut si ne întăreste atunci când noi avem intentie bună si ne facem, după putere, mica noastră nevointa".

SFANTUL IOAN BOTEZATORUL

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

Bucuria mea, mare este Sfantul Ioan Botezatorul! Insusi Iisus Hristos, il numeste “Faclie”. Sa ne amintim minunile in legatura cu nasterea sa: un inger l-a vestit, o femeie stearpa l-a nascut, tatal sau a proorocit, iar pruncul s-a umplut de Duhul Sfant inainte de a veni pe lume. Un inger a spus: “Va fi mare inaintea Domnului” (Luca 1:15). A fi mare inaintea oamenilor nu-i un merit, dar a fi mare inaintea lui Dumnezeu este o cinste din cele mai inalte. Iar Iisus Hristos a spus: “Amin va spun, ca nici unul din cei nascuti din femeie, nu s-a ridicat mai mare ca Ioan Botezatorul” (Matei 11:11). Aceasta este culmea maririi. Sfantul Ioan Botezatorul, s-a nascut, a trait, a vorbit, a lucrat si a murit numai cu un singur scop: sa dovedeasca lumii din vremea aceea ca Iisus Hristos este cu adevarat Mesia. Doua piedici se opuneau ca Domnul sa fie recunoscut ca Mantuitorul neamului omenesc: Iisus era un necunoscut, Dumnezeu acoperit sub haina unui dulgher. Sfantul Ioan, inca din copilarie s-a retras din lume ca sa vesteasca dinainte ca Imparatia mesianica avea sa fie o biruinta a sufletului asupra materiei si nu a savarsit nici-o minune, pentru ca lumea sa nu-l ia drept Mesia: “Eu sunt doar glasul celui ce striga in pustie” (Ioan 1:23).
🙏 Sfinte Ioan Botezatorul, ca unul care ai mare indrazneala, roaga-te lui Dumnezeu si pentru noi pacatosii, acum in ceasul mortii si in ceasul judecatii noastre. Amin.
🙏 LA MULTI ANI, tuturor celor care poarta numele Ioan, Ioana, Ionica, Ioanica.
                                                                                                                                                                              Preot Ioan 🛎.

Acatistul Sfântului Cuvios Nichifor cel Lepros (4 Ianuarie)

"Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata".... Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

                                                          Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate plinești, Comoara bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, Și acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Troparele de umilință

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi; miluiește-ne pe noi.

Slavă…,

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumne­zeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum…,

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Crezul

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om.

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat.

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una sfântă, sobornicească și apostolică Biserică;

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.

Aștept învierea morților

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).

Slavă…, Și acum…

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumne­zeul nostru (de trei ori).

Apoi Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dumnezeu este Domnul… (de trei ori).

Tropar

Bine ai plăcut lui Dumnezeu, Cuvioase Nichifor, mult pătimitorule, care cu arma rugăciunii boala cea rea ai învins, întru totul lui Iov asemănându-te, pentru care nenumărate daruri ai primit, Făcătorule de minuni. (de trei ori)

Condac

Pe Cuviosul Nichifor, care prin răbdarea mulțimii pătimirilor sale, ai primit cununa cea nestricăcioasă și acum revarsă noian de tămăduiri celor care îl cinstesc, să-l lăudăm zicând: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…

Apoi Psalmul 50:

Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește intru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

Condacul 1

Bineplăcut lui Dumnezeu te-ai făcut de copil sfinte, robit fiind de bucuria creației dumnezeiești a Cretei, în peisajul satului tău muntos și a cântărilor de praznic ale Născătoarei de Dumnezeu în pădurea de castani, pe care le-ai purtat cu tine întreaga viață. Când deschizând larg ușa sufletului tău, te-a pătruns mireasma cea nepieritoare, covârșindu-te, pe care cu dragoste sfântă o împarți acum tuturor. Pentru aceasta cântăm ție: Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Icosul 1

Ți-ai însușit întru totul credința părinților tăi, simpli în ale lumii, dar bogați în cele înalte, căci mama ta se învrednicise a se ruga și la Locurile Sfinte. Apoi rămânând orfan, ai dus cu tine modelul credinței ca pe o mare comoară în casa bunicului tău, care te-a luat spre îngrijire. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că Sfântul Nicolae ți-a fost ocrotitor prin botez;

Bucură-te, că Maica Domnului te-a binecuvântat la Praznicele Sale;

Bucură-te, că Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ocroteau satul tău;

Bucură-te, că Sfântul Efrem se ruga pentru oamenii locului;

Bucură-te, că satul avea douăsprezece biserici;

Bucură-te, de marele dar al nașterii tale;

Bucură-te, c-ai dobândit mare ocrotire vieții tale;

Bucură-te, că aceasta a fost temelia jertfelniciei tale;

Bucură-te, că Sfinții nu te-au părăsit niciodată;

Bucură-te, că dragostea lor ți-a fost și mamă și tată;

Bucură-te, că dragostea aceasta o împarți acum cu toată lumea;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 2

La treisprezece ani a trebuit să pleci în Hania, să‑nveți meseria de bărbier. Și ți-era scris ție să nu te mai întorci și nici să-i mai vezi vreodată. Credem că numai rugăciunea și dragostea Sfinților tăi ți-au alinat dorul și durerea. Pentru aceasta cântăm Celor de Sus: Aliluia.

Icosul 2

Tot cu dragostea prietenilor tăi de Sus ai învins singurătatea și grijile care apăsau gingașul tău suflet de copil de țară, nevoit să facă față unui oraș mare. Pentru nevoința aceasta, cântăm ție:

Bucură-te, că drumul tău era rânduit de Sus;

Bucură-te, că Domnului nimic nu-i era ascuns;

Bucură-te, că se pregătea ție dar nespus;

Bucură-te, că mic de ani fiind, toate temerile le-ai învins;

Bucură-te, că drumul tău ducea Sus;

Bucură-te, că ascultător fiind ai surprins;

Bucură-te, că prietenos fiind prieteni ți-ai făcut;

Bucură-te, căci chipeș fiind, te-ai făcut plăcut;

Bucură-te, că sufletul tău frumos s-a văzut;

Bucură-te, că egoismul nu l-ai cunoscut;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 3

Dar marea încercare a vieții tale abia acum începea sfinte, căci lepra a pus pecetea muceniciei tale nesângeroase pentru întreaga-ți viață. Pentru aceasta, Celui ce pe toate mai înainte le cunoaște și le rânduiește, Îi cântăm cu smerenie: Aliluia!

Icosul 3

Cunoscând tu semnele bolii, urmările ei și soarta celor bolnavi, respinși, disprețuiți și izolați de lume, ți-ai purtat în taină durerea. Și pentru a evita alungarea ta în „mormântul morților vii”, la șaisprezece ani ai plecat în ascuns în Egipt, și acoperit de sfinții tăi ți-ai practicat meseria de bărbier în Alexandria. Pentru puterea și durerea aceasta, cântăm ție:

Bucură-te, că durerea sufletească te-a călit pentru ce aveai de răbdat;

Bucură-te, că la Locurile Sfinte te-ai rugat;

Bucură-te, că rugăciunea ta tărie ți-a dat;

Bucură-te, că fără timp copilăria ți-ai lepădat;

Bucură-te, că boala asta cruntă te-a maturizat;

Bucură-te, că Sfinții tăi nu te-au uitat;

Bucură-te, că în voia Domnului cu totul te-ai lăsat;

Bucură-te, căci, ca din mâna Domnului, toate le-ai primit;

Bucură-te, că în vâltoarea vieții smerit ai stat;

Bucură-te, că drumul vieții tale este de neconfundat;

Bucură-te, că, doar pe Sfinți având, lor te-ai confesat;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 4

Nu ai putut rămâne prea mult sfinte nici aici, căci semnele bolii tale erau de acum la vedere și nedeznădăjduind ți-ai încredințat taina unui arhiereu venit din Hios, care te-a îmbărbătat și te-a primit ca un adevărat părinte, mult ajutându-te. Pentru aceasta, Celui care pe toate le rânduiește și le îngăduiește, dar Care dăruiește și puterea de a le duce, Îi cântăm: Aliluia.

Icosul 4

Descoperind în tine un tânăr mai puțin obișnuit, peste care odihnea Harul Duhul Sfânt, acesta te-a trimis să-ți folosești puterea pilduitoare alături de Cuviosul Antim, la leprozeria din Hios, patronată de Maica Domnului „Ascultătoarea”, cu ajutorul Sfântului Lazăr cel înviat din morți. Pentru care, mulțumind Maicii Sfinte, cântăm ție:

Bucură-te, că Maica Domnului niciodată nu te-a părăsit;

Bucură-te, că aceasta întreg drumul vieții ți-a însoțit;

Bucură-te, că binecuvântarea sa, la intrarea în leprozerie ai primit;

Bucură-te, că prin grija sa viața ți-ai chivernisit;

Bucură-te, că, orfan fiind, de dânsa te-ai lipit;

Bucură-te, că pe dânsa de Maică ai primit;

Bucură-te, că de dânsa niciodată nu te-ai despărțit;

Bucură-te, că rânduiala sfântă acum ți s-a deslușit;

Bucură-te, că în brațele-i sfinte aici ai fost primit;

Bucură-te, că bolnav fiind, tu sănătos te-ai privit;

Bucură-te, că Maicii Sfinte toate darurile i-ai atribuit;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 5

Maica Domnului a grăit din icoană Cuviosului Antim: „Ia icoana mea și îngrijește-o cum se cuvinte, și într-o zi vei vedea ce se va petrece în jurul ei”. Și așa s-a și întâmplat, căci nenumărate minuni au avut loc zi de zi cu leproșii. Pentru aceasta cântăm Maicii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Sub binecuvântarea Maicii Domnului, ascultătorule și pătimitorule Nicolae, roada cea bună a satului Sirikari, ai primit schima cea monahicească cu numele Nichifor și te-ai avântat în nevoințele cele monahicești, sub povățuirea Cuviosului Sfânt Antim, ignorând boala care te rodea. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că ți-ai închinat viața lui Dumnezeu;

Bucură-te, că te-ai dedicat slujirii semenilor;

Bucură-te, că ai întărit pe cei de o suferință cu tine;

Bucură-te, că în Dumnezeu ți-ai găsit pacea;

Bucură-te, lucrătorule al faptelor bune;

Bucură-te, alinătorule al sufletelor îndurerate;

Bucură-te, slujitorule al bolnavilor;

Bucură-te, că roadă sfântă aici ai cules;

Bucură-te, că rugăciunea mai mult ai lărgit;

Bucură-te, că prin nevoință, biruința s-a plămădit;

Bucură-te, alesule al lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 6

Cu fiecare zi mai mult te împlineai, atâta râvnă în ascultare aveai față de părintele tău duhovnicesc Antim, încât nici apă nu beai fără binecuvântare, iar hrana ta era una strict monahicească. Trăiai și-L respirai pe Dumnezeu, devenind om purtător de Dumnezeu și de Hristos, încât duhurile necurate se temeau de tine, neputând răbda prezența ta. Pentru aceasta cântăm Celui ce dă tuturor asemenea puteri: Aliluia!

Icosul 6

În leprozerie ți-ai luat ucenic, sfinte, pe micul Teodor din Hios, care molipsindu-se de lepră, a fost adus de părinții săi aici. Și amintindu-ți cât ai tânjit după dragostea părintească în viața ta, l-ai luat sub îngrijirea și mângâierea ta părintească, căci Duhul lui Dumnezeu era cu tine. Pentru aceasta îți cântăm ție:

Bucură-te, că micul Teodor ți-a fost ca un fiu;

Bucură-te, că și el te ținea ca pe părintele lui;

Bucură-te, că toți te simțeau ca pe omul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că tuturor le erai ajutător;

Bucură-te, că nevoința monahicească ți-ai lărgit;

Bucură-te, că păreai mereu neobosit;

Bucură-te, căci, cu cât te jertfeai, cu atât ieșeai mai întărit;

Bucură-te, că Maica Domnului niciodată nu te-a părăsit;

Bucură-te, că de sfinții copilăriei tale nicicând nu te-ai despărțit;

Bucură-te, că mai aproape de cer zi de zi te-ai suit;

Bucură-te, că durerile bolii cu rugăciunea ai biruit;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 7

După cum nici uleiul nu iese de nu se zdrobesc măslinele, și nici vinul nu curge de nu se strivesc strugurii, așa și pe tine, sfinte, ca să dai roadă aleasă, Domnul a îngăduit să te înțepe mai tare ghimpele bolii care, atingându-ți ochii, te-a orbit. Și tu, noule Iov, te-ai smerit zicând ca și celălalt Iov: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!”. Iar noi, Celui care cu rânduială îngăduie toate, împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 7

Această nouă încercare, Sfinte Nichifor, ai purtat-o cu pace sfântă. Și nemaiputând să îngrijești micuța ta grădină, l-ai luat pe Teodor „asociat” la culturile tale. Căci mâinile voastre schilodite, de martiri fără sânge, cultivau legume și flori în cutiuțe mici, care se vindeau la piață. Încă aduceați și prinosul muncii voastre, legume pentru muncitorii și maicile ce se îngrijeau de ridicarea Mănăstirii Maicii Domnului „Ajutătoarea”. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că stricăciunea trupului, sufletul nu ți-a atins;

Bucură-te, că timpul tău în permanente lupte s-a scurs;

Bucură-te, că drumul tău tot mai sus te-a dus;

Bucură-te, că evlavia copilăriei tale nu s-a stins;

Bucură-te, că la ai tăi în viață niciodată n-ai mai ajuns;

Bucură-te, că ale lumii toate au rămas în apus;

Bucură-te, că pronia, pe calea vieții, suflete mari ți-a adus;

Bucură-te, că micului Teodor i-ai fost bucurie și ajutor nespus;

Bucură-te, că și Cuviosul Antim nădejdea în tine și-a pus;

Bucură-te, că râvna ta, Sfinte, pe mulți i-a prins;

Bucură-te, că faptele minunate ale Maicii Domnului le-ai scris;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 8

A îngăduit Domnul că nevoințele tale să nu rămână necunoscute, Sfinte. Ca Teodor să vadă cum ceasuri întregi te rugai noaptea pentru pătimitorii leprozeriei și pentru lume, bătând nenumărate metanii, înainte ca boala să-ți schilodească și mâinile și picioarele. Pentru aceasta, Celui ce ți-a dat ție putere, cu dragoste sfântă Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 8

Nevoințele tale monahicești, jertfirea și dragostea pentru semeni, cinstirea Maicii Domnului și a Sfinților, grija și râvna pentru cele sfinte, răbdarea cu care ți-ai purtat boala, cum te-ai predat întru totul voii sfinte a lui Dumnezeu, au fost din tine un om desăvârșit, care nu s-a certat niciodată cu vreun om și n-a rănit niciodată inima cuiva. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că nevoințele tale erau aducătoare de daruri sfinte;

Bucură-te, că ai fost un model de viețuire pentru Teodor;

Bucură-te, că prin tine a dobândit și el putere;

Bucură-te, că a fost martor jertfelor tale;

Bucură-te, că prin mărturiile lui te cunoaștem și noi;

Bucură-te, că mucenicia ta se vădește;

Bucură-te, că jertfele tale ne întăresc duhovnicește;

Bucură-te, că râvna ta în noi înflorește;

Bucură-te, că puterea ta ne întărește;

Bucură-te, că viața ta model de martiraj ne este;

Bucură-te, că cinstirea ta ne îmbogățește;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 9

Deși ți-ai pierdut vederea trupească și trupul ți-era de boală mâncat, trăiai cu desăvârșire mult mai înalt și mai frumos. Cântai ca un înger, precum Pantelimon, mitropolitul din Hios, a spus, știind pe de rost troparele și Apostolul, căci ți-era foarte dragă ascultarea de protopsalt. Și seară de seară erai în Paraclisul Sfântului Lazăr, al leprozeriei, unde se adunau bolnavii pentru Pavecernița cu Canonul Maicii Domnului, Maica îndureraților. Pentru aceasta îi cântăm cu dragoste sfântă: Aliluia!

Icosul 9

Cei ce te auzeau cântând Axionul rămâneau uimiți și se întrebau: „Ce glas îngeresc este acesta?”. Harul lui Dumnezeu te-nveșmântase sfinte, căci cu cât trupul ajungea mai schilodit, cu atât sufletul se înălța mai mult, căci deși nu spuneai, îngerește vedeai și simțeai. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că ai dobândit viață îngerească;

Bucură-te, că nu mai aveai vreo nevoie trupească;

Bucură-te, că te-ai depărtat de orice dorință lumească;

Bucură-te, că sufletul l-ai ajutat să se întărească;

Bucură-te, că viața ta întreaga lume o s-o cunoască;

Bucură-te, că mângâiere ești celor ce vor să te cinstească;

Bucură-te, că ai învățat lumea să nu cârtească;

Bucură-te, că ai încântat lumea cu cântarea ta îngerească;

Bucură-te, că ai luminat suflete cu dăruirea ta monahicească;

Bucură-te, că ne învălui cu mireasma ta cerească;

Bucură-te, că toți te cinstim și, de praznic, la tine gândim;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 10

Dar Dumnezeu, care are rânduielile Sale ascunse nouă, a pus capăt acestei boli crunte, așezându-te în rândul martirilor fără de sânge. Și descoperindu-se tratamentul leprei, Sfântul Antim, părintele tău cel împodobit cu multe daruri, te-a trimis la spital în Atena, încredințându-te, la cei 67 de ani ai tăi, spre îngrijire unui alt monah lepros, Evmenie. „Ai mare grijă de comoara pe care ți-a trimis-o Preasfânta, îi scria părintele tău, căci ai să te folosești mult în viața ta de viața lui. Acesta este monah desăvârșit. Și vei fi și tu desăvârșit dacă îi vei sluji până la sfârșitul vieții”. Pentru grija pe care Cei de Sus permanent ți-au purtat-o, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Toată viața ta te-ai lăsat întru toate în voia lui Dumnezeu, sfinte, drept care ai simțit mereu pronia Lui în viața ta. Și permanent Dumnezeu a trimis ție cele de trebuință. Deși orb și cu picioarele schilodite și trupul ros de boală, provocându-ți multă durere fizică, ai rămas blând, smerit, lipsit de orice pretenție, cu multă supunere, să nu împovărezi pe cineva. Pentru aceasta, cântăm ție:

Bucură-te, că 41 de ani rugăciunea ta s-a înălțat în leprozeria din Hios;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a adus la Atena ca nu stea lumina sub obroc;

Bucură-te, că tot timpul ai fost blând și smerit;

Bucură-te, că n-ai cerut niciodată nimic, să nu superi pe nimeni;

Bucură-te, că de tânăr te-ai ridicat deasupra nevoilor omenești;

Bucură-te, că ai primit și practicat rugăciunea inimii;

Bucură-te, că mintea ta era în cer;

Bucură-te, că tuturor radiai pace și blândețe;

Bucură-te, că luminai pe cei ce te întâlneau;

Bucură-te, că întăreai pe cei bolnavi;

Bucură-te, că te rugai pentru cei întristați și încercați;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 11

S-a dus vestea că în Spitalul de boli infecțioase din Atena este un părinte harismatic, și mulți oameni te-au cercetat, părinte, necunoscuți împovărați de nevoi sau deznădăjduiți. Încă și ierarhii veneau la tine pentru binecuvântare și povețe. Pentru aceasta, slăvim pe Cel ce răsplătește tuturor răbdarea, și Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 11

S-a întors roata Sfinte Nichifor, tu cel schilodit de boală și orb, aduceai mângâiere celor bolnavi cu sufletul și cu trupul. Bolnavii spitalului și nenumărați străini umpleau mica și sărăcăcioasa ta chilie din spital. Și toți plecau cu pace și nădejde, căci dobândeau sănătate sufletească din preaplinul lumii tale duhovnicești. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că ai dobândit trezvia și isihia;

Bucură-te, că tu cu rugăciunea neîncetată te învredniceai;

Bucură-te, că aceasta ai primit-o de la părintele tău, Sfântul Antim;

Bucură-te, că și el o avea de la Cuviosul Pahomie din Hios;

Bucură-te, că și Sfântul Nectarie de la Eghina tot de la el o avea;

Bucură-te, că și tu ai predat-o fiului tău duhovnicesc, Părintele Evmenie;

Bucură-te, că, după mulți ani de cereri, Dumnezeu te-a dăruit lui îndrumător;

Bucură-te, că toți se hrăneau din dulceața ta duhovnicească;

Bucură-te, că lucrarea ta sfântă ai lărgit;

Bucură-te, că pe tineri i-ai învățat cum să se roage;

Bucură-te, că tu însuți te rugai pentru toți;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 12

Călătoria ta s-a încheiat, Sfinte, la Atena, în plină desăvârșire, la 74 de ani, când ai plecat la Cei de Sus, înfățisându-te Domnului cu toate roadele nevoințelor tale. Te-au petrecut bolnavii, prietenii, vizitatorii din Biserica Spitalului „Sfinții Doctori fără de arginți” până la mormânt, cu convingerea că te vei ruga pentru ei și în Cer. Pentru aceasta, slăvind pe Cel Care dă cinstire celor ce-L slăvesc, cântăm cu bucurie: Aliluia!

Icos 12

Sfințenia ta s-a făcut cunoscută tuturor încă de atunci, Sfinte Nichifor, când s-a scris despre tine: „(…) A fost un monah neagonisitor, lepros, orb și aproape paralizat. Cu toate acestea, privirea sa stinsă era pătrunsă de lumina sfințeniei, buzele sale tremurânde păstrându-și surâsul ceresc până la ultima suflare (…) În pofida anonimatului său (…) a fost o făclie luminoasă a Bisericii lui Hristos.” Și aceasta s-a și adeverit, sfintele tale moaște răspândind o bună mireasmă, dăruiesc acum noian de vindecări și binecuvântări, nouă tuturor celor care te cinstim, indiferent unde ne-am afla. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că moaștele tale izvorăsc neîncetat o bună mireasmă;

Bucură-te, că vii în trup și-i ajuți pe cei bolnavi;

Bucură-te, că vii aievea la slujbe și intri în Sfântul Altar;

Bucură-te, că învălui cu mireasma ta pe toți cei care te cinstesc;

Bucură-te, că faci noian de tămăduiri celor ce‑ți cer ajutorul;

Bucură-te, că vii în vis aducând mângâieri și încurajări;

Bucură-te, că alungi duhurile de la cei încercați;

Bucură-te, că transmiți în vis cele de folos semenilor;

Bucură-te, că tămăduiești și pe cei cu boli incurabile;

Bucură-te, că aduci pacea în familii;

Bucură-te, că răspunzi pe loc chemării, ca și Sfântul Mina;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condac 13

O, Sfinte al lui Dumnezeu Nichifor, prietenul nostru al tuturor, vino degrab și ajută nouă, celor ce cu drag te chemăm în ajutor, roagă pe Milostivul Dumnezeu să ridice povara încercărilor și neputințelor noastre și să ne dea credință mărturisitoare, ca împreună cu toți sfinții să Îi cântăm: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi se citesc Icosul 1 și Condacul 1

Icosul 1

Ți-ai însușit întru totul credința părinților tăi, simpli în ale lumii, dar bogați în cele înalte, căci mama ta se învrednicise a se ruga și la Locurile Sfinte. Apoi rămânând orfan, ai dus cu tine modelul credinței ca pe o mare comoară în casa bunicului tău, care te-a luat spre îngrijire. Pentru aceasta cântăm ție:

Bucură-te, că Sfântul Nicolae ți-a fost ocrotitor prin botez;

Bucură-te, că Maica Domnului te-a binecuvântat la Praznicele Sale;

Bucură-te, că Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ocroteau satul tău;

Bucură-te, că Sfântul Efrem se ruga pentru oamenii locului;

Bucură-te, că satul avea douăsprezece biserici;

Bucură-te, de marele dar al nașterii tale;

Bucură-te, c-ai dobândit mare ocrotire vieții tale;

Bucură-te, că aceasta a fost temelia jertfelniciei tale;

Bucură-te, că Sfinții nu te-au părăsit niciodată;

Bucură-te, că dragostea lor ți-a fost și mamă și tată;

Bucură-te, că dragostea aceasta o împarți acum cu toată lumea;

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Condacul 1

Bineplăcut lui Dumnezeu te-ai făcut de copil sfinte, robit fiind de bucuria creației dumnezeiești a Cretei, în peisajul satului tău muntos și a cântărilor de praznic ale Născătoarei de Dumnezeu în pădurea de castani, pe care le-ai purtat cu tine întreaga viață. Când deschizând larg ușa sufletului tău, te-a pătruns mireasma cea nepieritoare, covârșindu-te, pe care cu dragoste sfântă o împarți acum tuturor. Pentru aceasta cântăm ție: Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi!

Apoi se citesc aceste rugăciuni:

Rugăciune:

Doamne, Care prin rânduiala Ta cea sfântă, Ți-ai ales prieteni dintre oameni, ca să mijlocească nouă cererile, te rugăm, primește rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Nichifor Leprosul multpătimitorul și ale tuturor Sfinților Tăi, pentru ca tot omul cel încercat sufletește și trupește să primească mila Ta a toate vindecătoare, iertarea păcatelor și sfântă și nefățarnică credință.

Apără țara aceasta și poporul ei, păstrând vie până la a doua venire a Ta, dragostea ce ți-o poartă, cinstind pe Preacurata Maica Ta și pe toți Sfinții, cu care slăvindu-Te, să ne mântuim. Amin!

Rugăciune a celui copleșit de îngrijorare și teamă

Sfinte Părinte Nichifor, iată că spaima, panica și cumplita frică de moarte mă încolțesc, tulburându-mi sufletul și trupul. Nimic din cele ale lumii nu mai are putere să-mi aducă liniște și să facă să înceteze învolburarea și vacarmul lăuntric, de aceea vin înaintea ta, aflând că pe tine te-a dăruit Dumnezeu ca ocrotitor și izbăvitor în vremea acestei boli. Miluiește și tămăduiește neputința mea lăuntrică și slobozește-mă din puterea noianului de gânduri și îngrijorări, căci am înălțat prin frică Babilonul lor, socotind că Dumnezeu nu mai poartă grijă de lume și de fiecare om în parte. Învață-mă a aduce înaintea Domnului tot ce trăiesc lăuntric, ca astfel să nu mă mai ascund în cotloanele cele întunecate ale depărtării de Dumnezeu. Și fie ca, făcând astfel, să mi se lumineze cu lumina cunoștinței și sufletul, și trupul spre însănătoșire deplină, dar și spre încredințare că Domnul Hristos veșnic mă iubește, nemărginit mai mult decât o voi putea face eu vreodată. Amin.

Rugăciune de încredințare în mâinile lui Dumnezeu

Cuvioase Părinte Nichifor, tu ai trecut prin cumplita boală a leprei, iar prin răbdarea și mulțumirea ta către Domnul, te-ai umplut de lumină dumnezeiască și te-ai făcut asemenea sfinților mucenici. Curățește-mă și pe mine de lepra împătimirilor după cele pământești ca, izbăvindu-se sufletul din îndulcirea cea rea, să se izbăvească de duhoarea stricăciunii și a deznădejdii pe care am lucrat-o în fiecare zi a mea, socotindu-L pe Dumnezeu a fi undeva departe și indiferent. Ajută-mă ca măcar acum să-L văd, înțelegându-I cuvintele, ca astfel să mă găsesc pe mine însumi, cel care n-am încetat să mă risipesc în mulțime de deșertăciuni și lucruri de nimic. Pune în mine putere, ca să izbândesc în adâncirea lăuntrică și schimbarea cea bună a minții și astfel, cu dragoste și recunoștință, să îmi încredințez deplin viața în mâinile Domnului, săvârșind aceasta în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Rugăciune obștească pentru toți ce în suferință, pentru toate cadrele medicale și pentru toți cei care îi slujesc, în felurite chipuri, pe cei suferinzi

Sfinte Părinte Nichifor, cu privirea ta cea milostivă cuprinzându-ne, acoperă-ne pe toți cu darul Preasfântului Duh și sădește în sufletele noastre sămânța cea sfântă a dragostei jertfelnice pentru aproapele nostru. Risipește urâciunea răcelii sufletești celei pline de egoism, ca luminându-ne cu binecuvântata mărinimie sufletească, să-i purtăm pe toți în îmbrățișarea noastră lăuntrică și cu rugăciune să primim suspinele și durerile tuturor celor care se află în boală ori în grea mâhnire. Ajută-ne ca nu cumva, cu molima fricii și a patimilor noastre întunecate să-i îmbolnăvim pe cei care, din dragoste pentru aproapele, îl slujesc cu jertfelnicie, iar lor tuturor dăruiește-le putere și înțelepciune ca, prin tot ceea ce vor săvârși, să le strălucească în inimi dragostea lui Dumnezeu pentru om. Încă te rugăm, Sfinte Nichifor, primește-i și mijlocește pentru toți cei care prin această boală se înfățișează înaintea lui Dumnezeu, trecând în veacul cel neclătinat și nepieritor. Amin.

Și cântarea: Cuvine-se cu adevărat.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.